Page 61 - 1934-06

378 B O A B E D E G R Â U

cei mai urmaţi îndrumători de opinie publică au ieşit dm această indrăgostit de unealta pe care o mânuia ca un preot al unei
lume a răscolitorilor trecutului, îmbrăcaţi in vesmintele lui religii abătute tocmai pnn prea lungă întrebuinţare, dela
strălucite şi tainice. începeam aproape să suferim de o în­ izvoarele sfinţeniei. Preotul a căzut, dar învăţăceii roiesc.
ţelegere a vieţii, peste care doream să trecem. Cănd iată o Istrot c şi el un cântec pe care ei îl ridică in lauda celui plecat.
nouă înflorire, par‘că de nimic îndreptăţită, a studiilor istorice Noua şcoală istorică se deosebeşte in totul de cea veche,
româneşti! deşi trâeşte alături de ea. Se deosebeşte in spirit, in obiect,
Nu ştiu dacă e îngăduit să leg de un om această înflorire, in metodă. Ea a pierdut legăturile cu romantismul, care a
dar atunci el n'ar putea fi decât unul singur. A ieşit de cu- născut-o şi a hrănit-o pe cealaltă. A părăsit răstimpul propriu

Horezul

rând o nouă şi Învăţată publicaţie, de caracter periodic, scoasă zis naţional, care-i dădea fără voie o îndreptare politică, şi
de universitari români în limba franceză şi care dă prilejul s’a cufundat dincolo de negurile evului-mediu român, in
acestor rândun. Se chiamă Istros şi e o revistă de arheologie secolele romane şi p re romane, când se fierbeau popoarele
şi de istorie veche, condusă de d-1 Scarlat Lambnno, urmaşul şi credinţele. Dacă pentru istoria dintâiu, golurile dintre do­
Iui Pârvan la facultatea de litere din Bucureşti şi la săpăturile cumente ispiteau la folosirea tot mat deasă şi mai indrăsneaţă
dela Histria- Ea se deschide cu această închinare, in limba a analogiei şi a divinaţiei, pentru ceastălaltă, cercetătorul a
făcută parcă anume ca să fie tăiată in piatră, a Romanilor: ieşit din arhive şi din btbboteci şi s’a Încărcat cu casmaua
Memoriae magistri egregii Vasile Pârvan. In amintirea în­ şi cu târnăcopul. Ţara a fost întrebată în adâncurile ei şi
văţătorului fără pereche. Vasile Pârvan. E a doua lucrare, răspunsurile au ieşit adeseori minunate. Iar minunea cea mai
tot aşa de grea de ştiinţă şi de inimă, pe care a văzut-o anul, mare a fost poate că lucrarea de sinteză a i zbutir să îmbră­
împodobită de acelaş nume. Cea dintâiu a fost volumul ţişeze intr’o vedere largă toată puzderia de cioburi, de in­
publicat de Asociaţia Academică Vasile Pârvan a foştilor scripţii sau de vetre de cetăţi, aproape a doua zi după ce ele
membri ai Scobi române din Roma. • In memoria lui Vasile fuseseră descoperite. • Getica • lui Pârvan, sub care el s’a
Pârvan *, Ia împlinirea a zece am dela moarte. Acesta e omul! prăbuşit numai ca biată fiinţă de ţărână, dar nu ca om de
Ştiinţa istoriei a întinerit deodată in degetele lui de arheolog, ştiinţă, stă înaintea noastră drept o asemenea minune. Istoria