Page 66 - 1934-06

C R O N I C A 383

glasuri, care nouă ne scăpau, şi ne-a ajutat să le ascultăm roagă şi crează opere de artă prin secole, vrednică să fie cău­
de acum in veac. Aţii cât, adică acest veac va dura. pen- tată in popasurile de meditaţie ale sufletului.
rrucâ, daci cele mai minunate fresce ale Răsăritului au izbutit
si se păstreze prin viscole de războaie şi de anotimpuri pini ŞTIUBE1UL. — Oltenia e intre celelalte provincii ale ţării
astăzi, ele nu sunt mai puţin in primejdie. Ştiu călători caii au româneşti, pământul care a deslegat mai bine problema re­
plâns înaintea întregului perete de miazănoapte al bisericii dela gionalismului. Nimeni nu-şi iubeşte mai cald decât Olteanul
Arbora, care, bătut necontenit de alicele de ghiaţâ
ale crivăţului, dela 1502 până la noi, e astăzi alb
curat, parcă pregătit ca atunci, insă pentru un
meşter care n'are să se mai arate, să-şi primească
pentru intâia oară istoriile lui sfinte din ciobu­
rile şi pensulele de culori. Meşteşugul de pe
vremuri s'a pierdut odată cu evlavia lor. Astăzi
toată acea atmosferă verde, prin care întâmplările
sfinte se alegeau şi se mişcau ca printr’un frun­
ziş de pomi din altă lume, s’a stins pentru tot­
deauna. Intr'un timp mai lung sau mai scurt,
după măsurile de apărare luate, mergând până
la acoperirea cu sticlă, aceeaş soartă aşteaptă
întreaga pictură de exterior a neasemănatelor
mănăstiri bucovinene- Tot ce putem face deocam­
dată e să ne grăbim, de aproape şi de departe,
de pe unde ne găsim, cei ce auzim de aceste
comon de credinţă şi de artă, ca să le vedem.
Cum se scoate apă din ştiubeiu
Am ales cu deosebire aceste două ţinuturi,
Oltenia şi Bucovina, penrrucă in ele mănăstirile
româneşti sunt mai adunate la un loc şi fac să iasă limpede ţara lui mai mică, Oltenia, şi nimeni nu e mai bun Român
la iveală cele două stiluri de clădire, muntenesc şi moldove­ decât el. Iată o schiţă etnografică, din lumea aproape a in­
nesc. Dar mănăstirile se întâlnesc pretutindeni pe pământul finitului mic, pe care ne-o trunete colaboratoarea noastră,
ţării, in cotloane de munte, zărite numai dintr'odatâ din des­ d-şoara Mana Golcscu, parcă anume ca să facă înţelese,
chizătura unei strâmbe chei, sau răsfrânte in lacul cu trestii intr'un ison gâlgâit de apă curgătoare, cele spuse de noi.
şi cu nuferi al unui peisagiu de şes; minunat gospodărite de Nu e aici numai spirit de observaţie şi nu e nici numai
încercare de descriere obiectivă, ci înduioşare
de Oltean vechiu pentru rămăşiţele de viaţă ale
trecutului, răsânte pe neaşteptate in paşii dru­
meţului. Să ne opnm înaintea acestui colţ de
etnografie. La ştiubeiu! acesta însetatul se apleacă
si-şi astâmpere şi altă sete, mult mai ferbinte,
decât aceea a mâruntaelor:

• Ochiu de apă deschis la jumătate de coastă,
sub ocrotirea ca de geană a unui copcriş în­
clinat ce se propteşte cu un capăt in pământ,
ştiubeiul, sau uştubcul cum i se mai zice, acest
avor captat atât de simplu este o caracteristică
a peisajului oltenesc de îndată ce ajungi in re­
giunea dealurilor. Acolo unde se ijdereştc un
firicel de apă umezind lutul, acolo unde urma
copitelor se umple fără să se mai usuce, mai
întotdeauna sub coastă, se sapă şi se adânceşte
îsvorul căptuşind groapa cu blâni groase tăiate
Nâlbitoare la ştiubeiu
anume dintr’o plută bătrână sau dintr'un stejar
secular, aleşi printre cei mai falnici copaci.
monahi şi de monahe, sau abia oprite să nu se năruie intr'o Apa se adună repede in acest adăpost, alcătuind « vistieria, fân­
ruină fără iertare; cu profiluri cunoscute sau cu turnuleţe şi tânii, adică rezerva. Cu ajutorul unor propteli laterale, numite
cupole baroce, acoperite cu tablă verde, ca în restaurările « ciocârlani se ridică din grinzi puternice • faţa > fântânii
basarabene de gust rusesc ale vechilor ctitorii moldoveneşti, in care se potriveşte • gura •, deschizătura largă ca o fereastră
întoarse cu această înfăţişare streină după stăpânirea de o Ia nivelul pământului, destul de mare pentru a lăsa să treacă
sută de ani ţaristă. înaintea noastră stă o Românie care se un om aplecat, tăiată in partea et superioară In formă de