Page 9 - 1934-06

MARCU BEZA: URME ROMÂNEŞTI LA METEORE 327

Deci nu e la Meteore Vladislav din 1523, do­ saliot românesc. Aceluiaş se datoresc şi frescele
nator Marii Lavre Athonite al icoanei Sfântului mănăstirii Ipapandi, astăzi părăsită de călugări şi
Athanasie, pe însemnarea căreia, «prea cinstitei pe cale de a se nărui cu desăvârşire. Acest Zuchi,
Mari Voevodese » îi se zice Ana. împreună cu elevul său George, au fost capii unei
Intru păstrarea capului Sfântului Haralambie şcoli de pictură, cunoscute şi preţuite în partea
s'a clădit şi un catholicon cu hramul acestuia la locului, şi despre care a scris mai pe larg Profe-
Sfântul Ştefan în 1798, sub egumenia ieromonr-
hului Arsenie; care, dupăce stăreţise cu vred­
nicie un timp la mănăstirea Butoiu din Valahia,
pe-atunci un metoh al Sfântului Ştefan, luase dru­
mul înapoi la Meteore, cu mulţi bani şi daruri.
Un policandru în catholicon, un epitaf şi alte
bisericeşti odoare, le recunosc uşor a fi provenit
din Ţară. Ieromonahul Arsenie ne-a lăsat în co­
dicele amintit al Sfântului Ştefan şi o seamă de
ştiri asupra mănăstirii Butoiu — cam încâlcite şi
dubioase. Legenda întemeierii, mai ales, e un ecou
prins din lumea basmelor: Avem pe craiul, pri­
mejduit şi alungat de vrăjmaşi în fundul pădu­
rilor, care, dupăce se roagă şi scapă neatins, du­
rează colo sfânt lăcaş de evlavioasă recunoaştere.

Mâna Sfântului Grigore al Neocezareei dela Mănăstirea
Schimbării la Faţă

sorul Spiridon Lambru *). Găsesc în arhivele mă­
năstirii Schimbării la Faţă un legământ, iscălit
de amândoi pictorii, pentru zugrăvirea nartexului
bisericii Ipapandi în schimbul sumei de 25 groşi;
iar o inscripţie mărturiseşte apriat acelaş lucru,
anume că nartexul a fost zugrăvit de « Dimitrie
Zuchi, Călăritul, şi elevul său George, în anul dela
Hristos 1784, Noembrie 8».
Mănăstirea Schimbării la Faţă are încă în fo­
losinţă hârzobul împletit din funii, unde intri şi
eşti tras însuş pe macara. Mă suiu în el şi simt
fiorul adâncurilor lăsate sub ziduri. Gândesc, nu
de mult şi Regina noastră Maria, cu iubirea-i ne­
Degetul Sfântului Prodrom la stânga, din Mănăstirea săţioasă de artă religioasă, a venit aici şi a urcat
Sfântului Ştefan în acelaş hârzob. Unul din călugări, Haralambos
Scarpalezos, fost egumen atunci, îmi istoriseşte:
Trec la mănăstirea învecinată a Sfintei Treimi,
unde pereţii bisericii, zidite într'o peşteră, sunt J ) Vezi Mixral ne/.îdeg, p. 609 şi Reog 'E/j.rjvo/Âvrj/wiv,
zugrăviţi de Dimitrie Zuchi din Călări, târg the~ Tomul III, 1906, dela p. 440 înainte.