Page 24 - 1934-07

404 B O A B E D E G R Â U

zeului Ciprian Porumbescu în Cernăuţi, str. Eusebie organizare. In consecinţă, Muzeul (condus de cel
Popovici 4». încât la 1926 Muzeul Porumbescu, ce semnează acest istoric) îşi mută sediul la Su­
alcătuit din colecţiile lui C. Morariu, ale d-nei ceava adolescenţei lui C. Porumbescu şi-i găzduit
Maria Raţiu-Porumbescu (sora lui Ciprian) şi ale într’o sală a primăriei sucevene, alături de marele
altora, era gata existent, adăpostit fiind în casa Muzeu al oraşului Suceava.
istorică ') din str. Arhim. E. Popovici Nr. 4, Cer­ La 8 Oct. 1928 Muzeul C. Porumbescu, cu eti­
năuţi. cheta lărgită şi generalizată Muzeul Porumbescu
(întrucât cuprindea acum şi relicviile muzeistice
ale lui Porumbescu-tatăl, Iraclie Porumbescu, nume
de marcă ) între prozatorii bucovineni), se pre­
l
zenta gata organizat în faţa aceleia al cărei atât de
mare merit moral este păstrarea şi publicarea
moştenirii lui Ciprian Porumbescu: Mărioara
Raţiu născ. Porumbescu *) şi în faţa copiilor ei,
d-na Dr. Livia Cionca şi d-1 Ciprian Raţiu. Câteva
zile în urmă, la 21 Oct. 1928, a avut apoi loc inau­
gurarea festivă a nou-organizatului Muzeu al ora­
şului Suceava şi al Muzeului Porumbescu, de faţă
fiind Mitropolitul Bucovinei Nectarie şi d-nii
miniştri Al. Lapedatu şi I. I. Nistor. De acum
înainte, interesul pentru Muzeul deschis accesului
larg al publicului, e cât se poate de intensiv; che­
tele continuă, colecţiile sporesc. încât în 1929,
Muzeul Porumbescu e in stare să răscumpere dela
familia Raţiu-Cionca cu suma de 40.000 lei *)
chiar şi pianul Porumbescului. Intre alte daruri fu
şi violoncelul *) lui C. Porumbescu, pe care scrii­
torul acestor rânduri îl cumpărase la Viena în 1916
din zestrea soc. stud. « România Jună *, vândută
Iraclie Porumbescu, preot la Şipot atunci la mezat de românofagul guvern austriac.
In 1932, terminându-se *) clădirea marelui cămin
Lucrul pornit cu atâta râvnă, cu atâta ardoare cultural al Sucevei, Casa Naţională, înfăptuită prin
(cum însuşi zisese C. Morariu), nu putea rămâne
fără izbândă. Intr'un livret de depuneri pentru *) Cf. d. p. articolul (atât de fără griiâ publicat!) al sub­
* Muzeul C. Porumbescu •, C. Morariu vărsa în semnatului, Iraclie Porumbescu (t8zj—t**/»}, precursorul
curând suma de 20.700 lei ). După săvârşirea din proza bucovinene, şi ’n • Lepturarelt» lux Pumnul, in rev.
s
vieaţă a neostoitorului C. Morariu (f 16 Martie • Ramuri », an. XVII, 1922, pag. 474—478 şi nota subsemna­
1927), patronarea financiară a Muzeului o ia asu- tului din • Junimea literară ► , an. XII, 1923, pag. 91—92.
pra-şi Banca Suceveană dela Suceava, care datorită *) Moartă in 30 Iunie 1930.
spiritului de distinsă comprehensiune a conducă­ *) Sumă realizată din fundaţia (livretul) lui Constantin
torului ei Dr. Teofil Lupu, fu şi de altfel o multiplă Morariu (30.000 lei) şi din darul de 10.000 lei pentru pian şi
3
sprijinitoare a vieţii culturale ) şi care la inaugu­ 5.000 lei pentru transportul pianului dela d-1 ministru Al.
rarea Suceveană a Muzeului, se prezenta cu o danie Lapedatu. Pianul a sosit la Suceava in ziua de 12 Iunie 1929
de 20.000 lei ) pentru mobilă şi cheltuielile de (cf. şi rev. « Făt-frumos *, an. IV, 1929, pag. 163).
4
*) Subsemnatul plecând apoi dela Viena din nou pe fron­
') Casă care a adăpostit gazeta populară • Deşteptarea » turile austneceşti..., meritul de a-l fi salvat definitiv violon­
(1893—1896), revista « Junimea literară • (1923—1937), revista celul lui C. Porumbescu ii revine Pâr. Arhimandrit Pancratic
* Făt-frumos • (1926—1934), revista umoristică • Urzica • (1927) Sidorovid, care după războiu l-a adus dela Viena împreună
şi buletinul « Mihai Emincscu • (1930—1934). Cf. de altfel şi cu moaştele Sf. Ioan, deci împreună cu alte sfinte rămăşiţe...
rev. « Junimea literară > anul XIII 1925, pag. 332. — Pe când vioara lui C. Porumbescu, preţioasa Cremonesâ
*) Cf. revista • Făt-frumos », an. III, 1928, pag. 149. (v. Iraclie Porumbescu, schiţa Istoria molinei Im Ciprian Po­
*) Aceeaşi Bancă Suceveană s'a ctitorit la cartea istro-română rumbescu), a fost furată din casa familiei Raţiu dela Câmpina.
Lu fraţi noştn (cf. Leca Morariu, La fraţi noştri, 1928, pag. 177), de năvălitorii Germani-Austriaci în timpul războiului. Urme
cu 30.000 lei şi a creat un fond cultural istroromin de 25.000 ale războiului (urme de bocanci militari, cu câiele cu tot)
lei pentru aducerea a doi copii cirebin Ia şcolile din Rom inia se văd, tot de atunci, şi intr’o seamă de manuscrise porum-
(fond existent şi astăzi — întrucât nu l-a desfiinţat anticulturala bcscene. S»*i adevărată minune că din aceste manuscrise r.i
conversiune bancară — cu livretul Nr. 892). s'a păstrat şi atât cât se află astăzi in Muzeul Porumbescu.
*) Cf. Nr. 5, an. III, 1928 din rev. « Făt-frumos », Nr. *) Sfinţirea Casei Naţionale dela Suceava a avut loc în 8 Mai
închinat in întregime acelei inaugurări. I9J2 (cf. rev. ♦ Făt-frumos», an. VII, 1932, pag. 201).