Page 43 - 1934-07
P. 43
IOSIF NYIR<5: IN JUGUL DOMNULUI 423
ales dacă m’aş pricepe la maşini!... Măcar că A doua zi începui lupta, istovitoarea luptă cu
nu poate fi o ştiinţă aşa de inaccesibilă, dacă şi maşina.
oameni aşa de simpli ca ăştia, o putură învăţa. M’am închis în «casa * maşinii. Am făcut foc
In tot cazul, voiu procura vr'o carte de speciali jos, ca să-mi încălzesc mâinile. Vântul sufla ză
tate şi-mi voiu face oarecare idee. pada prin crăpături, mâinile, degetele mi se li
Cu noui puteri cercetez toate librăriile, dar în peau din cauza gerului de fier, dar dârdâiam din
loc de cărţi mi se dă informaţia că, dela preluarea dinţi şi lucram înainte. Am tăiat bucăţele două
imperiului, încă nu s'a permis importul de cărţi, coli de hârtie şi-am desfăcut în bucăţi maşina.
iar cele vechi s'au vândut. S’a isprăvit deci şi Locul fiecărei părticele îl însemnam pe hârtie, ca
cu ultima nădejde... Mergem acasă! s'o pot reconstrui. Muncind două zile, am cizelat-o
Ne înşirăm iar după coada calului. Iapa mur de lucea fiecare părticică până la cel din urmă
dară şi bătrână ne ducea ca de milă, pipăind şurub şi iar am reconstruit-o... Iar am desfă-
drumul şi mirosindu-1, pentru mai mare siguranţă. cut-o şi iar am reconstruit-o, până ce i-am găsit
— înainte de sosirea verii nu primesc fabricile,— secretul admirabilei construcţii... Fără ajutor, fără
aşa îmi mint soţia, — pentrucă nu au instalaţii sprijin, prin lucrarea aceasta din hruba din mar
pentru astfel de lucrări. ginea pârâului, în adevăratul înţeles al cuvân
— Atunci ce va fi de noi *? zice sărmana des tului, am descoperit maşina... Vorbeam tare ca
curajată. un copil, nebunii, vorbeam cu mine însumi:
— Găsesc eu pe cineva, care să mi-o facă. ... In rezervorul acesta vine benzina şi prin
ţeava de aramă curge la radiator, prin ale cărui
Peste câteva săptămâni se abate prin sat un
maşinist vagabond, care se prinde că pune la punct crestături fine, prin pomparea de aier din cilindru,
maşina. Se lega cu glas tare: se face gaz. Atunci ventilul dela pompă se în
— Fireşte. Fierul nu se poate cârpi, ca un ciorap, chide, pistonul dă înapoi şi comprimă gazul în
dar de aramă şi-au uitat vestiţii specialişti... Aşa capul de explozie. In ultimul moment scânteia
o repar, domnule, cu aramă, ca şi când ar fi nouă. electrică face să explodeze gazul, împinge pistonul,
Dar trebue să-ţi cunoşti meşteşugul. care pune în mişcare roata cea mare, gazul folosit
iese prin ventil, dar în acelaş timp începe din
Noului maşinist îi dau masă, casă şi îi promit nou, maşina lucrează şi... ne macină făina de
bani. A doua zi se apucă de topit. Deschidem gura pâine...
cuptorului de copt pâine şi aşezăm acolo fierul Ziua nu aveam odihnă, noaptea nu puteam
bolnav. Maşinistul intră înlăuntru şi în jurul cră dormi şi casa de scânduri lumina mult sub săl
păturii pune un praf greu de aramă pentru to ciile ninse, parcă aş fi făcut înlăuntru vr'o ce
pire. Facem foc în cuptor. remonie tainică. De sute de ori pierdeam curajul,
— Cu grijc trebue să o topim roşie, ne face dar iar începeam dela capăt, când mă gândeam
atenţi, ca nu cumva să capete • hitz *...
la copilul meu, la soţia mea. Dimineaţa mă clă
După ce-mi arse carul de lemne ce-1 aveam, tinam pe picioare şi de multe ori mă culcam lângă
zise că-i bine. Trebue lăsată să se răcească încet. blestematul cadavru de fier...
Se duce la crâşmă şi din avansul cerut bea până Trecură săptămâni întregi, dar in zadar tăiam,
dimineaţa. Cu mâna mea scot cumva fierul din pileam, cizelam, umpleam; maşina nu pornea. Oa
cenuşă şi cu uimire constat că arama s'a topit, menii râdeau şi îşi băteau joc:
e drept, şi s'a lipit de fier, dar crăpătura e de — Aş avea o mierţă de grâu, aş aduce-o mâine,
două ori mai mare!... Clătinându-se vine şi ma dacă ai face bine, să mi-o macini, zicea unul.
şinistul. — Dacă vrei să macini, pune şoareci la lucru,
— De ce-ai umblat la ea, mă rog ?! sfătuia altul dela depărtare.
Mi-a venit chiar bine. Drept răspuns l-am dat — N'am putut dormi toată noaptea, de zgo
afară. motul morii, glumea vecinul.
— Măcar de n'ai fi cumpărat această nenoro Eu însă stăm neputincios, cu faţa plină de praf,
cită moară! zice îngrijorată soţia. cu mâinile arse şi uleioase, cănit până după urechi
Cei doi ochi aprinşi ai mei se îndreaptă, ca şi cu hainele cârpite. Obrazul îmi era negru de
două săgeţi către cer, multele nesuccese mă în mânie şi de ger, dar nu mă dam bătut.
furie şi, cu o hotărire de moarte, fac legământ — Nu mai am mult, îmi amăgeam în fiecare
că eu însumi voiu repara maşina, şi dacă ar trebui seară nevestica. Trebue să mai pun la punct aprin
să mor dintr'asta, dar grâul cel nou îl vor mă ci na derea gazului, şi poate pomi maşina...
în moara mea. Sărăcuţa de ea credea, fericită. Cum să nu
Soţia tace, dar e radioasă de dragoste şi de creadă, dacă o spune scumpul ei soţ ?
mândrie. Noui puteri câştigam unul dela altul, — Nu-i mare lucru, o linişteam dimineaţa. Până
pentru a muri de foame... Dar, — dacă va tre visezi un vis frumos, e gata maşina. Iţi pare bine ?
bui, — n’a murit încă nimeni de foame aşa de Greşeala este la electromagnet. Dormi numai. O
frumos ca noi. mică vânătoare după scânteia electrică. Cu prânzul
