Page 49 - 1934-07

C R O N I C A 439

ORGANIZARE CULTURALA. — Pentru încercarea unei greuiată, iar, in celelalte două, ar fi apărut cu mai puţin rost;
căi noui de lucru cultural la sate, M. S. Regele a avut gândul şi in sfârşit, ele era bine să prezinte şi oarecare putinţe de
alcituirii unor echipe de studenţi pe timpul verii, care sâ lucru şi de răsunet, pentru ca echipa sâ nu se trezească din
aduci la îndeplinire, deocamdată In rece comune, un program intâia zi înaintea unei ncinţelegeri sau puneri de-a-curmezişul.
pregătit până in amănunte- Sarcina organizăm echipelor de Trebuia, nu nimerit la noroc, ci ales, după anumite criterii
studenţi, a stabilim planului de Iuctu şi a Îndrumării şi supra­ valabile, din nu mai puţin de 15.000 de comune. In cele din
vegherii întregii activităţi a fost încredinţată Fundaţiei
culturale regale • Principele Carol •- De altminteri, toata
această activitate urma sâ se desfăşoare în cuprinsul
.căminelor culturale. Căminul local primea astfel, timp de
trei luni, o colaborare inimoasă şi pricepută, care, pe
lângă folosul imediat, lăsa pentru viitor un model.
Fundaţia culturală Regală • Principele Carol * avea
patru lucrări de săvârşit. Timpul pe care 11 avea la
Îndemână era destul de scurt, dela jumătatea lui Mai
până la sfârşitul lui Iunie. Campania de lucru tre­
buia să ţină din Iulie până In Septemvrie.
întâia lucrare era înjghebarea programului. El tre­
buia să cuprindă toate formele vieţii săteşti şi să se
poată potrivi după Împrejurările, in buni parte altele,
din fiecare localitate. Aceste forme de vieaţă s'au înmâ-
nunchiat in patru grupări mari: sănătate, muncă, edu­
caţie moral-religioasă şi cetăţenească, îmbogăţirea
cunoştinţelor. Partea de program pentru fiecare gru­
pare s’a dat In seama unor oameni încercaţi, atât con­
silieri şi funcţionari ai Fundaţiei, cât şi specialişti din
afară de ea şi conducători de servicii publice, medici
agronomi, cooperatori, preoţi, profesori, bibliotecari,
artişti, folklorişu, scriitori. întâia redactare a fost dis­
cutată Împreună şi, după schimbările şi Întregirile
cerute, a căpătat o formă definitivă. Programul de
lucru a fost gândit ca un cadru mai larg, in care să
poată sâ încapă şi să se mişte liber activitatea, oricât
de felurită şi de puternică, a fiecărei echipe.
A doua lucrare era alegerea studenţilor. După chiar
dorinţa M. S. Regelui, care arăta şi in ce ramuri trebuia
m ■ \ _ JT
mai cu seamă să se cheltuiască silinţele, fiecare echipă ^ I | ' ' s
urma să aibă un medicinist şi o medicinistă, un
agronom, un teolog si un student dela litere sau dela Aurel Jiq'udi: Un aldămaş
drept. Se cerea Insă in Întâiul rând să se descopere
tinerii cei mu pregătiţi şi mai însufleţiţi, pentrucâ de urmă, cercetând lista căminelor culturale, Întrebând oameni
ei, mai mult decât dc orice mijloace materiale sau din diferite ţinuturi şi verificând prin alte comunicări, ale­
Încadrări de ajutor, atârna izbânda întregii întreprinderi. gerea s'a oprit asupra acestor sate: Stăncşti, Corbi şi Nucşoara,
Atât rectorul Universităţii din Bucureşti cât şi rectorii şcolilor de pe Valea Doamnei In Muscel; Goicca Mare din Dolj;
superioare speciale au făcut tot ce le-a stat in putere ca să Vă că re ni din Tulcca; Nereju din Puma; Sadova din Câm­
trimeată la Fundaţie pe studenţii cei mai potriviţi cu felul de pulungul Bucovinei; Nâpâderu din Bălţi; Lcşi din Năsâud
muncă pus la cak. Tinerii erau ei înşişi fii ai satelor, cei mai şi Fibiş dm Timiş. Ministerul Agriculturii a cerut sâ se lu­
mulţi in ultimii am de studiu, cu o activitate culturală Ia ţară creze după acelaşi plan şi pnn echipe studenţeşti ale Fun­
încă mai de mult şi plini de râvnă ca să facă faptă din cuvântul daţiei, şi In satele Ferdmand I (Caramurat) din Constanţa şt
M. S. Regelui. Elementele bune au fost atât de multe şi râvna Brâniştem (Miron Costin) din Roman. Institutul Social Român
atât de mare încât pentru fiecare echipă s'a trecut peste nu­ a organizat o acţiune asemănătoare, numai pnn specialişti şi
mărul de cinci studenţi, cât fusese hotărirea dela inceput. de mai scurtă durată, In Belinţ din Timiş, iar secţiile ştiinţifice
A treia lucrare era alegerea satelor din ţară unde avea să ale • Astrei » transilvănene. In Măguri din Ţara Moţilor.
se desfăşoare activitatea echipelor. Sarcina şi răspunderea nu A patra lucrare era organizarea propriu zisă a lucrului
era nicidecum mai mici decât pentru celelalte două probleme. echipelor, punerea la îndemână a tuturor mijloacelor, îndru­
Localirâţile trebuiau sâ reprezinte toate regiunile, geografice marea şi supravegherea de aproape, pentru ca silinţele să dea
şi istorice, tocmai pentru ca încercarea să-şi dea toate învă­ cel mai mare rezultat cu putinţă şi pentru ca să nu se Întâmple
ţămintele; sâ nu fie prea populare, prea Înstărite sau prea vreo abatere. In acest scop. Fundaţia a luat diferite măsuri.
înaintate, pentrucâ, in întâiul caz, acţiunea s’ar fi găsit în­ In întâiul rând ca a dat fiecărei echipe un inspector, care sâ