Page 50 - 1934-07

440 B O A B E D E G R Â U

aibă răspunderea îndepliniri: programului potrivit gândului toate colţurile ţării. întreţinerea echipelor studenţeşti a fost
M. S. Regelui şi si stea in ajutor echipei, pentru oncc tre­ luată asupra Sa de M. S. Regele. Fundaţia Culturală Regală
buinţă s’ar fi ivir. Fundaţia a organizat in acelaşi timp echipa « Principele Carol», care încadra activitatea echipelor în acti­
ca o unitate. Studenţii şi-au luat un legământ ci au si rămână vitatea căminelor culturale, înţelegea şi era datoare si con-
cele trei luni in sar, si urmeze programul de lucru şi si dea tribue şi ea, cu diferite instrumente de culturi, cărţi pentru
ascultare, onciror dispoziţii ale Fundaţiei, reprezentată pnn biblioteci, aparate pentru educaţie fizici, inspecţii. Activi­
tatea însăşi cerea uneori o oarecare participare oficiali,
care a fost dată cu întreaga bunăvoinţă, medicamente,
unelte agricole, reproducători, lemne, piatră.
Rezultatele acestei iniţiative şi ale organizaţiei, pe
care ea a cerut-o, stau înaintea noastră. Când se vor
aduce la cunoştinţă, foarte curând, fiecare îşi va putea
face o părere despre tot ceea ce s'a ajuns şi munca
desfăşurată pentru aceasta.

DESEN Şl GR A V URA. — Salonul de toamnă al
Ministerului Cultelor şi Artelor, ne-a adus darurile lui
dm fiecare an. Precumpănesc tinerii. Ceea ce dă insă
un caracter aparte acestei puneri la un loc de atâtea
talente — catalogul ne îngăduie să numărăm nu mai
puţin de 113 expozanţi — nu e indrisncala sau origi­
nalitatea nouilor veniţi, ci adâncirea şi siguranţa de
sine a unor artişti de ieri. Mă gândesc In întâiul rând
la Hrandt Avakian, la Bâlţatu, la Jiquidi.
Peisagiile şi copacii lui Hrandt au căpătat o străve­
zime şi o uşurinţă, care sunt una dm manie biruinţe
ale desenului lui dm urmi, cum trebue si fie o biru­
inţă a oricărui desen ajuns la conştiinţa şi stăpânirea
propriilor mijloace. Bucăţile freamătă de o spirituali­
tate luminoasă şi in acelaşi timp tainică. Omul, care
ar apărea pe o margine de loc sau sub vreo boltă
de parc, ar supăra, pentrucâ ar fi de prisos. El se gă­
seşte, cu intreg visul lui subţire de frumos, in ţâşnirea
aceasta simplificată de vegetaţie. Natura, firi să-şi piardă
din putere şi din drepturi, s’a umplut de suflet. E un
suflet de mătase, pe care nu l-a avut decât pictura
franceză in zilele ci aurite din secolul al XVIlI-lea.
Lama se face uşoară şi umbra e rotundă şi caldă. Am
ieşit din verdeaţa care nu-şi cunoaşte decât legile ei
şi ne ignorează şi n’am intrat încă in decor. E pragul
Hrandt Avachian: Peisagiu şi clipa unică dintre două stări, arta. intre natură şi
artificiu.
inspector. Despre lot ce se lucra in comuni trebuia si se Bâlţatu încearcă în fiecare studiu anonim să construiască.
ţină o cronici almei. Tot materialul de cunoaştere şi de Meşteşugarul dm el are nevoie de un cadru, care si se ţie
documentare strâns aparţinea Fundaţiei. Fiecare echipă avea in cumpăniri calculate. Aerul, soarele şi uneori numai frea­
un şef, care primea răspunderea aplicării regulamentului şi a mătul verde al copacilor trece prin această construcţie ca
gestiunii administrative. In al doilea rând, Fundaţia a cerut sâ-i inmoae muchiile şi s’o ridice. Foaia de hârtie pluteşte
diferitelor autohtâţi si delege pe lingi echipă, pentru tot şi tot ce s’a aşternut pe ea din alb şi negru e numai ca o ve­
acest răstimp, câte un specialist titrat, care si lucreze alitun denie pnntr’o sticlă bombată, adusă de foarte departe şi ră­
de studenţi şi si le Încadreze şi garanteze activitatea. De o masă cu toate acestea pe loc şi neajunsâ. Realitatea se destramă
pane avea si se desvolte acţiunea tinerească, plini de râvni, singură şi se face vis. Bâlţatu c un romantic, lucrând cu mij­
firi odihni şi înviorătoare pentru sat, iar pe de altă pane, si dea loacele altor şcoli, ale amănuntului şi ale preciziei de perspec­
toată Încrederea în bunele ei urmări această prezenţi a oame­ tive. Numai când 11 cauţi iţi scapă, pe după perdele de creion
nilor Încercaţi. Echipa studenţească se afla necontenit împreună acum liniar şi acum şters, in umbre tremurate. Dacă te uiţi
cu echipa tehnicienilor. In al treilea rând. Fundaţia a purtat mat multă vreme, până când ochii se fac nesiguri, din toate
gnja administraţiei propriu zise, a mijloacelor tehnice şi bi- acele trăsătun neutre Încep să fulgue lumini şi desenul se
neşti cerute de o expediţie, care avea si cuprindă mai mult colorează. Poate că desenul nu e pentru artist decât un popas
de o sută de oameni, luaţi din mediul lor obişnuit, o epoci pictural. Coloarea 11 chiamâ. Lumina descompusă e mai ispi­
de trei luni şi totalitatea de manifestări a vieţii ţărăneşti, din titoare decât cealaltă.