Page 50 - 1934-07
P. 50

440                                B O A B E   D E  G R Â U

          aibă  răspunderea  îndepliniri:  programului  potrivit  gândului   toate  colţurile  ţării.  întreţinerea  echipelor  studenţeşti  a  fost
          M.  S.  Regelui  şi  si  stea  in  ajutor  echipei,  pentru  oncc  tre­  luată  asupra  Sa  de  M.  S.  Regele.  Fundaţia  Culturală  Regală
          buinţă  s’ar  fi  ivir.  Fundaţia  a  organizat  in  acelaşi  timp  echipa   «  Principele  Carol»,  care  încadra  activitatea  echipelor  în  acti­
          ca  o  unitate.  Studenţii  şi-au  luat  un  legământ  ci  au  si  rămână   vitatea  căminelor  culturale,  înţelegea  şi  era  datoare  si  con-
          cele  trei  luni  in  sar,  si  urmeze  programul  de  lucru  şi  si  dea   tribue  şi  ea,  cu  diferite  instrumente  de  culturi,  cărţi  pentru
          ascultare, onciror dispoziţii ale Fundaţiei, reprezentată pnn  biblioteci,  aparate  pentru  educaţie  fizici,  inspecţii.  Activi­
                                                                tatea  însăşi  cerea  uneori  o  oarecare  participare  oficiali,
                                                                care  a  fost  dată  cu  întreaga  bunăvoinţă,  medicamente,
                                                                unelte agricole, reproducători, lemne, piatră.
                                                                 Rezultatele  acestei  iniţiative  şi  ale  organizaţiei,  pe
                                                                care  ea  a  cerut-o,  stau  înaintea  noastră.  Când  se  vor
                                                                aduce  la  cunoştinţă,  foarte  curând,  fiecare  îşi  va  putea
                                                                face  o  părere  despre  tot  ceea  ce  s'a  ajuns  şi  munca
                                                                desfăşurată pentru aceasta.

                                                                 DESEN  Şl  GR  A  V  URA.  —  Salonul  de  toamnă  al
                                                                Ministerului  Cultelor  şi  Artelor,  ne-a  adus  darurile  lui
                                                                dm  fiecare  an.  Precumpănesc  tinerii.  Ceea  ce  dă  insă
                                                                un  caracter  aparte  acestei  puneri  la  un  loc  de  atâtea
                                                                talente  —  catalogul  ne  îngăduie  să  numărăm  nu  mai
                                                                puţin  de  113  expozanţi  —  nu  e  indrisncala  sau  origi­
                                                                nalitatea  nouilor  veniţi,  ci  adâncirea  şi  siguranţa  de
                                                                sine  a  unor  artişti  de  ieri.  Mă  gândesc  In  întâiul  rând
                                                                la Hrandt Avakian, la Bâlţatu, la Jiquidi.
                                                                  Peisagiile  şi  copacii  lui  Hrandt  au  căpătat  o  străve­
                                                                zime  şi  o  uşurinţă,  care  sunt  una  dm  manie  biruinţe
                                                                ale  desenului  lui  dm  urmi,  cum  trebue  si  fie  o  biru­
                                                                inţă  a  oricărui  desen  ajuns  la  conştiinţa  şi  stăpânirea
                                                                propriilor  mijloace.  Bucăţile  freamătă  de  o  spirituali­
                                                                tate  luminoasă  şi  in  acelaşi  timp  tainică.  Omul,  care
                                                                ar  apărea  pe  o  margine  de  loc  sau  sub  vreo  boltă
                                                                de  parc,  ar  supăra,  pentrucâ  ar  fi  de  prisos.  El  se  gă­
                                                                seşte,  cu  intreg  visul  lui  subţire  de  frumos,  in  ţâşnirea
                                                                aceasta  simplificată  de  vegetaţie.  Natura,  firi  să-şi  piardă
                                                                din  putere  şi  din  drepturi,  s’a  umplut  de  suflet.  E  un
                                                                suflet  de  mătase,  pe  care  nu  l-a  avut  decât  pictura
                                                                franceză  in  zilele  ci  aurite  din  secolul  al  XVIlI-lea.
                                                                Lama  se  face  uşoară  şi  umbra  e  rotundă  şi  caldă.  Am
                                                                ieşit  din  verdeaţa  care  nu-şi  cunoaşte  decât  legile  ei
                                                                şi  ne  ignorează  şi  n’am  intrat  încă  in  decor.  E  pragul
                          Hrandt Avachian: Peisagiu             şi  clipa  unică  dintre  două  stări,  arta.  intre  natură  şi
                                                                artificiu.
          inspector.  Despre  lot  ce  se  lucra  in  comuni  trebuia  si  se   Bâlţatu  încearcă  în  fiecare  studiu  anonim  să  construiască.
          ţină  o  cronici  almei.  Tot  materialul  de  cunoaştere  şi  de   Meşteşugarul  dm  el  are  nevoie  de  un  cadru,  care  si  se  ţie
          documentare  strâns  aparţinea  Fundaţiei.  Fiecare  echipă  avea   in  cumpăniri  calculate.  Aerul,  soarele  şi  uneori  numai  frea­
          un  şef,  care  primea  răspunderea  aplicării  regulamentului  şi  a   mătul  verde  al  copacilor  trece  prin  această  construcţie  ca
          gestiunii  administrative.  In  al  doilea  rând,  Fundaţia  a  cerut   sâ-i  inmoae  muchiile  şi  s’o  ridice.  Foaia  de  hârtie  pluteşte
          diferitelor  autohtâţi  si  delege  pe  lingi  echipă,  pentru  tot   şi  tot  ce  s’a  aşternut  pe  ea  din  alb  şi  negru  e  numai  ca  o  ve­
          acest  răstimp,  câte  un  specialist  titrat,  care  si  lucreze  alitun   denie  pnntr’o  sticlă  bombată,  adusă  de  foarte  departe  şi  ră­
          de  studenţi  şi  si  le  Încadreze  şi  garanteze  activitatea.  De  o   masă  cu  toate  acestea pe  loc şi neajunsâ.  Realitatea  se  destramă
          pane  avea  si  se  desvolte  acţiunea  tinerească,  plini  de  râvni,   singură  şi  se  face  vis.  Bâlţatu  c  un  romantic,  lucrând  cu  mij­
          firi  odihni  şi  înviorătoare  pentru  sat,  iar  pe  de  altă  pane,  si  dea   loacele  altor  şcoli,  ale  amănuntului  şi  ale  preciziei  de  perspec­
          toată  Încrederea  în  bunele  ei  urmări  această  prezenţi  a  oame­  tive.  Numai  când  11  cauţi  iţi  scapă,  pe  după  perdele  de  creion
          nilor Încercaţi. Echipa studenţească se afla necontenit împreună   acum  liniar  şi  acum  şters,  in  umbre  tremurate.  Dacă  te  uiţi
          cu  echipa  tehnicienilor.  In  al  treilea  rând.  Fundaţia  a  purtat   mat  multă  vreme,  până  când  ochii  se  fac  nesiguri,  din  toate
          gnja  administraţiei  propriu  zise,  a  mijloacelor  tehnice  şi  bi-   acele  trăsătun  neutre  Încep  să  fulgue  lumini  şi  desenul  se
          neşti  cerute  de  o  expediţie,  care  avea  si  cuprindă  mai  mult   colorează.  Poate  că  desenul  nu  e  pentru  artist  decât  un  popas
          de  o  sută  de  oameni,  luaţi  din  mediul  lor  obişnuit,  o  epoci   pictural.  Coloarea  11  chiamâ.  Lumina  descompusă  e  mai  ispi­
          de  trei  luni  şi  totalitatea  de  manifestări  a  vieţii  ţărăneşti,  din  titoare decât cealaltă.
   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55