Page 52 - 1934-07

4 4 a B O A B E D E G R Â U

regăsire, ci e desen fără alt gând, frăgezit numai de toată un gust de reducere la minimum de expresie, care făgăduesc.
lupta cu omenirea cealaltă a satiricului. Drumul acesta duce Lena Constante e mai cu scamă o desenatoare, aproape un
foarte departe. Jiquidi a suferit, dar nu s'a întors din suferinţă reporter plastic al vieţii şi al frumuseţei trecătoare.
cu răutate, ci cu o putinţă crescută de pricepere ţi de îm­ Uneori desenul se face monumental, ca la Dragoe sau la
brăţişare. Cogan, şi aproape o manifestare de încredere In vieaţă, ca la
Mac Constantmescu a făcut desene pentru o traducere din Lilly Verea şi Zoe Mcscu, o mărturisire femeiască de încântare
Catul, cu o siluetă lineară care aduce aminte numai prin în faţa lumii, ca la Dona-Delavrancea şi Micaela Eleutheriadc,
factură de antichitate. Senzualitatea artistului strici armonia un ioc sigur de sine grafic, la Iosif şi Poitevin-Skelctti, un

Mac Comtantinesca: Ilustraţie pentru Catullus
dualismului, cu o precumpănire neaşteptată, ca o înălţare de prilej de construcţii şi de schimbări de planuri şi de orizonturi
flacără, spre carne şi spre iubirile pământeşti. îmbrăţişarea la Cantacuzino şi Horia Teodoru, un suspin de creioane colo­
Iui ciolănoasă şi aprinsă, e ca o luare peste picior a grupului rate, care scoate oameni speriaţi din ceaţă, la Demetriade-
candid al lui Amor şi Psyche. Bâlâcescu, o ciocnire de soare şi umbră, la Viorescu, o revăr­
Lena Constante, in afară de nudurile ei de academie, are sare de oraş vechiu şi de chipuri care au să cunoască liniştea,
vederi de marc, cu case pe faleze pline de ochi albaştri şi roşii. la Bunescu. Salonul e făcut din asemenea trepte, care urcă
E ca o ilustraţie de carte de copii foarte înzestraţi, fragedă, spre aerul tare sau Îndeamnă la odihnă dela o răspântie de
ascuţită şi stârnitoare. E acolo un primitivism de senzaţie şi peisagii şi de portrete familiare.

Teatru, muzică, cinematograf, radio

IN CĂUTAREA MUZICII. — Intre oaspeţii străini cari ţiile, Intexneetorul şi directorul lor a băgat de seamă ci tocmai
ne-au cercetat a fost şi unul destul de ciudat, prin scopul care-1 documentarea despre popoarele din răsăritul Europei, unde
aducea. D-l Rolphe de Marc e un Suedez, aşezat de mai multă folklorul muzical şi careografic e viu şi creator, lipseşte, a
vreme la Paris, unde a organizat reprezentaţii şi aproape o pornit Încoace. Astfel am putut să cunoaştem pe d-l Rolphe
şcoală de balet, cu dansuri, jucători şi artă coreografică de de Mare şi să auzim chiar, inrr’o conferinţă la Dalles, rostul
acasă. Această mişcare venea numai decăt după Însufleţirea venirii în România şi al întreprinderii de care şi-a legat nu­
pentru baletul rus şi căuta, pe pârtia deschisă de el, si faci mele.
să străbată alte concepţii sau cel puţin alte teritorii, cu tot E păcat că d-I de Mare n'a rămas la noi decât intre o Du­
ce puteau Înfăţişa ele mineci şi Sâmbăta următoare, iar singura Duminecă româ­
După ce timpul baletului rus şi al următoarelor a trecut, nească. pe care a avut-o, a petrecut-o, dintr’o scăpare din
cei cari le-au avut dragi sau au avut amestec in desvoltarea vedere a călăuzei, într’o excursie la Sinaia pentru vizitarea
lor colorată, uşoară şi infoiatâ nu puteau să mai facă altceva Castelului Pelcş. Dumineca e insă ziua când toate satele noas­
decât să se schimbe In istoricii acelor balete. D-l Rolphe tre joacă şi oricine vine In ţari ca să ne cunoască dansurile
de Mari a făcut mai mult şi astfel au luat naştere muzeul trebue si fie acolo unde le poate vedea, firi vreo pregătire
şi arhivele internaţionale de muzică şi de corcografie dela şi punere in scenă savantă. D-l Rolphe de Mare a trebui (
Paris. Cine trece prin sălile lor poate să vadă costumele ori­ să se ostenească mai mult şi să plece cu mai puţin. L-am
ginale !n care au fermecat lumea cei mai mari jucători ai purtat In schimb pe la arhivele noastre fonogramice, cea dela
vremii şi la o pane de aceste vitrine, tot felul de material de Societatea Compozitorilor Români şi cea dela Ministerul
bibliotecă, menit să informeze despre dansul, mai ales po- Cultelor şi Artelor, unde plici de gramofon sau pâlnii de
rular şi primitiv, din toate ţările. Clnd, cercetându-şi colec­ fonograf, l-au ajutat să-şi faci o pirere de ceea ce e melodia