Page 53 - 1934-07
P. 53
C R O N I C A 443
şi măsură jocurilor noastre strămoşeşti. Mulţimea motivelor larelor de )os, in schimb, toata patima şi tot meşteşugul. Jo
şi mai cu seamă dragostea nesfârşită cu care au fost culese, cul, e adevărat că, rotund şi cu puţine figuri care se repetă,
scăpate de pierzare şi puse la îndemâna oricărui cercetător, pare cu vremea monoton. Picioarele il colorează insă şi-i dau
l-au umplut de o admiraţie adevărată. In nicio ţară, pe unde o desăvârşire neajunsă. Hora e ca un inel care se învârteşte
trecuse, nu văzuse şi nu i se arătase ceva asemenea. încet pe după lăutari, ca pe un deget. Ce fac din ea vârful
Ca să nu rămână numai cu ce zărise dintr'un fel de cear- şi călcâiul opincilor, toată talpa sau săriturile in părţi şi înainte,
daş învârtit, ungurencsc, Intr'o circiumă dela Bragadiru, pe alergătura măruntă şi mincinoasă, pentrucă se duce şi se în
unde II purtase un muzicograf original, l-am trimis intr’o toarce, lucrul acesta de migală şi de artă, nu se poate spune
seară la • Brâul ». • Briul ♦ e o fărâmă tânără păstrată din vechea în cuvinte. Uneori se descompune în figuri de desenatori.
• Brâul
Chindie, cu fete jucătoare şi cu trei, patru jucălon studenţi, sau sc vede idtr'uo film sau smulge ca acum, cu ispita lui,
şi mai cu seamă cu porturi originale. Ne-am strecurat in sala pe privitoru de pe margini şi-i sileşte să intre in acelaşi ritm.
de gimnastică suedeză a Societăţii Creştine a Femeilor şi am Rolphe de Mare bate fără să vrea măsura complicată şi sunt
aşteptat. Societatea se adună încet in cercul tradiţional al sigur că ar vrea să ia tot acest brâu cu el şi, cu o iscusinţă de
horei, cu lăutarii ţigani la mijloc. Mărămi, fote, opmcuţe, meşter de balet mecanic, să-l pună să iasă din cutie acasă
cămăşi cu mânea largi, negre, roşu sau albastre de mulţimea şi să se mişte ca aici, cu liniştea lui rituală.
râurilor, iţari şi cojoctlc neastâmpărate s'au aşezat alături. Lăutarii schimbă acum cântecul şi jocul, din colectiv, se
Picioarele, mişcate de viori, au început să se frământe. Hora sparge In perechi şi se face individual. Mişcările sunt libere.
a luat naştere, intâiu domoalâ şi apoi tot mai focoasă, cu trei Desenul lor sc face variat. Numai ci foarte curând, ca In
paşi la stânga şi alu trei paşi la dreapta, aşa câ aceeaşi fată Ciuleandra, două şi trei perechi se unesc din nou şi in patru
subţire rămânea in dreptul nostru. După ea cunoşteam câ colţuri ak sălii, micile hon, luate de vânt, se aleargă şi se
brâul, oricât se ducea şi venea, stătea pe loc. indoesc, plutitoare şi nebune.
Noi ne uitam mai ales la bătaia şi fuga piezişă a picioarelor. Călătorul de departe, care recunoaşte atât în figurile din
Dacă hora, fie câ jucătorii se ţin de mijloc sau de umeri, păs ţesăturile noastre cât şi in paşii de joc, atâtea elemente sue
trează bustul intr'o oarecare nemişcare, ea înlesneşte mâdu- deze. a văzut ş: a adunat destul, ca sâ-şi Înzestreze, cum nu
