Page 55 - 1934-07

C R O N I C A 445

Turism, sport, educaţie fizică

EDUCAŢIE FIZICA LA TARA.— In privinţa educaţiei Despre educaţia fizică se ştie atât că, de multe ar putea
fizice pentru ţărani domneşte aceeaşi îndoită greşeală ca In să aibă nevoie ţăranul nostru, dar numai de mişcare, fie ea
privinţa igicnn in deobşte şi a cultului acrului printre ei. oricât de organizată, german, suedez, ceheşte, nu. Ţăranul,
Lumea crede obişnuit că omul dela ţară trăieşte, de cind s’a spre deosebire de orăşcan, care s'a specializat şi s’a mărginit
pomenit, cea mai mare parte din timp, afară, sub cerul lui la maximum, e un om intreg şi a rămas aproape de natură.
Dumnezeu, şi foloseşte dela sine toate binefacerile acestui Gimnastica insă n'a fost născociră pentru acel fel de om, care
traiu. Ar fi de răs să i se mai facă o educaţie in acest sens. o exercită mult mai bogat dela sine, ci pentru celălalt. Edu­
Oamenii pătrunzători şi mai cu seamă nouii cercetători ai caţia fizică, prin urmare, e de prisos la ţară şi n’are să fie

Salutul fetelor
satelor sunt cu totul de altă părere. Lasă că adevărul acesta primită, decât cel mult ca o petrecere zăpiaţă de oameni
e adevărat numai pentru o jumătate din an, pe când cealaltă fără treabă. In fapt lucrurile stau altfel.
jumătate omul dela ţară o petrece intr’o odae strimtă, supra­ Dovedirea trebuinţei, in aceeaşi măsură, a educaţiei fizice
încărcată de numeroşii membri ai familiei şi Împărţită uneori pentru ţărani o poate face uşor orice om de specialitate. Ca
pe din două cu orătănii şi vite mai mici, care trebue apărate şi In privinţa aerului, in privinţa mişcărilor, omul dela ţară,
de frig; fereastra e până într’atât o lege să nu se deschidă, in afară că are luni Întregi mai mult de stare pe loc, face mişcă­
încât, pentru o mai bună pază, imbucătura ei cu pervazul rile unor munci, mai totdeauna asemenea şi atingând numai
se lipeşte cu hârtie. Dar omul dela ţară trebue si afle abia o parte din organism. Chiar pentru tnlâturarea relelor, destul
acum despre tot ce Înseamnă pentru el aerul, şi aerul curat, de primejdioase, ale acestor mişcâri uniformizate, se simte
ca să sc şi apere de neajunsurile lui, pentrucă nicâeri ca la sat mai mult nevoia educaţiei fizice. Argumentele de aici, de
nu se moare mai mult de junghiu, care e o formă a pneumoniei, cane şi de om de meserie, pot să convingă sau nu, dar iată,
şi nu se moare mai mult cu zile, tocmai datorită neînţelegerii primirea pe care educaţia fizică o găseşte In satele unde a
puterilor bune şi rele ale aerului. pătruns! Ea nu se aseamănă nici pe departe cu bunăvoinţa.