Page 56 - 1934-07
P. 56
446 B O A B E D E G R Â U
in mare parte de buni cuviinţa, de care sc bucură o şezătoare Acestea toate sunt insă numai păreri mai vechi sau încercări
uu o cuvântare de îndemnuri sau de sfaturi. E o adevărată de azi, făcute cu toată sfiala Începutului; ceea ce a izbutit
izbucnire de bucurie, cu strigăte şi cu aruncarea pălăriilor să desăvârşească dc mai mult timp, un sat cum sunt Ghim
in sus. Educaţia fizică e in forma ei un joc şi jocul a fost tot- paţii, de pe şoseaua Bucureşti-Alexandria, aproape de jumă
tatea ei In judeţul Vlaşca, e nui bine şi
decât o simplă părere, oricât de înteme
iată, sau decât orice încercare, oricât de
făgâduitoare. Ghimpaţii vor avea meritul,
nu numai cronologic, dar poate istoric. In
desvoltarca educaţiei fizice la sate, că a
fost cel dintâi, care a dat o organizare
Întreagă, vrednică Intru totul să fie luată
ca punct de plecare. Oricine va vrea să
1 tjghebeze vreo formă de educaţie fizică
la ţară va trebui să facă o ucenicie aia
sau să treacă cel puţin să vadă ceea ce
s'a putut face în acest sat vlăscean. Sta
dionul pe care U au Ghimpaţii, e cel mai
complet stadion din ţară. fără să vrea să
se ia la Întrecere cu vreun stadion dc oraş
şi pâstrându-se în marginile scopului local
pe care il urmăreşte. Ca orice alt stadion,
câmpul de sport şi joc are un loc dc
jucat mmgca, are chenare pe mărginite lui
pentru alergare, are capre de sărit şi
prăjini de căţărat, dar are şi un pavilion
acopcnt, dc dans, are un scrânciob, arc
un joc dc popice, are un loc pentru co
Exerciţii de stadion Ia Ghimpaţi pii, are băi. Am văzut o zi In care
acest stadion trăia de toată vieaţa lui,
deauna iubit, la ţară mai mult decât la oraş. Să ne gândim cu echipe de băieţi şi de fete, destul de ascunse In por
numai la hora nelipsită niciunui sat- Mi-aduc aminte că din tul lor sumar de mişcări in aer liber, ca să nu fie recu-
multe comune din Cadrilater, unde s’au
aşezat alături de Turci şi de Bulgan.
Români din toate părţile, aceştia se gân
deau să plece pentrucâ sufereau de dorul
jocului de Duminecă. Nu-şi puteau în
chipui un sat fără joc, sau, dacă-1 vedeau
aevea înaintea ochilor, nu înţelegeau ble
stemul să trăiască in el.
încercarea făcută de Echipele studen
ţeşti, trimise vara aceasta de Fundaţia
Principele Carol, ca să lucreze la sate,
este hotărîtoare. Studenţii dela Oficiul
Naţional de Educaţie Fizică au făcut
adevărate minuni, atăt cănd a fost vorba
de lucrul in sine, aplicarea pe teren a
formelor educaţiei fizice, cât şi cănd a
fost vorba de răsunetul aflat Intre local
nici. De nimic nu s’au legat sâtcnu mai
mult. mai ales flăcău şi fetele, dar şi oa
menii vârstnici, decât de câmpul de toc şi
de tot ce s'a lucrat in legâturâ cu el. Alei-
gâri, sârituri, bătaia mingii, înot, călărie,
trageri in ţintă, mişcări ritmice şi mişcări
de marş, danţun vechi reînviate, toate Alte exerciţii
s’au Încadrat, fără mcio siluire şi fără mcio mirare, in vieaţa de noscute numaidecât, că nu sunt nişte formata de amatori de
toate zilele a satului. De pe urma tuturor echipelor au rămas oraş, ci de-a-dreptul tineri luaţi dela munca ogorului sau din
in sate câmpun de sport, lucrate după toate regulele şcolii. curtea unui gospodar de ţară. Orhestra alcătuită tot din ţărani.