Page 56 - 1934-07
P. 56

446                                B O A B E   D E  G R Â U

          in  mare  parte  de  buni  cuviinţa,  de  care  sc  bucură  o  şezătoare   Acestea  toate  sunt  insă  numai  păreri  mai  vechi  sau  încercări
          uu  o  cuvântare  de  îndemnuri  sau  de  sfaturi.  E  o  adevărată   de  azi,  făcute  cu  toată  sfiala  Începutului;  ceea  ce  a  izbutit
          izbucnire  de  bucurie,  cu  strigăte  şi  cu  aruncarea  pălăriilor   să  desăvârşească  dc  mai  mult  timp,  un  sat  cum  sunt  Ghim­
          in sus. Educaţia fizică e in forma ei un joc şi jocul a fost tot-  paţii,  de  pe  şoseaua  Bucureşti-Alexandria,  aproape  de  jumă­
                                                                          tatea  ei  In  judeţul  Vlaşca,  e  nui  bine  şi
                                                                          decât  o  simplă  părere,  oricât  de  înteme­
                                                                          iată,  sau  decât  orice  încercare,  oricât  de
                                                                          făgâduitoare.  Ghimpaţii  vor  avea  meritul,
                                                                          nu  numai  cronologic,  dar  poate  istoric.  In
                                                                          desvoltarca  educaţiei  fizice  la  sate,  că  a
                                                                          fost  cel  dintâi,  care  a  dat  o  organizare
                                                                          Întreagă,  vrednică  Intru  totul  să  fie  luată
                                                                          ca  punct  de  plecare.  Oricine  va  vrea  să
                                                                          1  tjghebeze  vreo  formă  de  educaţie  fizică
                                                                          la  ţară  va  trebui  să  facă  o  ucenicie  aia
                                                                          sau  să  treacă  cel  puţin  să  vadă  ceea  ce
                                                                          s'a  putut  face  în  acest  sat  vlăscean.  Sta­
                                                                          dionul  pe  care  U  au  Ghimpaţii,  e  cel  mai
                                                                          complet  stadion  din  ţară.  fără  să  vrea  să
                                                                          se  ia  la  Întrecere  cu  vreun  stadion  dc  oraş
                                                                          şi  pâstrându-se  în  marginile  scopului  local
                                                                          pe  care  il  urmăreşte.  Ca  orice  alt  stadion,
                                                                          câmpul  de  sport  şi  joc  are  un  loc  dc
                                                                          jucat  mmgca,  are  chenare  pe  mărginite  lui
                                                                          pentru  alergare,  are  capre  de  sărit  şi
                                                                          prăjini  de  căţărat,  dar  are  şi  un  pavilion
                                                                          acopcnt,  dc  dans,  are  un  scrânciob,  arc
                                                                          un  joc  dc  popice,  are  un  loc  pentru  co­
                            Exerciţii de stadion Ia Ghimpaţi              pii,  are  băi.  Am  văzut  o  zi  In  care
                                                                          acest  stadion  trăia  de  toată  vieaţa  lui,
          deauna  iubit,  la  ţară  mai  mult  decât  la  oraş.  Să  ne  gândim   cu  echipe  de  băieţi  şi  de  fete,  destul  de  ascunse  In  por­
          numai  la  hora  nelipsită  niciunui  sat-  Mi-aduc  aminte  că  din   tul lor sumar de mişcări in aer liber, ca să nu fie recu-
          multe  comune  din  Cadrilater,  unde  s’au
          aşezat alături de Turci şi de Bulgan.
          Români  din  toate  părţile,  aceştia  se  gân­
          deau  să  plece  pentrucâ  sufereau  de  dorul
          jocului  de  Duminecă.  Nu-şi  puteau  în­
          chipui  un  sat  fără  joc,  sau,  dacă-1  vedeau
          aevea  înaintea  ochilor,  nu  înţelegeau  ble­
          stemul să trăiască in el.
            încercarea  făcută  de  Echipele  studen­
          ţeşti,  trimise  vara  aceasta  de  Fundaţia
          Principele  Carol,  ca  să  lucreze  la  sate,
          este  hotărîtoare.  Studenţii  dela  Oficiul
          Naţional  de  Educaţie  Fizică  au  făcut
          adevărate  minuni,  atăt  cănd  a  fost  vorba
          de  lucrul  in  sine,  aplicarea  pe  teren  a
          formelor  educaţiei  fizice,  cât  şi  cănd  a
          fost  vorba  de  răsunetul  aflat  Intre  local­
          nici.  De  nimic  nu  s’au  legat  sâtcnu  mai
          mult.  mai  ales  flăcău  şi  fetele,  dar  şi  oa­
          menii  vârstnici,  decât  de  câmpul  de  toc  şi
          de  tot  ce  s'a  lucrat  in  legâturâ  cu  el.  Alei-
          gâri,  sârituri,  bătaia  mingii,  înot,  călărie,
          trageri  in  ţintă,  mişcări  ritmice  şi  mişcări
          de  marş,  danţun  vechi  reînviate,  toate                Alte exerciţii
          s’au  Încadrat,  fără  mcio  siluire  şi  fără  mcio  mirare,  in  vieaţa  de   noscute  numaidecât,  că  nu  sunt  nişte  formata  de  amatori  de
          toate  zilele  a  satului.  De  pe  urma  tuturor  echipelor  au  rămas   oraş,  ci  de-a-dreptul  tineri  luaţi  dela  munca  ogorului  sau  din
          in sate câmpun de sport, lucrate după toate regulele şcolii.  curtea unui gospodar de ţară. Orhestra alcătuită tot din ţărani.
   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60