Page 57 - 1934-07

C R O N I C A 447

cânta veselă, disciplinând paşti, figurile complicate ş« entu- Astăzi, Tounng-Clubul României, care e păcat numai că
siasmul. Dumineca de toamnă mişca peste noi aur de frunze arc un nume prea înalt, internaţional şi fără răsunet in popor,
şi curcubcuh de steaguri. scoate din trei in trei luni o revistă, mai de preţ pnn cuprins
Minunea dela Ghimpaţi a putut aiungc faptă pnntr’o po­ şi mai mândră in înfăţişare decât toate semenelc ei, unde
trivire de mai multe împrejurări prielnice, care, dacă au fost insă cetim in studiul d-lui Robcrt Ficheux, cercetătorul Mun­
trebuincioase la început, nu mai au de ce să fie, la o repetare. ţilor Apuseni: «Când se vorbeşte in România de turism,
In sat e una din întreprinderile Casei Autonome a Monopolu­ sunt două fapte pe care toată lumea trebue neapărat să le
rilor. Casa Autonomă a avut grija, vrednică de laudă, să facă recunoască. 1. România poate să fie o ţară de turism, mul­
lucrătorilor ei nu numai o vieaţă materială mai bună, dar şi ţumită frumuseţii liniştite a munţilor ei, farmecului fără pe­
una spirituală, mai ridicată. La Ghimpaţi s'a nimeni însă ca reche al minunatei delte dunărene, pitorescului satelor şi
inginerul şef, d-i Ciubuc, un basarabean şi soţia o cehoslovacă, portului sau chiar noutăţu bisericilor şi mănăstirilor, a. Dar
să fie doi oameni inimoşi şi nişte îndrăgostiţi ai educaţiei turismul in România e încă departe de ceea ce am don să
ir

In ţara Moţilor
fizice. De aia a ieşit un sat deplin organizat pentru stadion fie. Nu există decât o foarte mică minoritate de oameni, ti­
şi tsată vieaţa pe care el o presupune. neri mai cu seamă, can cercetează frumuseţile naturale ale
Ghimpaţii sunt cea mai luminoasă dovadă că satul româ­ ţării; dar şi ei îşi îngrămădesc drumurile in aceleaşi ţinuturi.
nesc poate să intre, cu toată încrederea, In mişcarea de edu­ Retezatul. Făgăraşul, Bucegu, Ceahlăul, singurele de altmin­
caţie fizică a ţării. teri unde se poate deosebi începutul unei adevărate organi­
zaţii turistice, cu adăpostun bine dichisite şi cu poteci în­
REVISTA TOURING-CLUBULUI ROMÂNIEI. — De semnate. Cit despre străini, in ciuda afirmaţiei geografice
doi, trei am încoace turismul românesc a trecut printr'o pe- că România se găseşte aşezată pe marele drum al Constanti-
noail de propagandă şi de încercări de organizare, oficiale nopolului şi al Răsăritului, sunt foarte rari cei ce pun la cale
şi particulare, cum nu mai cunoscuse. S‘au alcătuit societăţi, raite turistice phn ţară, dincolo de puţinele căi umblate.
s'au ridicat case de adăpost pe înălţimi, s’au marcat drumuri, Lipsa de tunsm in România e atât de mare încât agenţiile
s’au publicat reviste şi cărţi, s'au înfiripat expoziţii. Un ser­ de călătorie şi de turism din Bucureşti, ca şi ziarele şi asocia­
viciu al turismului pe lingă Preşedinţia Consiliului de Miniştri, ţiile profesionale organizează tot timpul excursii in Franţa,
cu mijloace destul de însemnate b îndemână, a apărut ca in Italia, in Grecia, in Egipt, dar nici măcar unul singur in
o încununare. In faţa acţiunii de Stat, societăţile de turism ţară. Se cunosc • circuite • internaţionale care ating Polonia
s’au strâns şi ele Intr’un singur mânunchiu. Părea că nu se şi Ţările baltice, Tatra, Viena şi Budapesta, Atena şi Constan-
putea merge mai departe. tinopole, dar niciunu! nu trece phn pământul carpatic ».