Page 1 - Bunul_Econom_1899_12_01
P. 1
Anul I Orăştie, 25 Decemvrie 1899 (6 Ianuarie 190,) Nr. 1
O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
A B O N A M E N T E :
.Reuniunii economice în Orâştie" se pocotesc după tarifă, ca p r e t u r i mo de r a t e .
Pe an 2 fl. (4 coroane); jumetite an 1 fl. (2 cor.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sămbătâ Abonamentele si inserţiunile se plătesc înainte.
lism. Nu. Dar’ recunoscând adevărul trei-ori pe atâţia şi ar fi de trei-ori atât
din cuvintele de mai sus, şi văzând ce de bogaţi ca noi!, — „Bunul Economu
încet poate înainta el spre bunurile sale va scoate pilde din vieaţa acestor oa
Ca şi pe aiurea, aşa şi în ţeară la ideale, din pricina multelor lipsuri ma meni, spre a slugi de oglinde şi oame
noi, mai ales în jumătatea aceasta a teriale, — ne-am pus de ţintă a lu nilor noştri.
veacului, popoarele s’au aruncat într’o crării noastre viitoare şi de bucurie a Vieaţa a dovedit apoi, că un po
încordată luptă de întrecere, de ridicare vieţii noastre, a munci cu plan acolo por nu e de ajuns să fie numai plugar,
unele alături de altele, unele peste al unde ni-se pare că mai mare lipsă are fie chiar excelent plugar, ci că o parte
tele, şi acest vîrtej a prins în chip firesc el azi de muncitori: 1a călăuzirea lui a fiilor sei. trebue să cuprindă meseriile
şi poporul nostru în valul seu. Şi se spre întărirea temeliilor sale materiale, cele multe de care oamenii au lipsă, —-
sbate poporul nostru se stee şi el în se facem se înflorească pe pragul casei „Bunul Economu va nisui să lumineze
rînd cu celelalte, se urce câte-odată el lui floarea buneistări. cu care mai uşor şi poporul nostru asupra acestui lucru,
pe punctul cel mai sus pe val, dar’ prea va ajunge şi la cea culturală. spriginind mişcarea de îmbrăţişare a
adeseori nobilele lui străduinţe cad în «Reuniunile economice» s’au do meseriilor.
frânte, căci pe el prea l’a răpit nepre vedit de aşezăminte folositoare în acest Ba vieaţa a dovedit şi aceea, că
gătit pentru o astfel de luptă, puterni scop. Ne-am constituit şi noi aici în o nu e deajuns se ai nici numai buni
cul vîrtej. ,,Reuniune , economică11, ear’ comitetul plugari şi meseriaşi, ci se ai şr neguţă
Şi cade de atâtea-ori nu doar’ pen Reuniunii noastre a hotărît înfiinţarea tori mulţi şi harnici, cari se formeze
tru lipsa lui de virtute, ci pentru-că maş acestei foi, -pentru a putea sta cât mai o treaptă mai sus spre desevîrşirea edifi
terele vremuri trecute nu ’i-au dat ră viu în atingere cu membrii Reuniunii şi ciului neamului, a cărui eoperîş şi stră
gaz să-’şi agonisească şi el temeiul nea eu poporul peste tot. lucire apoi, îl formează inteligihţa lui, —
părat trebuincios, pe care celelalte po Conducătorii Reuniunii vor cerceta „Bumd Econom“ va ţinea se dovedească,
poare îl au, temeiul buneistări materiale şi studia mijloacele prin cari cred a că bun econom e numai poporul, care
Noi ne văzurăm deodată chemaţi putea face din poporul nostru, cu înce pe lângă plugari deştepţi şi meseriaşi
cu alarm la muncă mare pentru idea tul, un mai bun econom, — „Bunul buni, va mai avea şi neguţători mulţi şi
luri strălucitoare, şi sărirăm grăbiţi câţi Econom“ va culege spic de spic sfirşi- cu stare, şi va stărui ca tot mai mulţi
fuserăm şi cum fuserâm, dar’ eată zi de turile la cari au aiuns sfătuirile lor si se se dedee şi dintre ai noştri acestei
5
a
zi simţim tot mai dureros, că pentru le va duce în casa fiecărui plugar. deprinderi, ce răsplăteşte din belşug.
buna reuşită a muncii, ne lipseşte ceva.., Ştiinţa a ajuns a stabili deja şi în „Bumd Econom" se va sili să să
Un general viteaz şi cuminte, care plugărie şi în cealaltă «economie», legi, dească şi se cultive în inimi simţămân
băgase lumea în spaime prin biruinţele regule, aproape fără greş, pe cari ur- tul, pe care nu-’l prea avem noi Ro
sale mari, a rostit odată, pe când se mându-le, belşug îţi va aduce ţarina şi mânii, al cruţării, al iubirii de muncă,
afla în zenitul gloriei sale, cuvintele curtea, — „Bunul Econom"' va urmări al feririi de risipe netrebnice.
mult spunetoare : «Ca să biruesc lumea foaie de foaie descoperirile ştiinţei, şi „Bunul Econom“ va stărui apoi me
toată, îmi lipsesc numai trei lucruri: potrivindu-îe înţelesului tuturor, le va reu ca se grăbim,!, să grăbim a ajunge
1. bani, 2. bani si 3. bani!“., duce cu drag cărturarilor şi poporului cât mai cuiend la toate acestea, căci ne
E o figură oratorică isteţ iscodită nostru. întrece toată lumea ! Toată lumea aleargă
aceasta, care tălmăcită mai pe înţelesul Vieaţa a silit pe oameni în ţerile în galop spre aceste ţinte; noi nu stăm
tuturor, ar suna aşa: De vreai s’ajungi unde ei mai tare s’au înmulţit, se caute nici noi pe loc, dar înaintăm foarte în
la o preţuire sau chiar la stăpânire chipuri şi modruri, cum ar putea trăi cet', şi în ziua de azi ori-ce clipă de
în lumea aceasta, apoi ţine minte că ai azi trei pe acelaşi pământ, pe care ieri înaintare înceată, e o repede . rămânere
neapărată trebuinţă de o bunăstare ma trăia numai unul? Si nevoia te învaţă. înapoi!.. ,
3 î
terială înfloritoare, care să-’ţi dea pu Ei au ajuns, în ţeri ca Elveţia, Belgia, „Bunul Econom“ va da mai de
tinţa a întimpina trebuinţele cele multe Germania, Anglia, America, se ştie atât parte, din pene pricepute, poveţe des
ale vieţii... de bine folosi fiecare petec de pământ, pre păstrarea sănătăţii la oameni şi la
E departe de noi gândul se cer că azi într’o ţeară cum e Ardealul nos animale.
căm şe abatem poporul nostru dela tru, în care noi spunem că «abia mai „Bunul Econom" va da însă," pe
ori-ce idealuri în viitor, şi se-’f îndrep putem trăi», că «pământul nu mai ro lângă ştirile economice de tot felul, de
tăm doar’ spre un primejdios materia deşte ca din bătrâni», — ei ar trăi de aproape şi de departe, şi ştiri despre
