Page 10 - Bunul_Econom_1899_12_01
P. 10

Pag.  10     _______    .                             BUNUL     ECONOM                                                  Nr.  1

               In  Cuba  o mulţime de cetăţeni de Frunte   acestuia,  după,  începerea  răsboiului.  abia  - -   fie  pentru  îngrâşare,  şi  din  ţara  noastră  si
          însoţiţi  de  vre-o  1000  de  ţerani,  s’au  retras   47.000!  De  32  de  ori  mai  puţin!  Şi  acum   atunci,  se  vor  plăti  şi  mai  bine  Vitele.  In
          în pâduri'e dela  Pinar  de Rio,  unde  pregătesc   lună  de  lună  perde  pe-atâta!   Anglia  nu  se  pot  trimite,  fiind  prea  departe.
          cele  de  lipsă  pentru  o  revoluţie  contra  noi­
          lor  stăpâni,  Americani.                            Biserică  si  Scoală.                  Neguţători  streini  în  China.  Organul
                                                                          9
                                                                              1
                                                                                                 oficios  al  ministerului  austriac  de  comerciu
                                                           Şcoalele  din  Braşov,  cari  la păşirea  gu­  Handels-Miiseum",  publică  o  însămnare  a
                 Ş t i r i   E  c o n o m i c e       vernului  ungar,  de  vre-o 3  ani  nii-’şi  mai  pu­  neguţătorilor  străini  ce s’au  aşezat  în  oraşele
                                                      teau  primi  banii  din  România,  îşi  vor  putea   dela  marginile  Chinei,  decând  s’a  început
               Bani noi de  hârtie,  tipăriţi  în  coroane,   pe  viitor  primi  iarăşi  acei  bani.  Dar’  ei  nu   întrecerea  între  state  dea  cuprinde  teren  în
          de  câte  20  coroane,  vom  avea  încă  în  de­  vor  mai  fi  ridicaţi  de a  dreptul  de  un  trimis   uriaşa  împărăţie  chineză.  China,  a  fost  silită
          cursul  anului  1900.  Să  crede  că  prin  Sept.   al  comitetului  parochial  din  Braşov,  ci  vor   a-’şi  deschide  porţile  cetăţilor  de  pe  la  mar­
                                                     fi  trimişi  Ia  Viena,  de  aci  la  ministrul  de   gini,  de  pe  fermii  măriloi,  pentru  neguţătorii
          viitor  pot  fi  daţi  schimbului.  Mai  târziu  vor                                   streini, mai ales europeni, cari merg sub  scutul
                                                     culte  în  Pesta,  apoi  consistomlui  din  Sibiiu,
          urma  şi  în  alte  sume.                  de  unde  îi va ridica  biserica  din  Braşov,  care   puterii  statelor  lor.  Şi  decând  le-a  deschis
                                                     îi  va  da  în  urmă  şcdalelor,  pentru  susţinere.  întrare  liberă,  cată  din  care  stat  câte  mari
               In România a nins bine peste toată ţeara.                                         prăvălii  s’au  deschis  în  ora-ele  despre  mar­
                                                          Fondul  de  pensiuni a înveţatorlor  numit  gini  a  Chinei,  de  unde  vor  străbate  tot  mai
          Economii  sunt  fericiţi,  având  cele  mai  bune
                                                     „regnico!ar“,  adecă a toată ţeara,  fond la  care   mult  şi în spre  inima  împărăţiei:  In  ceşti  din
          nădejdi  că  semănăturile  vor  ierna  astfel  bine   sunt  siliţi  şi  învăţătorii  noştri  se  plătească   urmă  doi  ani,  s’au  deschis  acolo 400  prăvălii
          şi  că  va  urma  apoi  un  belşug  în  ele.  anual  şi  şi  bisericile  pe  atâta,  —  a  fost  la   mari  englezeşti, cu 5000  de  oameni  în  slujba
                                                     capetul  anului  trecut, de  aproape   milioane  lor,  100  prăvălii  nemţeşti  (din  Germania)  cu
               Recolta in  Rusia.  'Vestitorul  Financiar»   flor'eni!  Estan  va  fi trecut  deja  peste  14  mii.   1000  de  oameni  în  slujbă,  ear’  din  celelalte
          rusesc  spune, că după  socotelile  oficiului  sta­  Intr’un  singur  an  creşte  cu  câte  jumătate  de   state  mai  puţini.  Din  AuStro-Ungariâ,  s’au
          tistic  central,  în  Rusia  recolta  (roada  câm­  milion  şi  mai  bine!             aşezat  abia  5  neguţători  cu  90  de  oameni,
                                                                                                 (şi  aceştia  din  Austria  toţi).  Aşa  că  monar-
          pului)  a  fost  în  vara  asta,  peste  tot  luată,                                   chia  noastră e mai  slab  representată în  China.
          cu  20  la  sută  mai  bună  ca  în  anul  trecut,   Ş t i r i   C o m e r c i a l e
                                                                                                 Chiar şi  Hollandia,  Dania,  Svedia  şi  Norvegia,
         ear’  socotind  cifra  mijlocie  a  alor  5  ani,  şi                                   au  mai  mulţi  oameni  de  câştig  în  acest  "im­
                                                          La  Odesa  (În  Rusia,  pe  ţărmul  Mării
          decât  asta  a fost  mai  bună  cu  17  ia  sută.  Baltice) a îngheţat  marea de  frigul cel groaznic   periu, care e  un bogat isvor de  bogăţie  pentru
                                                     ajutat  de  un  vânt  teribil,  încât  vapoarele  nu   neguţătorii  harnici  ai  Europei,  acolo  fiind  lu­
               Marilor  mori  din  ţeară,  le  merge  de-o   să  mai  pot mişca  decât cu'ajutorul  unor  plu­  mea  încă  tare  înapoiată.
         vreme  tot  mai  rău.  Cele  din  Pesta  se  mai   guri  de  spart  ghiaţa.  Neg°ţu!  sufere.
         ţin  cum  să  ţin,  dar’  cele  din  provinţă  încep   Ger  cuplit  e  şj  Ia  Fiume.  Se  scrie că  e
                                                     de  fapt  atât  de  frig,  că paserile cad  din  sbor   Preţul  bucatelor.
         a  bancrota  una  după  alta.
                                                     ameţite  şi  amorţite  de  Frig, şi înghiaţă  de. vii.     R e v i s t ă ,
                                                     Şi  mai  suflă  şi  grozavul  vânt  zis  „Bora11,  cel
              In  Ungaria, în cele mai  multe  locuri,  să-   mai  puternic  vânt  ce  suflă  undeva în Europa.   Pe  piaţa  Pestei,  ear’  după ea şi pe  pieţele
         mănâturile  de  toamnă  sunt  primejduite  de   Toată  mişcarea  în  port,  sosirea  şi  plecarea   celelalte  în  ţeară,  în  timpul  din  urmă,  dar’
         gerul  ce  s’a  lăsat  fără  zăpadă  asupra  lor.  corăbiilor,  e  opăcită.            mai  ales  săptămâna  trecută,  care  a  încheiat
                                                                                                anul  1899  st. n.,  preţul  bucatelor  a  mers  tot
                                                          In  întâia .jumătate  â'îui  Noetnvrie,  gu­
              In  România  se  simte  şi  acum  urmarea                                         scăzând.  îmbietori  erau  tot  mai  mulţi  şi  cu
                                                     vernul  austriac  dase  ordin  de  oprire  pentru
         secetei  de  astă-vară.  Cei  mai  mulţi  economi                                      cătăţimi  mai  mari,  ca  cumpărători.  Ninsoarea
                                                     trecerea porcilor din Ungaria în ţerile austriace
         n’au  orz fi ovăs  de-ajuns  nici pentru  sămânţă,                                     ce  â  urmat  pe  unele  locuri,  făgăduind  astfel
                                                     pentru  boale  ce  să  ivise  între  porci.  Dela  16
         cum  n’aveau  în  toamnă  grâu.  Trcbue  se  le                                        an  viitor  rodnic,  a  făcut  ca  preţurile  se  în­
                                                     Decemvrie  n. însă,  această  oprelişte  s'a  retras
         vie  societăţile  şi  statul  într'ajutor.                                             cline  şi  mai  vârtos  spre  cădere.
                                                     şi  comerciul  de  porci  între  aceste  ţeri,  e
                                                                                                   In  Germania  cursul  pieţei  de  bucate  a
                                                     iarăşi  liber.
              Preţul  ouălbr.  Speculanţii  cu  oue  au                                         fost  liniştit.
         zile  bune.  Astă-vară  să  vindea  în  Pesta  lada   Exportul  de  vite  din  Ungaria.  Ungaria   In  America preţurile au mers tot cam  cres­
         de  1440  oue  cu  23—25  fl.,  azi  e  deja  cu   a  exportat  (trimis în  ţeri  streine)  în  întâiele   când,  numai  în săptămâna  din urmă  au  scăzut
         54  fl.  Să  bucură  de  această  urcare  de  preţ,   10  luni  ale  anului  de  faţă  181.000  vite  de   niţel  şi  acolo.
                                                     tăiat,  ceea-ce  însamnă  un  sporiu faţă  de  anul
         pe  care  o  aduce  de  regulă  iarna,  speculanţii                                       In  Francia  sunt  preţurile  mai  normale.
                                                     trecut,  în  care  exportase  numai  157.000.  Oi
         cu  ouă,  cari  au  găsit că în  unele ţinuturi  reci,
                                                     a  trimis  161.000  faţă  cu  116.000  din  anul   P reţurile  din   Budapesta.
         pot  ţinea  Ouăle  cu  lunile.  Le  iau  în  ajunul   trecut;  porci  305.000  faţă  cu  186.000  din
         ernii  lesne  şi  le  vînd  iarna  scumpe  bind.  celalalt  an,  ear’  paseri  de  casă,  hoare  de  tot   S’a  vendut  în  Pesta  la  30  Dec.:
                                                     felul,  s’au trimis peste graniţă 4,643.000,  adecă   Grâu  de  Tisa  (hectol.  de 81 k.)  m. m.'  cu 8 fl. 25 cr.
              Americanii  sunt  şi  aci  neîntrecuţi.  Ei
                                                     cu  aproape un milion mai mult  ca  anul trecut.   Grâu  de  Nord  (hectl.  de  79  k.)  m,  m.  cu  7 fl,  75  cr.
         au  întocmiţ  anumite  cămări  reci  în care  păs­  Din  toate  -ceste»,  reese,  că  în  ţară  Ia  noi   Ovăs,  maja  metrică  ca   ,  .  .  .  5  fl.  15  cr.
         trează  ouăle  proaspete mai multe luni.  Le  ţin   începe  a  se  plăti  tot  mai  bine  să  ţii  vite  şi   Trifoiu,  maja  m .  c u .................... 67  fl.  —
         până-’s  scumpe  bine,  apoi  le  trimit  în  piaţă   paseri  de  casă.                   Luţernâ,  maja  m.  cu  .   .  .  .  .  37  fl.  —
         şi  fac  averi!                                                                                   P iaţa  în   Orâştie.
                                                          Hârtia,  peste tot,  dar’  mai ales  hârtia de
                                                                                                   Grâu  frumos,  maja  rn.  cu   .  .  .   7  fl.  —
              Zăharul s’a scumpit în România  cu  25°/0   tipar,  se  scumpeşte,  (spre  părerea  de  rău  a   adecă  ferdela  de  20  litre  ,  .  .  1  fl.  —
         faţă  de  cum  era; din pricina asta nemulţumire   noastră,  a  celor-ce  scoatem  foi...)  Hârtia  de   SScară,  maja  m.  Cu   .   .  .  .'  .  5  fl.  20  cr.
         asupra  negustorilor.                      alte  soiuri,  să  Scumpeşte  cu  5  la  sută,  ear’   —  ferdela  cu   .  .  .  .  .  .   —.  75 cr.
                                                    a  noastră,  Cea de  tipărit  pe  ea,  cu  101a  sută.   Cucuruz,  maja m.  cu   .  .  .  .  .  4  fl.  20 cr.
              Din  Argentinia,  unde  Oamenii  sunt  în   Ci-că  materiile  din  Care  se  fabrică  hârtia,   —  ferdela  dela   .  .  .  .  .  .   66—67 cr.
                                                                                                   Orz,  maja  m..........................  .   fl.  3.80—4.20
         ajunul  secerişului,  vin  veşti  mulţumitoare.  Să   sunt  şi  ele  mai  scumpe  ca  altedâţi.  Ovăs,  maja  in.  cu  .  .   .  .  .  .  .  4  fl.  —
         prevede  o  roadă  mat  bună  ca  mijlocie  a                                                ferdela  cu  .  .   .  .  .  .  .  .   35—42 cr.
         întinşilor  câmpi.                              Nădejdi  pentru  ţiitorii  de  vite.  In  An­  Fân  bun,  un  car  mijlociu,  cu  .  .  .   7—10  fl.
                                                    glia  guvernul  se  gândeşte  cum  ar putea  duce   Pae,  un  car  mijlociu,  cu   . . . .   1.50—3  fl.
              Urmările  răsboiului  cu  Burii  le simte  şi   vite  îngrăşate  gata,  de  cari  îi  trebuesc  foarte   Lemne  de  foc,  bune,  s'ânginul   .  .   7—9  fl.
         Anglia,  bogata  lumii,  tare.  Ea  aducea  din   multe,  şi  anume  se  ie  ducă  din  ţerile  euro­  P reţul  cărn ii:
         Africa  de  sud  aur  şi  diamante  în  cătăţimi   pene  mai  apropiate.  E  nădejde  că  Ger­  Carne  de  vită,  1  klgrm  .  .  .  .  .  .  .  40  cr.
         uriaşe.  Acum  aduce  puţin  de  tot.  D.  e.  în  mania  să  va  folosi  do  prilegiu  şi  va  întră  ea   Carne  de  porc, 1   .......................................48  cr.
         Noemvrie  anul  trecut  i-a  venit  din  Africa   în  acest  târg  cu  Anglia,  ear’  ea,  pentru  tre­  Ouăle  —  4  cu  10  cr.
        1.569.000  lire  sterline,  ear’  în  Nov.  a  anului  buinţele  proprii,  va  duce  apoi  vite,  fie  grase,  Pui  de  găină:  perechia  cu  35—55  cr.
   5   6   7   8   9   10   11   12