Page 3 - Bunul_Econom_1899_12_01
P. 3

Nr.  1                                             BUNUL     ECONOM                                                   Pag.  3


       plugărit.  Şi  tot  aşa  se  întâmplă  de  cu  plugăritul  ne  îndeletnicim,  şi  aşa  zi­  ar  ajunge  în  starea  cea  mai  de  plâns,
       veacuri.  Numai  cât  odinioară  era  mult  când  la  coarnele  plugului  am  crescut;  ca  zileri  şi  servitori,  şi  mare  parte  ar
       mai  mare  numărul  plugarilor  cu  moşii  si  totuşi  voi  cărturarii  credeţi,  că  aţi  fi  siliţi  să  ia  lumea  în  cap;  ear’  mese­
       întregi..  Acelora  le  era  dată  putinţa  şti  mai  mult  ca  noi  din  ale  plugăriei*'?  riile  şi  negoţul,  cultura  şi  ştiinţele  noa­
       se producă bucate  multe,  nu numai  pen­        Ear’  noi  cărturarii  le  vom  spune  stre,  cari  sunt  numai  în  leagăn,  toate
       tru  casă,  ci şi pentru vânzare:  Ei  aveau  una şi  bună:  «Nu avem să vă  dăm  lecţii  âr  sta locului, ori  doară sar chiar stinge,
       mod  se  adune  mult  fân  şi  otavă  şi  cum  să  prindeţi  boii  la  jug  şi  caii  la  pentru-că  şi lor  plugăria  le  este  dulcea
       astfel se  ţină şi vite  în  număr  mai  mare.  ham,  sau  cum  să  uscaţi  fânul  şi  să  în­  mamă,  care  le  dă iiutremântul  de  lipsă.
            Dările,  aruncările  şi  alte  date  nu  cărcaţi  carul;  aceste  şi  alte  multe  lu­                    R omul  S imu.
       erau  mari,  ear’  luxul  (mândria)  nu  stră­  cruri,  le  ştiţi  prea  bine.  Dar’  în  acelaşi
       bătuse  în casele lor.  Aşa  apoi era  şi  în­  timp  trebue  să  recunoască  şi  plugarii
       destulare  mai  multă  între  oameni.      noştri,  că  sunt  fără'  seamă  multe  alte   Inrîurirea zăpezii  şi  a  îngheţului  asupra
            Şi  care  e  starea  plugarilor  azi ?  lucruri  ţinătoare  de  plugărit,  despre                agriculturii.
            Sunt,  ce  e  drept,  şi  azi  între  plu­  cari  n’au  avut  încă  prilej  a  auzi,  sau  a   Zăpada  ce  cade  iarna  pe  pământ,
       garii  noştri  Unii  cu  moşii  întregi,  cu  ceti,  şi  cu  atât  mai  puţin  a  le  vedea  e  de o însemnătate  deosebită,  nu numai
       vite  si  avere  frumoasă.  Numerul  aces-  cu  ochii,  a  ispiti  înşişi  taina  lor,  şi  a  din  punct de vedere  economic,  ci  chiar
            i
       tora  însă  e  mic  în  asemănare  cu  cel  face  înşişi  încercări'  întru  îndeplinirea  şi  al  sănătăţii.  Ea acopere  sămăriăturile
       din  trecut,  şi  el  scade  mereu.  Dar’  lor.  Aici  apoi,  noi  cărturarii  putem  fi  ca  şi  un  vestmânt,  ca  să  nu  le  poată
       nici  nu  e  mirare.  Pentru-că,  se  facem  de  bun,  ba  de  neapărat  folos.        strica  îngheţurile  şi  vânturile  de  peste
       numai  fiecare  din  noi  în  comuna  sa         De  unde  şi  cu  ce  să  începem  îm­  iarnă,  cări  une-ori  bâritue  neîncetat  în
       câte  o  asemănare  între  împregiurările  bunătăţirea plugăriei  noastre?  Vom  por­  ţinuturile  mai  deschise.  Zăpada  în  că­
       de  odinioară ;şi  între  cele  de  azi:  îna­  ni, de\a.  pământ,  care  este  temeiul  plu­  derea  ei  prin  aer  adună  şi  aduce  ma­
       inte  de  toate  vom  vedea,  că  ne am  găriei  şi,  atât  cei  cu  moşii  întregi,  cât  terii  nutritoare  din  aer  pe  pământ;
       sporit.  In  fiecare  comună  vom  afla  un  şi  cei  cu  jumătăţi  şi  pătrare  de  moşii,  adună  magazine  sau  reserve  de  apă
       număr  mult  mai  mare  de  case  şi  de  vom  recunoaşte,  că  facem  o  greşeală  în  straturile  mai  de  jos ale  pământului,
       oameni,  ici-colea  şi  vite  mai  multe.  neiertată  plugărind  şi  acum  mai  tot  cari  sunt  apoi  foarte  de  lipsă  pe  timp
       Dar  pământul  a  rămas  acelaşi,  nu  s’a  aşa  ca  înainte  cu  veacuri,  căci  înmul­  de  secetă, şi  curăţă  totodată şi  aerul  în
       înmulţit  şi  el  împreună  cu  oamenii  şi  ţirea  oamenilor  şi  îmbucăţirea  pămân­  căderea  ei,  de  sămânţa  (microbii)  boa-
       vitele;  ci  a fost  îmbuc ătăţit şi  se  îmbu-  tului  strigă  după o neapărată  schimbare  lelor  lipicioase.
       cătâţeşte  mereu, astfel că pe  moşia  care  a  felului  de  purtare  a  plugăriei  noastre.   Aceasta  o  ştiu  de  altcum  mulţi  si
                                                                                                              3                )   3
       odinioară  era  isvor  de  bun traiu  pentru  Aceasta  azi  nu  e  lucru  greu.  în  alte  din  economii  noştri, de aceea îi  şi auzim
       numai  o  familie,  azi  trăesc  slab  2  şi  ţeri  şi  chiar  şi  în  patria  noastră,  dru­  adeseori  zicând:  «când  iarna  e  cu  mai
       mai  multe  familii.                       mul  acestui  fel  mai  bun  de  plugărie  multă  zăpadă  şi  mai  friguroasă,  atunci
            Mai  de nesuferit  e  apoi starea plu­  este  bătut;  noi  n’avem  decât să arătăm  şi  vara  următoare  trebue  să  fie  rodi­
       garilor  din  acele  comune,  unde filoxera  cum  fac  alţii  cărora  le merge  apoi  mai  toare  şi  călduroasă;  când  se  fac  ogoa­
       şi  peronospora au pustiit  viile,  însemnat  bine  ca  nouă,  ear’ plugarii  păşească  pe  rele  de  toamnă pentru unele sămănături
       isvor  de  câştig  pe  multe  locuri,  şi  urma  arătată.  -  -  :  '                  de  primăvară, atunci pământul de zăpadă
       unde  câte  o  lipitoare  sau  mai  multe      Aşa  înainte de toate  vom  căuta chip  şi  îngheţ  se  mai  drege  şi  îngraşă  şi
       au  adunat moşiile  locuitorilor.  Mai  pune  şi  fel,  ca  ogqară  să  nu  mai  lăsăm;  ci  când  iarna  e  cu  zăpadă  mai  groasă,
       înmulţirea  birurilor  de  tot  felul,  încui-  si  prăsim  nutreţe  (trifoiu,  luţernă,  napi)  atunci  nici  boale  nu  se  prea  întâmplă
       barea  falei  sau  mândriei,  grindină,  îne­  şi  în  arături,  căci  fără  de  nutreţ  mai  între  oameni».
      curi,  secetă..                             mult  şi  mai  bun,  e Cu  neputinţă a ţinea    După  număroase  cercetări şi  ispitiri
            între  astfel  de  împregiurări  să  nu  vite  multe  si  bune,  ear’  fără  vite  de  s’a  putut  afla,  că  zăpada  în  căderea  ei
       ne  mirăm,  că  plângerile  plugarilor  se  ajuns,  ne  lipseşte  gunoiul, şi  fără  acesta  prin  aer  adună  «azotul»  din  aer  şi-’l
       ţin  lanţ.  Plângerile  însă  nu  ajută  nimic.  lipseşte  adevărata  vlagă  a  pământului!  coboară  pe  pământ pentru a  putea sluji
       Plângă  copiii,  babele  şi  neputincioşii,  Că  trifoiul  ne  dă  câte  3  şi  4  cosituri,  la  nutrirea  plantelor.  Azotul,  care  este
       cei  în  virtute  şi  sănătoşi,  nu  au  drept  ear’  luţerna  câte  5  şi  mai  multe,  avem  o  parte  a aerului,  contribue  la  nutrirea
       a  se  văiera,  nici  chiar  atunci  Când  —  o  dovadă  ca  o  sută  despre  bogăţia  de  plantelor  sub  două  forme:  sub  formă
       din  nefericire  -—  ri'au  casă,  nici  vite,  nutreţ  ce  putem  avea  cultivându-le.  de  amoniac  sau  must,  prin  foi,  şi  sub
      nici moşie,  dar’cu  atât  mai  puţin  cei-ce   Vom  ţinea  vite  frumoase  şi  de  preţ,  formă  de  aeeid  nitric  sau  leşie,  prin
      sunt  la  vatra  lor,  la  moşioara  lor,  fie  cum  sunt, s.  p ,  soiurile de Pinzgau  ş. a.,  rădăcini.
      aceasta  cât  de  mică.                     se  vând  cu  preţ  îndoit  şi  întreit  mai   De  câţiva  ani  s’a  putut  băga  de
            Puţini  de  tot  vor  fi  între  noi  cari  mare  ca  cele-câ  le  ţinem  noi  aproape  seamă,  nu  numai  pe  la  noi,  ci  şi  în
      să-’şi  peardă  nădejdea într’un viitor  mai  toţi  şi  acum.                           alte  ţări,  că  temperatura  (starea de căl­
      bun;  doar  suntem  şi  creştini,  şi  şi  ca   Nu  e  locul  să întrăm  acum  în amă­  dură  a aerului)  e  tare  schimbăcioasă  şi
      atari  nu  ne  e  iertat  să  cădem  în  des-  nunte  şi  să  înşirăm  toate  îmbunătăţirile  împreunată  în  decursul  anului  cu  câte
      nădejduire.  Unii  se  vor  clătina,  poate,  ce  trebue  să  facem  în  ale  plugăriei;  o  secetă  mai  lungă  sau  mai  scurtă,  fie
      în  credinţa  de  a  ajunge  la  zile mai  se­  acestea  le  vom  arăta  cu  răgaz,  în  de­  pe  primăvară,  fie  pe  vară  sau  toamnă..
      nine;  cei  mai  mulţi  însă,  vom  sta  cu  cursul  timpului.                          Zăpada  ce  cade  iarna,  când  se topeşte,
      tărie  neînfrântă în faţa  greutăţilor  vieţii,   Vom  arăta  rând  pe  rând  foloasele  apoi  primăvara,  poate  sătura  bine  de
      căutând  chipuri  şi  feluri  de  a  le  birui,  pomăritului  şi  legumăritului,  a  stupă-  apă  nu  numai  pământul  arător  dela
      schimbând traiul  neîndestulit  de  azi  cu  ritului şi a culturei  vermilor dc mătasă,  suprafaţă,  ci  şi  subsolul  (pământul  mai
      altul  mai  bun  de  mâne.                  cari  şi  numai  singure,  fără  o  breazdâ  dedesupt),  aşa  ca  el  să  se  poată  apoi
           întrebarea e însă:  cum?  Şi  răspun­  de  moşie,  sunt  în  stare  a  da  mijloace  împotrivi  mai  cu  multă  tărie  secetei,
      sul  nostru  este:  prin  îmbunătăţirea  de  traiu  ţăranilor  mai  scăpătaţi.         ce  ar  putea  urma  în decursul  anului.
      plugăriei                                       Dar, cea dintâiu şi cea mai însemnată      îngheţul  şi  frigul  ajută  mai  curând
           La  aceasta,  poate,  mulţi ţerani  vor  trebuinţă  a  poporului  nostru  este  azi,   la  descompunerea  elementelor  sau  a.
      zimbi  şi  vor  zice:  «muncim  noi  din  îmbunătăţirea  plugăriei  în  toate  ramu­   sărurilor  din  pământ,  cari  apoi  cu  aju­
      greu,  suntem  noi  iscusiţi  şi  îndemâna­  rile  sale.  Fără  o  grabnică  şi  temeinică  torul  rădăcinilor  contribuesc  la  nutrirea
      tici plugari,  că  din  moşi-strămoşi  numai  îmbunătăţire  a  acesteia,  mulţi  plugari  plantelor.
   1   2   3   4   5   6   7   8