Page 4 - Bunul_Econom_1899_12_01
P. 4

Pag.  4                                _________   B U N U L  E CONOM       -                                          Nr.  1


            De  altcum  îndeobşte  este  dovedit,        Ce ar  urma din  această  învăţătură ?  torul  de  căldură  în  corp;  3.  Resufla-
        că  pe  la  noi  «iarna  n’o  prea  mâncă   Mult bine.  Dacă ar  cunoaşte fiecine  mai  rea  şi aerul trebuincios;  4, Despre cele
                                                                              3
        lupii»,  şi  că  «de  iarnă  şi  de  moarte»  amănunţit  părţile  trupului  şi  lucrarea  cinci  simţiri:  văzul,  auzul,  gustul,  miro­
        omul  niciodată  nu  este  pregătit         (funcţionarea,  slujba)  lor,  şi-ar  putea  da  sul,  pipăitul;   5,  Despre  mişcare,  sim­
            Se  ne  bucurăm  deci  de  iernile  cu  sama  despre bunăstarea lor,  despre  pri­  ţire,  cugetare;  6.  Cum  se produce gla­
        zăpadă  multă  şi  geroase,  căci  ele  sunt  mejdiile  ce  le  ameninţă în cutare  şi  cu­ sul  (vocea);  7.  Ce  e  somnul,  ce  e
        prevestitorii  unui  an  mănos,  pe  care-’l  tare fel, şi fiecare şi-ar putea supraveghia  moartea?;  8.  Ce  este  de  făcut  mai  în
        si  doreşte  fiecare  econom.               neasemănat  mai  bine  bunăstarea  sănă­   grabă  la  întâmplări  de  nenorocire?
        >
               }
                                                    tăţii.
                             IOAN  GEORGESCU                                                                    Ds.. Ş t e f a n   E r M ly i
                                                         Dacă mama ar fi învăţat a  conoaşte
                                                    mai  bine  alcătuirea  trupului  copiilor,
                     H i g i e n a                                                                    Î n g r i j i r e a  V i t e l o r
                                                    i-ar creşte mai  sănătoşi,  mai voinici,  dacă
                                                    tineretul  însuşi  şi-ar  cunoaşte  trupul  şi   Calendar:
                 Ce  ştim  şi  ce  nu  ştim ?
                                                   gingăşenia  lui  mai  ales  în  tinereţe,  nu
                                                                                                 — «Ochiul  stăpânului  îngraşe  vi­
             E  cu  adevărat  mare  numărul  cu­   şi-ar  nesocoti  aşa  Uşor  puterile  şi  des-   tele*,  zice  vorba  cea  cuminte.  Su-
        noştinţelor pe care omul  şi-le  agoniseşte  voltarea  lor  la  timp;  dacă învăţătorii  ar   praveghiază  deci  hrănirea  şi  îngrijirea
        umblând  la  scoală,  sau  cetind  cărţi  si  cunoaşte  bine  organismul trupului  băie­  vitelor  tale.
        foi.  Ajunge  a  cunoaşte  minunata  rân-  ţilor,  ar  putea  mai  cu  noroc  lucra  la   —; Grijeşte  nutreţul,  căci  a  fost
        dueală  după  care  se  cârmueşte  lumea  desvoltarea  lor  şi  trupească  şi  sufle­  puţin  anifl  acesta  şi  la  primăvară  o
                                                                                               se  fie  foc  de  scump.  Nu , înţeleg  se
        şi  celelalte  lumi  din  jurul  ei,  de  pe  tească.                ■  . •  ■         tragi  vitei  dela  gură,  ci  se  nu  dai
        cer;   hotăreşte  după  nume fiecare stea,      Mai  ales  însă  de  lipsă  ar fi  aceste   deodată  atâta  ca  se-1  poată  arunca
        ştie  pe  nume  toate  vietăţile,  începând   cunoştinţe plugarului, care  n’are  la ori-ce   din esle,  se-î  calce cu picioarele,  se-'l
        dela  melcul  moale,  care  se  tîrîe  cău-   bolnăvire,  medic  la îndemână,  nici  prin­  sufle  şi  umple  de  bale,  căci  atunci
        tându-şi  şi  el  hrana  sa,  până  la  cele   dere  de-a  cheltui  cu  doftori,  şi  adesea   nu-’l  mai  mănâncă.
        mai  desevîrşite  animale;  cunoaşte  toate   nici  timp  de-a  alerga  pe  la  ei.      —-Lasă,  când  e  mai  cald,  pe  la
        plantele,  începând  dela  muşchiul  umi­                                             ’ameazi  vitele  prin  curte,  ca  şe  facă
        lit  care  creşte  în  umbră,  până  la  steja­  Pentru  acestea  aflu  de  bine  ca  în   mişcări.
                                                                                                 — Grijeşte ca scroafele cari  se apro­
        rul  ce  falnic  îşi  înalţă  fruntea  în  soare ;   această  foaie  menită  pentru  îmbunătă­  pie  de  fătat,  să  fie  numai  singure  în
        —  pământul  nu  are  taine  înaintea  lug   ţirea  stării  poporului  în toate  privinţele,   coteţe  şi  se  nu  le  fie  aşternutul  prea
       toate  i-le  află,  toate  i-le  învaţă,  şi  pune   se  încep  un  şir  de  lămuriri  şi  îndru­  mare,  căci  se  perd  uşor  purceii  şi
       nume  la stâncă  şi  la  ţerînă;  ştie  din ce   mări,  din  cari  buhul  cetitor  se  poată   pot  fi  striviţi  cu  picioarele,  nevăzuţi.
       e  alcătuit  aerul  şi apa,  şi  face  din  aer   mai  uşor  înţelege  ce e bine  şi  ce  e rău
       apă  şi  din  apă  aer;  nu  este  colţ  înde­  pentru  bunul  mers  al  sănătăţii  sale.  Dă  hrană  bună,  la  timp,  şi  dă  ţăsală.
       părtat  în  lume  pe  care  se  nu-’l  cerce­    Voiu  descrie  în  acest  scop,  întâiu     Este  cunoscut,  că  vitele  sunt  un
       teze,  se  nu-’l  ştie  si  se-’i  tragă  folosul.  şi  întâiu,  corpul  omenesc,  părţile, lui  şi   isvor însemnat  de câştig  pentru  econom.
             Numai  un lucru nu  cunoaşte  omul,   slujba  lor,.  —-  apoi  împrejurările  din   Arareorii  vede  el  din  roadele  câmpului
       şi  acest  unul este:  persoana  lui proprie.  cari  se  nasc  boale  în  cutare  ori  cutare   seu sute  de  flofeni, precum  i-se întâmplă
                                                   parte  a  corpului,  şi  la  .urmă, mijloacele
             De  multe  ori  m’am  mirat  de  înte-                                            aceasta  din  vânzarea  vitelor sale.  Dacă
                                              )
       lepciunea  popoarelor  cea  de  tot  felul,   de  apărare  cele  mai  grabnice  şi  mai   îl  ajunge  vre-un  necaz  ori  i-se  îmbiie
       dar’  şi. de  neînţelepciunea  lor  de  a  nu   de  lipsă.                              un  păment  bun  spre  cumpărare,  mână
       se  sili  se  înveţe  în  cele  şcoli,  din  cele   Voiu  descrie  deci,  în . numerii  vii­  vr’o  vită  sau  două  la  tîrg  şi  trebuinţa
       cărţi  şi  foi,  a  cunoaşte  mai  bine  orga­  tori,  1.  Felul  de  mistuire  şi  nutrire  a  e  acoperită.  Fireşte  aceasta  o  poate
       nismul  (alcătuirea  trupului)  omenesc.    corpului;  2.  Circularea  sângelui,  dătă-  face  numai  atunci,  când  are  vite  fru-
                                 im i .......   ■wiw—   ..
                                                   simţire  in  piept..  Aici  ’ţi-s’au  încredinţat  po­  vareşe  ne  este  din  vremiie  străvechi.  Aşa
                   F O I T Ă                       veştile  în  lumina  farmecelor,  cu  lei,  paralei şi   ne-am  pomenit,  ca  noi  se  săpăm  viile  şi  alţii
                             .9
                                                   cu  bălaurţ  loviţi  la  mir  de  viteji  strămoşi  ai   rodurile  se  le  guste;  şi  trăit-am  vremuri  şi
            Dragostea  de  ţară.                   noştri.  Scumpele credinţe  şi  datinele. noastre,   mai  grele,  cu  biruri  şi  mai  sdrobitoare,  cu,
                                                   cu  mândrele  colinzi,  cu  steaua  si  craii,  cu   muncă  silnică,  neomenească,  cu  venătăi  şi.
          .  Ţăran  român,  iubeşte-ţi  vatra  strămo-
                                                   ţurca  şi  pliţguşorul,  cu rnăru  cu florile  dalbe...   dureroase  dungi  de  lovituri  pe  trupul  nostru.
       şască!
                                                   în  acest  leagăn  le-ai.-.învăţat.         Dar’  de  plecat  noi  n’am  plecat,  căci  un  tai­
            Ea  îţi  e  caldă  ca  o  mamă,  care  sufere,
       plânge,  se  sbuciumă  pentru  fiii  sei.  E  mân-   Aici,  şi  qumai aici  e  tăria ta sufletească,   nic  farmec  ne  lega  de  această  glie.
       drfă  ca  cea  mai  frumoasă mireasă,  şi vălul mi­  razimul  teu  moral,  mândria  ta  naţională,  cb-   .  E  altceva.  E  duchul vremii  ce schimbă
       resei  sunt  munţii  cu  pădurile  ce  o  acoperă şi   moara  ta  întreagă.  Şi  tu  voeşti s’o  părăseşti ?  firea  omului  şi  a  popoarelor.  El  vrea  se
       ochii  ei  sunt  stelele  viitorului  teu...     Auzit-atn,  că  zeci  de  inşi  vă  îndreptaţi .   schimbe  în rău  şi firea  Românului, şi a făcut se
            Ţeran  român,  iubeşte-ţi  pămentul  pe   paşii  voştri  cătră  graniţele ţerii  şi  o  luaţi unii   îneolţască  în  inima  lui:  rîvna  după  avere,  iu­
       care  calci!                                cătră  soare-resare,  alţii  cătră soare apune.  In-   birea  banului;.,  a  acestui  demon  cu  două ca­
            Fiecare  brazdă  îţi  scoate semne  din tre­  ţeles-am,  că  familii  întregi  pornit-au  peste   pete,  unul  al  fericirii  vremelnice  şi  altul  al
       cutul  teu  de  mărire.  Dela  Leru  ’mperat până   nouă  ţeri  şi  nouă  mări,  cătră  America  cea   prăpastie!.  Şi  cu  iubirea  banului  au  mai  ve­
       la  tine,  zeci  de  veacuri,  acest  păment  călcat   îmbîcsită  de  cârduri  de  streini,  cătră  neferici­  nit  un  potop  de  alte patimi:  înţorţonarea tru­
       a  fost  de  picior  românesc.  Şi  popoare  tre-   tul  loc  de  strînsură  a  tuturor  oamenilor  fără   pului  cu  podoabe  scumpe,  hrană  domnească,
       cut-au  peste  tine  ca  roiuri  de  locuste,  şi  se-   căpătâie...                   plăceri,  desfreu...  Acestea  apoi  te-alungă  în
       cerea  morţii  te-a  ’njumetăţit,  te-a  dumicat,   Şi  care  este  duchul  rău  ce  ve  şopteşte   goană  după  ban,  după  nebunul  «noroc»  în
       dar’  din  tulpinile  tale,  noi  surcei  au răsărit, şi   se  ve  desfaceţi  din sinul cald  al mamei dulci ?   străinătate...
       ai  rămas  pe  aceste  plaiuri  ca  un  stejeriş,  ca   E  duşmanul  semeţ  ce  vă  prigoneşte ?..  Nu,
                                                                                                   Ştii  tu  ce-i  străinătatea.?
       o  luncă  ce  vecinie  otăveşte.            nu!  Cu  duşmanii  voi  sunteţi  deprinşi ca acele
            Ţeran  român,  cinsteşte-ţi  leagănul  teu!  popoare,  cari  cresc  în  mijlocul  leilor  şi  a   O  da;  o  ştii  din  cântecele  tale  de  re­
            Aici  te-a  alintat mamă-ta  cu  cântece de   panterelor  şi  a  şerpilor  veninoşi...  E  sărăcia   strişte.  E  obidă,  e. plâns,.. .e. gheenă...  Cân,d
       jale,  de  dor  şi  de  iubire  şi  ’ţi-a  sădit  astfel  ce  ve  apasă ?  Nu-i  nici  aceasta,  căci  ea  to-  calci  peste  pragul  ţerii  tale,  jalnic  îţi  întorci
   1   2   3   4   5   6   7   8   9