Page 4 - Bunul_Econom_1899_12_01

Pag. 4 _________ B U N U L E CONOM - Nr. 1

De altcum îndeobşte este dovedit, Ce ar urma din această învăţătură ? torul de căldură în corp; 3. Resufla-
că pe la noi «iarna n’o prea mâncă Mult bine. Dacă ar cunoaşte fiecine mai rea şi aerul trebuincios; 4, Despre cele
3
lupii», şi că «de iarnă şi de moarte» amănunţit părţile trupului şi lucrarea cinci simţiri: văzul, auzul, gustul, miro­
omul niciodată nu este pregătit (funcţionarea, slujba) lor, şi-ar putea da sul, pipăitul; 5, Despre mişcare, sim­
Se ne bucurăm deci de iernile cu sama despre bunăstarea lor, despre pri­ ţire, cugetare; 6. Cum se produce gla­
zăpadă multă şi geroase, căci ele sunt mejdiile ce le ameninţă în cutare şi cu­ sul (vocea); 7. Ce e somnul, ce e
prevestitorii unui an mănos, pe care-’l tare fel, şi fiecare şi-ar putea supraveghia moartea?; 8. Ce este de făcut mai în
si doreşte fiecare econom. neasemănat mai bine bunăstarea sănă­ grabă la întâmplări de nenorocire?
>
}
tăţii.
IOAN GEORGESCU Ds.. Ş t e f a n E r M ly i
Dacă mama ar fi învăţat a conoaşte
mai bine alcătuirea trupului copiilor,
H i g i e n a Î n g r i j i r e a V i t e l o r
i-ar creşte mai sănătoşi, mai voinici, dacă
tineretul însuşi şi-ar cunoaşte trupul şi Calendar:
Ce ştim şi ce nu ştim ?
gingăşenia lui mai ales în tinereţe, nu
— «Ochiul stăpânului îngraşe vi­
E cu adevărat mare numărul cu­ şi-ar nesocoti aşa Uşor puterile şi des- tele*, zice vorba cea cuminte. Su-
noştinţelor pe care omul şi-le agoniseşte voltarea lor la timp; dacă învăţătorii ar praveghiază deci hrănirea şi îngrijirea
umblând la scoală, sau cetind cărţi si cunoaşte bine organismul trupului băie­ vitelor tale.
foi. Ajunge a cunoaşte minunata rân- ţilor, ar putea mai cu noroc lucra la —; Grijeşte nutreţul, căci a fost
dueală după care se cârmueşte lumea desvoltarea lor şi trupească şi sufle­ puţin anifl acesta şi la primăvară o
se fie foc de scump. Nu , înţeleg se
şi celelalte lumi din jurul ei, de pe tească. ■ . • ■ tragi vitei dela gură, ci se nu dai
cer; hotăreşte după nume fiecare stea, Mai ales însă de lipsă ar fi aceste deodată atâta ca se-1 poată arunca
ştie pe nume toate vietăţile, începând cunoştinţe plugarului, care n’are la ori-ce din esle, se-î calce cu picioarele, se-'l
dela melcul moale, care se tîrîe cău- bolnăvire, medic la îndemână, nici prin­ sufle şi umple de bale, căci atunci
tându-şi şi el hrana sa, până la cele dere de-a cheltui cu doftori, şi adesea nu-’l mai mănâncă.
mai desevîrşite animale; cunoaşte toate nici timp de-a alerga pe la ei. —-Lasă, când e mai cald, pe la
plantele, începând dela muşchiul umi­ ’ameazi vitele prin curte, ca şe facă
lit care creşte în umbră, până la steja­ Pentru acestea aflu de bine ca în mişcări.
— Grijeşte ca scroafele cari se apro­
rul ce falnic îşi înalţă fruntea în soare ; această foaie menită pentru îmbunătă­ pie de fătat, să fie numai singure în
— pământul nu are taine înaintea lug ţirea stării poporului în toate privinţele, coteţe şi se nu le fie aşternutul prea
toate i-le află, toate i-le învaţă, şi pune se încep un şir de lămuriri şi îndru­ mare, căci se perd uşor purceii şi
nume la stâncă şi la ţerînă; ştie din ce mări, din cari buhul cetitor se poată pot fi striviţi cu picioarele, nevăzuţi.
e alcătuit aerul şi apa, şi face din aer mai uşor înţelege ce e bine şi ce e rău
apă şi din apă aer; nu este colţ înde­ pentru bunul mers al sănătăţii sale. Dă hrană bună, la timp, şi dă ţăsală.
părtat în lume pe care se nu-’l cerce­ Voiu descrie în acest scop, întâiu Este cunoscut, că vitele sunt un
teze, se nu-’l ştie si se-’i tragă folosul. şi întâiu, corpul omenesc, părţile, lui şi isvor însemnat de câştig pentru econom.
Numai un lucru nu cunoaşte omul, slujba lor,. —- apoi împrejurările din Arareorii vede el din roadele câmpului
şi acest unul este: persoana lui proprie. cari se nasc boale în cutare ori cutare seu sute de flofeni, precum i-se întâmplă
parte a corpului, şi la .urmă, mijloacele
De multe ori m’am mirat de înte- aceasta din vânzarea vitelor sale. Dacă
)
lepciunea popoarelor cea de tot felul, de apărare cele mai grabnice şi mai îl ajunge vre-un necaz ori i-se îmbiie
dar’ şi. de neînţelepciunea lor de a nu de lipsă. un păment bun spre cumpărare, mână
se sili se înveţe în cele şcoli, din cele Voiu descrie deci, în . numerii vii­ vr’o vită sau două la tîrg şi trebuinţa
cărţi şi foi, a cunoaşte mai bine orga­ tori, 1. Felul de mistuire şi nutrire a e acoperită. Fireşte aceasta o poate
nismul (alcătuirea trupului) omenesc. corpului; 2. Circularea sângelui, dătă- face numai atunci, când are vite fru-
im i ....... ■wiw— ..
simţire in piept.. Aici ’ţi-s’au încredinţat po­ vareşe ne este din vremiie străvechi. Aşa
F O I T Ă veştile în lumina farmecelor, cu lei, paralei şi ne-am pomenit, ca noi se săpăm viile şi alţii
.9
cu bălaurţ loviţi la mir de viteji strămoşi ai rodurile se le guste; şi trăit-am vremuri şi
Dragostea de ţară. noştri. Scumpele credinţe şi datinele. noastre, mai grele, cu biruri şi mai sdrobitoare, cu,
cu mândrele colinzi, cu steaua si craii, cu muncă silnică, neomenească, cu venătăi şi.
. Ţăran român, iubeşte-ţi vatra strămo-
ţurca şi pliţguşorul, cu rnăru cu florile dalbe... dureroase dungi de lovituri pe trupul nostru.
şască!
în acest leagăn le-ai.-.învăţat. Dar’ de plecat noi n’am plecat, căci un tai­
Ea îţi e caldă ca o mamă, care sufere,
plânge, se sbuciumă pentru fiii sei. E mân- Aici, şi qumai aici e tăria ta sufletească, nic farmec ne lega de această glie.
drfă ca cea mai frumoasă mireasă, şi vălul mi­ razimul teu moral, mândria ta naţională, cb- . E altceva. E duchul vremii ce schimbă
resei sunt munţii cu pădurile ce o acoperă şi moara ta întreagă. Şi tu voeşti s’o părăseşti ? firea omului şi a popoarelor. El vrea se
ochii ei sunt stelele viitorului teu... Auzit-atn, că zeci de inşi vă îndreptaţi . schimbe în rău şi firea Românului, şi a făcut se
Ţeran român, iubeşte-ţi pămentul pe paşii voştri cătră graniţele ţerii şi o luaţi unii îneolţască în inima lui: rîvna după avere, iu­
care calci! cătră soare-resare, alţii cătră soare apune. In- birea banului;., a acestui demon cu două ca­
Fiecare brazdă îţi scoate semne din tre­ ţeles-am, că familii întregi pornit-au peste pete, unul al fericirii vremelnice şi altul al
cutul teu de mărire. Dela Leru ’mperat până nouă ţeri şi nouă mări, cătră America cea prăpastie!. Şi cu iubirea banului au mai ve­
la tine, zeci de veacuri, acest păment călcat îmbîcsită de cârduri de streini, cătră neferici­ nit un potop de alte patimi: înţorţonarea tru­
a fost de picior românesc. Şi popoare tre- tul loc de strînsură a tuturor oamenilor fără pului cu podoabe scumpe, hrană domnească,
cut-au peste tine ca roiuri de locuste, şi se- căpătâie... plăceri, desfreu... Acestea apoi te-alungă în
cerea morţii te-a ’njumetăţit, te-a dumicat, Şi care este duchul rău ce ve şopteşte goană după ban, după nebunul «noroc» în
dar’ din tulpinile tale, noi surcei au răsărit, şi se ve desfaceţi din sinul cald al mamei dulci ? străinătate...
ai rămas pe aceste plaiuri ca un stejeriş, ca E duşmanul semeţ ce vă prigoneşte ?.. Nu,
Ştii tu ce-i străinătatea.?
o luncă ce vecinie otăveşte. nu! Cu duşmanii voi sunteţi deprinşi ca acele
Ţeran român, cinsteşte-ţi leagănul teu! popoare, cari cresc în mijlocul leilor şi a O da; o ştii din cântecele tale de re­
Aici te-a alintat mamă-ta cu cântece de panterelor şi a şerpilor veninoşi... E sărăcia strişte. E obidă, e. plâns,.. .e. gheenă... Cân,d
jale, de dor şi de iubire şi ’ţi-a sădit astfel ce ve apasă ? Nu-i nici aceasta, căci ea to- calci peste pragul ţerii tale, jalnic îţi întorci