Page 5 - Bunul_Econom_1899_12_01
P. 5
Nr. 1 BUNUL E CONOM
_______ Pag- 5
ţa.
moaşe şi bine nutrite. Câţi din eco cornute); 450 milioane oi; 300 milioane porci; ungare, trebue se spunem că ni-se par
nomii noştri se pot lăuda cu asemenea 68 milioane cai. cam mari şi prea grele. O fi având
Australia are numai ea 100 milioane
vite? Partea cea mai mare a lor având ţara- noastră multe nevoi, dar’ cu toate
de o:. Bovidee numai în Republica Statelor-
vite râu nutrite şi şi mai râu îngrijite^ Unite sunt 50 milioane. Caii cei mai mulţi acestea ţinem că nu se face bine, când
aleargă apoi pe la tîrguri nu odată sau îi are, fireşte, Rusia: 20 milioane. Numai în îndeosebi bietul plugar se încarcă cu
de doue-ori, ci luni întregi până să-’şi Germanin sunt peste 50 milioane porci. atâta potop de dare!
vadă vr’o două parale în pungă. Ne In vremea din urmă chiar şi legiui
cazul inse nu aşteaptă şi bietul orri e D ă r i ş i A r u n c u r ' torii ţerii noastre au luat aceasta în
silit a face datorie, azi una, mâne alta, seamă şi se vorbeşte, ba doar’ se chiar
până-ce în cele din urmă se trezeşte Calendar. lucră la o schimbare a legii dărilor.
■că ’i-au crescut greutăţile peste cap. — Plăteşte-ţi darea la termin! Nu Se plănuieşte între altele se se scă
Pentru a ne acoperi slăbiciunea lăsa se s’adune de pe o zi pe alta ri ţese darea de pământ. Bine ar fi
noastră, avem răul obiceiu a arunca restanţe şi carnete de ' întârziere, căci Scăderea dării de păment ar fi răsplă
restanţele şi carnetele sunt tocmai ca
vina pe alţii şi că «anii ar fi răi». Plân bulgărul de zăpadă dat de-a dura din tită statului prin darea mai mare ce ar
gerile astea nu-s totdeauna întemeiate. deal, pic cu pic atâta se adună până pune pe marile venite ce le au cei
Dacă voim a ne face o stare bună să face cât casa! care fac «geşefturi» mari pe la «burse»
şi a ţinea departe năcazul de casă —- —- Mai ales nu te lăsa până se-’ţi şi prin alte întreprinderi cu capitale mari.
atunci grija de căpetenie a noastră, ca vie doba la uşe pentru dare, căci doba Dar’ ori ce s’ar întâmpla, este nea
plugari, să fie, ca sâ ţinem vite de sotu e... croncănitul sărăciei... părat de lipsă, ca noi plătitorii de dare
ales, se le dăm hrană bună şi la timp D a r e a . să ştim câtă dare trebue se plătim, ce
potrivit; ţăsala şi pena se nu le cru
Darea (porţia, dajdia) o formează fel de dare şi când suntem datori să o
ţăm, căci curăţenia face cât. jwnâtate plătirile ce le fac singuraticii vistieriei plătim. Să ştim apoi când şi cum tre
din nutrire / statului, după o măsură anumită, cu bue se fim scutiţi de plata anumitelor
Pe lângă cea mai bună nutrire şi
o vită totuşi nu poate da nainte, dacă scop ca statul se-’şi acopere trebuinţele' dări, cui să ne jeluim şi dela cine: se
o ştergem numai puţintel cu ţăsala şi pentru care nu ajung alte isvoare de cerem dreptate, când nedreptate ni-se
face eu dările ori aruncurile?
apoi o lăsăm în mila Domnului, aşa în venit.
cât dacă apucă la largul, se scarpină Dreptul statului de a lua dare şi In mai mulţi articoli vom cerca să
de toate gardurile până’i-se duce perul. datorinţa cetăţenilor de a plăti dare, răspundem şi se lămurim întrebările de
Asemenea mârţoage de vite,’ nu se întemeiază pe trebuinţa de a se în mai sus.
mai cu oasele şi pielea pe ele; nu vor treţinea organe şi aşezăminţe obşteşti, De data asta vom aminti felurile
fi un isvor de bunăstare, fără de sărăcie. pentru îndeplinirea trebuinţelor şi ajun dărilor şi apoi terminul (timpul) de plată
Dela noi si hărnicia noastră atirnă gerea scopurilor obşteşti ale locuitorilor. al lor.
3 Aşa fiind, nimenea nu poate cârti Peste tot la noi dările sunt de două
se încunjurăm aceasta! — şi dorinţa
noastră este, ca la acest loc să arătăm cu drept în contra îndatoririi de a plăti feluri: 1) dări de stat şi 2) aruncuri
economilor noştri, cum şe : îngrijească dare, căci în urma, urmelor s’ar putea comunale.
mai bine de vitele. lor, ca acelea se zice că, indirect; tot: şieşi, pentru împli a) Dările de stat să împart în „di
crească în preţ şi ei în bogăţie, şi cum nirea trebuinţelor eâri sunt şi ale sale, recte11 şi „indirecte1*. La cele de întâiu
să. le nobiliteze în, soiu!.. . >' plăteşte.* se înşirue: Darea de păment, de casă
Cu totul altfel stă lucrul inse, când (după chirie şi după clase), darea d e ,
• ; IOAN M lH A IU
seamă ne dăm că oare mărimea şi fe câştig clasa 1. II. III., şi IV., dare după
M u lţim e a vitelo r in lum e. Din lul dării este cu cale şi bine împărţită carnetele primite după banii aşezaţi un
cele din urmă statistice reese că pe suprafaţa pe noi? Vorbind în special despre dă deva, şi darea de rente, darea de mine
pământului sunt: 230 milioane bovidee (vite rile ce le plătim noi supuşii coroanei (băi), arunc general după venit, darea
spre ea privirile scăldate în rouă lacrimilor şi Dar’-eu de rn’oi betejî v străinare. Indreaptâ-ţi inima cătră vatra stră
cu suspine însoţeşti cântecul de despărţire: Cine.păment nfa griji?.. moşească, Ea ’ţi-a dat vieaţă, pentru ea tre
Asta este sfîrşitul, la care se gândeşte
Frunzuliţă de podbeal pribeagul. Şi inima ţi-se sfâşie, când «mân bue se trăeşti. A te expatria înseamnă a te
Remâi sânetos Ardeal cat de străini ca iarba de boi bătrâni» simţi sinucide pentru ţara ta, — ear' noi suntem
Căci n’o fi mâne-poimârie1 ) puţini şi fiecare cap de om e o putere pen
Când me voiu întoarce ’n tine... Că n’am pe nime cu drag
Se-mi pună mâna la cap... tru neamul nostru, şi trebue se trăească!
Şi apuci înainte în neagra străinătate N’ai se-’ţi poţi culca capul în sinul pă Că-i amară vieaţa, o ştim. Dar’ eată
Şi numai acolo, în valurile vieţii, în mijlocul mântului din care ai odrăslit, n’ai se fii în cărturarii tei te îmbrăţişează cu căldură. Căr
muncii trudnice, simţi ce-ai perdut. Numai soţit la groapă de sunetul clopotelor biseri turarii tei vor se te împresoare cu sfaturile
acolo simţi toată nebunia faptei tale, simţi cuţei unde te-ai închinat, de praporul prea minţii şi cu iubirea inimii. Doriri şi chinuri
mustrare, căinţă şi dorul arzător de casă. sfânt şi de bocetele rudelor tale. Şi ah, cu tine vor se împărţască. Şi bun e D-zeu
Atunci, obosit de muncă şi de Sărbezimea atunci îţi va veni să blaştemi şi soartea ce şi mâna sa binecuvântătoare va întinde pre-,
vieţii între streini, dai rost plângerilor tale: te-a gonit din ţeara ta, şi gândul tău neso ste noi.
cotit şi pânea streinului cea dobândită în Ilarie Chendi
Frunzuliţă foaie rea
Ren me doare inima schimbul. acestor perderi. Sau îţi va veni se
Că-’s străin ca paserea. te întorci acasă, fie şi tîrîndu-te ca un animal Trăsurile fără cai (trăsuri-motori, auto
Nici pasărea nu-i streină bolnav. Dar’ de ce folos vei mai putea fi mobile) încep a fi folosite tot mai mult ş
Că ea cină şi s’alinâ ţerii tale, neamului teu, când vei reveni frânt în ţară la noi. In Pesta se vâd multişoare
Lângă ea multe s’adună. trăsuri-motoare cu câte 3 roate, avend înainte
Dar’ eu n’am nici ce cina trupeşte, despodobit cu sufletul, strein la port pe cârmuitorul (cocişul), napoi şezend comod
Nici unde mă alina. la glas, la obiceiuri? Nu vei fi atunci mai domnul. Trăsurile sunt foarte frumuşele
De me alin lângă-un spine mult o primejdie pentru partea sănătoasă de şi merg cu o repeziciune mare.
Lângă mini nu vine nime, acasă? Odată înstrăinat, desmoştenit, eşti nu Acum încep a fi folosite si spre a-’şi
Că-’s strein ca puiu de cuc mai pe jumătate om.l duce şi aduce cu ele marfa.
N'am milă unde me duc, In ţară la noi acum se face întâia fa
Cucul de se betegeşte Opreşte deci gândurile tale fără de kge, brică de atari trăsuri, în America sunt cu miile!
Vine mirla şi-l grijeşte. ţeran român. Pune stavilă de dorinţelor în-
