Page 6 - Bunul_Econom_1899_12_01
P. 6
Pag- 6 BUNUL ECONOM Nr. 1
de cătănie şi darea de puşcă şi de din struguri cari în ani buni dădură
vânat. un must foarte bun, să rămâe acru şi S t u p ă r i t
Dările de stat indirecte sunt: ac- să nu sibă nici atâta zăhar, încât vinul Calendar:
cisul de vin, bere şi spirt, accisul de din el să se poată ţinea. Oare mustul * — Pentru albine lunile Decemvrie
consum de carne şi zăhar, compe- acesta nu mai poate fi întrebuinţat? şi Ianuarie sunt timpul celei mai de-
tinţe, taxe de timbru şi taxe de drepturi. Ba da, foarte bine. întrebarea este nu sevîrdte odichne. Grijiţi ca această
b) Aruncurile comunale sunt: arun- mai, dacă se plăteşte ori nu tractarea linişte, neapărat trebuincioasă lor se
cul comunal, comitatens, de şcoală şi mai departe a lui. nu fie tulburată.
biserică, contribuţie pentru lucru public, Lipsa în conţinut de zăhar, după- . — Coşniţele neîmblojite, le îm-.
darea drumurilor comitatense şi darea cum pe calea ştiinţei de-atâtea ori s’a bracă cu straie sau haine vechi.
— Pune cenuşe şi scătţi ghimpoşi
pentru câni, etc. dovedit, lipsa asta poate fi uşor suplinită, în jurul corniţelor.
Despre fiecare din aceste feluri de dacă numai mustul conţine celelalte
— Nu taia lemne în nemijlocită
dare vom vorbi deosebit cu alt prilej. materii de lipsă pentru un vin bun, ta- apropiere de stupină. De alte sgu-
Acum spunem numai terminul, vremea nin etc. Şi anume se suplineşte lipsa da tuii încă păzeşte în acest timp
când trebue se plătim darea. De regulă aceasta, prin aceea, că punem în must albinele.
dările au patru termine şi anume: 1 câtăţimea de zăhar ce îi lipseşte: înse — Razele soarelui se nu bată
Ianuarie (I. cuartal) 1 Aprilie (II. cuartal) înainte de ferbere, aşa ca zăharul să acum deadreptul în păreţii coşniţei
şi cu atât mai puţin în urdiniş.
1 Iulie (III. cuart.) şi 1 Octomvrie (IV. facă ferberea (fermentaţiunea) cu mus
— Pregăteşte co.şniţe din nuiele şi
cuart.) a fiecărui an. Fiecare rată tre- tul împreună. paie. Cei îndemnatici încercaţi a face
bae plătită până la mijlocul cuartalului Lucrarea aceasta nu e deloc neier şi din scânduri, după mustră aievea
aceluia. Dacă rata scăzută nu s’a plătit tată şi nu este oprită nici prin legile bună.
până la vremea statorită, plătitorului de aduse de stat în contra vinului măes-
dare i-se trimite o admoniere (în sate trit. Şi ea ne dă putinţa ca dintr’un Albinele şi cultura lor,
i-se vesteşte prin dobă sau «din deal»). must altcum bun, însă acru, să facem Albinele se numără între animalele
După 8 zile dela vestire, acela care încă un vin după placul nostru. Se naşte cele mai vrednice de însemnat, şi prin
n’a plătit se zălogeşte. Din ziua zălo- numai întrebarea: dacă se şi plăteşte folosul lor ţin locul întâiu între «in
girii are un nou termin de 15 zile ca intreprinderea aceasta? secte» (gângănii, goange). Ele nu nu
se plătească şi dacă nici după 15 zile Cu anevoie. Pentru-că noi ca să pro mai adună miere şi ceară, ci prin sbo-
nu plăteşte, atunci zăloagele se adună ducem un singur grad de zăhar maimul rul din floare în floare fac si rodească
si se vend în licitaţie. punem în must cam 10 chilo de zăhar ■mai bine pomii, trifoiul, legumele şi
j
j
bun, care costă 4 fi. 50—5 fl. şi ast
(Va urma.) V . O. OsVADĂ alte plante!
fel ne va costa mustul mbunătăţit hec In timpul deplinei sale desvoltări
tolitru cu 4 fl. 50—5 fl. mai mult, fără un stup are i regină (matcă) 20—60
Î n g r i j i r e a V i n u l u i să fim dobândit vre-o îmbunătăţire în mii albine lucrătoare şi 1—5 mii
semnată, cu cătăţimea asta de zăhar.
Tractarea vinului ca must. trântori.
Astfel deci atari îmbunătăţiri se fac
Cine voeşte se aibă bun vin în piv- numai acolo, unde e vorba ca un must Matca şi lucrătoarele sunt de genul
(neamul) femeiesc, ear’ trântorii sunt
niţile sale, acela trebue să îngrijască altcum bun, dar’ prea acru, să fie to
bărbătuşi. Matca este o femeiuşcă de-
mai întâi u de must bun, pe care apoi tuşi prefăcut într’un vin uşor de masă.
să-l tracteze cum se cade în zilele lui Dar’ şi mustul altcum în sine des săvîrşită, pentru-că din ouăle ei se pră
de desvoltare. tul de bun poate da vin rău, dacă nu sesc matcele, lucrătoarele şi trântorii.
j
Bunătatea mustului atîrnă întâi şi ţinem grija recerută la ferberea lui şi Din ouă se formează mai întâiu nişte
vermişori, din aceştia se fac nimfe (pă
întâi dela conţinutul lui de zăhar. Mus la păstrarea lui mai departe.
tul care are mai puţin ca 8 probe de Mustul, dacă e ca să facă ferberea puşi) şi din ele la urmă ies albinele
zăhar, nu dă vin, care se se ţină; fiind lui în regulă şi să iasă curat şi limpede, gata.
că zâharul din must, în urma ferberii trebue aşezat în buţi bune, vechi şi cu Trupul matcei e mai lung ca al lu
crătoarelor si trântorilor.
se reduce la jumătate conţinut de alco- rate. Buţi noue se pot întrebuinţa la
hol (spirt), va se zică din 8 probe con must, numai după-ce ele au fost întâiu Lucrătoarele sunt femeiuşte cu or
ţinut de zăhar, rămân după ferbere nu de repeţite-ori opărite şi au stat apoi ganele sexuale, adecă ale genului lor,,
mai 4 probe de alcohol. Vinul însă care încă mpi multe zile. pline cu apă curată; nu deplin desvoltate. Ele formează pute
are mâi puţin de 4 probe de alcohol, ear’ vinul, mustul odată tras, de loc să rea stupului, şi săvîrşesc toate lucrările
nu se tine, ci se strică. nu se pună în buţi încă de tot noue, de lipsă în şi afară de coşniţă: fac fa
Din ce conţine deci mustul mai fiindcă el trage gustul din lemn, gust gurii, adună mierea, şi praful de pe
flori, aduc apă, curăţă locuinţa şi o
multe probe de zăhar, din aceea este care la vinul nou să perde mai uşor
apără de duşmani, nutresc puii, ş. a.
mai bun. Adevărat vin bun însă putem în .vremea ferberii.
aştepta numai dintr’un must care are Mustul se aşează în pivniţe curate, Matca şi lucrătoarele au şi ac, care
12 şi mai multe grade conţinut de care se nu fie nici prea calde nici prea trântorilor le lipseşte.
zăhar. răci. Temperatura cea mai potrivită este Trântorii au trupul mai gros şi
Conţinutul de zăhar în must se do 15 gr. C. sunt meniţi pentru fructificarea (cocoşi-
vedeşte prin aşa numita probă de vin, rea) matcelor tinere.
(Va urma.) I. A . DE P r e d a
îndeobşte cunoscută. Fiind însă că Celulele (căsuliile) din faguri sunt
proba de vin ne arată numai desimea zidite în trei feluri după cele 3 soiuri
vinului, care desime uneori poate veni Vin italian \n Ungaria a fost adus de albine din coşniţă. Pentru lucrătoare
si din alte materii ce se află în must: în anul de faţa cu vre-o 100.000 hecto- sunt făcute căsulii mai mici, pentru
j
de aceea cel-ce voieşte să ştie lucrul litre mai puţin decât în anul 1898. Peste tot trântori sunt ceva mai mari, ear’ căsu
)
bine, se şi guste vinul, încredinţându-se vinul italian începe a fi mai slab căutat. In liile matcelor sunt de mărimea ghindei.
că dulceaţa lui răspunde la gradele ce estan Italia a trimis în alte ţeri cu preţ de Căsuliile lucrătoarelor şi .trântorilor se
i-le arată proba de vin. 4 milioane lire vin mai puţin. întrebuiţează pentru depunerea ouelor
Se poate însă întâmpla ca uneori şi clocirea puilor, cum şi pentru păs
în ani rei, şi must din struguri nobili, trarea mierei.
