Page 7 - Bunul_Econom_1899_12_01
P. 7
Nr. 1 BUNUL ECONOM Pag- 7
Stupul are lipsă de locuihţă, Cei- să îmbrăţişem meseriile şi cum să apu lor noştri li-se îmbiie pâne cinstită cu
ce trăesc de sine îşi fac locuinţa în căm şi să lucrăm cu bine pe cărarea îndestulare, pâne, cu care azi se îm
scorburile arborilor, în crepăturile stân negoţului. buibă alte neamuri, cari nu despreţuesc
cilor ş. a. Oamenii îi ţin în coşniţe de Eu mă voiu nisui să vă spun cum meseriile. Prin îmbrăţişarea meseriilor
J J
nuiele, de paie şi de lemn. şi în ce chip vom putea se ne alcătuim însă nu vor trage folos numai singura
In coşniţele de paie şi de nuiele tovărăşii la noi acasă, prin sate. Voiu tici, ci se va întări obştea poporului
fagurii sunt lipiţi de păreţi şi nu se pot arăta cam ce fel de tovărăşii sunt mai nostru, pentru-că banii nenumăraţi, ce
mişca; în cele de scândură fagurii sunt potrivite ca început pentru trebuinţele azi îi dăm meseriaşilor străini, îi vom
mişcători. noastre şi voiu da lămuriri şi sfaturi da la ai noştri, şi cu chipul acesta vom
Cosnitele din urmă de obiceiu stau cum să le punem fundamentul şi apoi ajunge la o stare mai bună şi la nea-
5 )
din două despărţeminte: unul pentru cum să le conducem mai departe. tîrnare.
dorire şi altul pentru miere, şi după îndeosebi voiu descrie magazinele Vom avea prilegiu să stăm de vorbă
năşcocitorul lor se numesc coşniţe-Dzier- de bucate, însoţirile de consum, însoţi- mai adeseori cu privire la însemnătatea
zon. In acestea putem cerceta albinele rile de credit, însoţirile, de valorisare, meseriilor, la modul de-a le îmbrăţişa
după trebuinţă; un stup slab din ele îl de asigurare şi altele. şi alte împregiurări, cari ating deaproape
putem întări, putem lua şi pune mierea Foloasele tovărăşiilor sunt recunos- pe părinţi şi copii.
* j
şi fagurii, putem nutri (hrăni) şi adăpa cute azi îndeobşte, şi nu e nici un po
M eşter M anole
albinele in ori-ce timp, putem face cu por mai de dai Doamne, în sinul că
înlesnire roi măiestriţi, şi altele; prin ur ruia să nu găseşti fel şi fel, cu sutele,
mare lor e de a li-se da întâietatea. tovărăşii, însoţiri, Reuniuni, între plugari, Meseriile în Orăştie. De unde odi
Pentru cultura albinelor se îmbiie între măestri, între neguţători, între preoţi, nioară, prin vremuri, băieţii români nu erau
nenumărate unelte; neapărat trebuin învăţători, medici, peste tot. Şi unde nici primiţi la măestrii, dar' nici ei nu se
cioase sunt însă, pe lângă coşniţe, nu tovărăşiile, însoţirile, Reuniunile lucrează, îmbuzeau, azi cu bucurie putem vesti, că
mai obrăzarul, cleştele si maşina de acolo şiî naintarea poporului aceluia, pe am ajuns a avea, în oraşe ca Orăştia, un
stors mierea, despre care vom vorbi. toate liniile e mult mai repede, mult frumos număr de măestri, de calfe şi de
mai văzută cu ochii. ucenici, la fel şi fel de măestrii. lată ce ne
S tuparul
Vor gusta şi ai noştri plugari foloa- arată cifrele că avem în Orăştie:
sale tovărăşiilor, îndată dupâ-ce vor avea
Însoţiri, Tovărăşii Cojocari: măestri 5., sodali 1., învăţăcei 6.
întâia. Atunci vor vedea numai cum li-
Pantofari: măestri 9., sod. 6, învăţ. 11.
pitorile satelor îşi adună sdrenţele şi o
Hai se dăm mână cu mână... Ciobotari: măiestri 5., sod. 11, îriveţ. 8.
iau la drum, cum scapă de cămătarii
încotro ne rotim ochii, cu spaimă ve care acum le mâncă roada muncii amare, Pălărieri: măiestri 1., sodali 3.
dem cum hîda sărăcie îsi taie drum vor vedea cum rămân prisoase de Fauri: măiestri 2., sod. 2, învăţ. 7.
)
larg şi afund printre popor. Ţara în bani în pungă şi în sfirşit vor vedea Tâmplari: măiestri 3., sod. 3, învăţ. 7.
treagă geme de traiu greu. Or fi şi cu bucurie cum dragostea frăţească pe Tipografi: 3 culegători, 3 învăţăcei.
vremile grele, căci datoriile şi trăsurile care azi abia o simte, şi lumina minţii Bărbieri: măiestri 2., sod. 1, învăţ. 1.
sunt mari, dar’ vorbind la dreptul şi le va lumina calea pentru viitor! Rotari: măiestri 1., sod. 1, învăţ. 3.
noi purtăm vina că am ajuns în ghia- Nădejde am, că ascultând sfaturile Pielari: măiestri 3., sodali 1, învăţ. 2.
rele sărăciei. In loc să prindem maieu cărturarilor nosti, în curând vedea-vom Pângări: măiestri 2., sodali 1.
inimă de lucru, să cercăm a ne smulge în satele noastre fâlfăind mândru stea Morari: măiestri 4., sod. 2, învăţ. 2.
din noroiul lipselor, mulţi dintre noi şi gul măreţ al tovărăşiilor folositoare! Măcelari: măiestri 1., sod. 1, învăţ. 1.
acum umblă după făloşii ori se înfundă Noi vom ajuta cu sfatul, ear’ Dum Edificători: măiestru 1., sodal 1.
prin cele crâşme unde îşi horesc banii nezeu să ne ajute cu harul lui, ca .. ..Zidari: •. măiestri 23., calfe 4. învăţ. 9.
câştigaţi cu multă sudoare, şi să iau aşa să fie! V. C. O. Bărdaşi: măiestri 10.
la certe, dela cei te la legi, şi earăşi bu Plenari: măiestri 1.
curia sărăciei! Sitari: măiestri 1.
Cei mai buni însă îşi văd de lucru, M e s e r i i Covrigari:-; • sodali 2. învăţăcei 4.
dar’ cu toate aceste slab dau înainte şi Lăcătuşi: sodali 1., învăţ. 6.
asta din pricina că nu lucrează aşa cum Se ne dăm copii la meserii. Strungari: 1 învăţăcel.
să cere în vremea de azi. „ O meserie face cât o moşie1', este Curelari: 1 calfă.
Să ne lăpădăm de slăbiciuni si pă o zicătoare care din zi în zi e tot mai
Asămănându-’l cu trecutul, cu bucurie
cate, şi îmbunătăţiri pe toate terenele bine înţeleasă şi preţuită de poporul băgăm de seamă, că numărul meserieşilor ro
să facem. Ear’ începutul să-’l facem nostru; pentru-că în adevăr un mese
mâni în Orăştie, peste tot luat, creşte tot
alcătuindu-ne biblioteci folositoare, din riaş priceput, harnic şi grijitor, ori-ce
mereu.
cărţile cărora alese, să culegem sfatu meserie ar fi îmbrăţişat, poate trăi cel In anul de faţă să constituisără şi în
rile cele bune. Dar’ nici biblioteci, nici puţin tot aşa de bine ca şi unul din i
Reuniune de sine, dar’ guvernul le-a respins
alte începuturi mai mari, noi unul câte cei mai fruntaşi plugari; el poate face întărirea statutelor.
unul nu prea putem face cu bună is- avere mai cu înlesnire ca plugarul şi
bândă. De aceea se ne adunăm pute îşi poate creşte bine copiii, îndeosebi Ca motiv e pus, că pentru meseriaşi sunt
rile, laolaltă, se ne Întovărăşim mai dacă se aşează la oraş. Ear’ vaza me aci corporaţiuni destule, — să între şi să-’şi
validiteze scopurile în acelea.
mulţi, şi sub pavăza dragostei frăţeşti seriaşilor cum se cade, creşte neîntrerupt.
să lucrăm din răsputeri, căci atunci Tocmai de aceea o meserie se poate
birui-vom împreună, ceea-ce singuratici preţui cu drept cuvânt cât o bună mo Ajutor meseriaşilor. „Asociaţiunea
n’am fi putut! şie; şi aceasta e causa, că şi noi am Naţională Aradanâ11 ţinănd la 13/25 Decem
Bărbaţi învăţaţi şi pricepuţi în ale început a ne deştepta în timpul din vrie 1899 o adunare generală în Arad, a ho-
agriculturii vor spune prin foaia noastră urmă şi nu mâi stăm nepăsători faţă tărît între altele (la propunerea' profesorului
cum trebue să lucrăm pământul mai de meserii. Ar fi un păcat strigător la Romul Ciorogariii), ca de aci nainte Direcţiu
bine, cum să ne facem grădini de pomi, cer, dacă nici acum n’am şti să le dăm nea ei să folosască câte 300 floreni pe ani,
cum să îmbunătăţim fenaţele noastre şi însemnătatea cuvenită. ca ajutoare şi stipendii tinerilor aplicaţi Ia
tlaele. Alţii apoi sfaturi vor da cum Prin îmbrăţişarea meseriilor, copîi- meserii, îndeosebi însă, să fie ajutaţi tineri
