Page 8 - Bunul_Econom_1899_12_01

Peg. 8 BUNUL E C O N OM Nr. 1

cari vor voi .să între în şcoala de aite şi me­ tare în păment, ci abia să fie acoperite, zut şi au' auzit şi au păţit, s’au apucat de
serii din Arad, unde pot învăţa lucruri mai pentru-că dela adâncime sau nu răsar îndreptat şi la ei acasă, mai azi una, mai
gingaşe, mai fine. deloc sau numai într’un târziu. mâne alta; şi aşa au âjuns ce au ajuns.
Azi umblarea asta prin lume e mai în­
In stratul cald se samănă sămânţa greunată de legi şi vămi şi câte toate, şi nu
G r ă d i n ă r i t de varză (curechiu) şi cârărabe văratice, putem cere ca să se iee şi locuitorii altor
celer, pătlăgele, ardeiu ş. a , cari pri­ sate la pribegit prin lume, ca se înveţe ce
Calendar : au învăţat Seliştenii, dar’ le putem noi cei
măvara foarte de timpuriu se resădesc
de azi, când Seliştenii sunt deja bine conso­
— Pentru legumi. Dacă . nu e în­ îh straturile obicinuite in grădină. In lidaţi şi organisaţi, le putem povesti ce au
gheţat: gunoieşte, sapă şi întoarce pă­ straturi calde se cultivă şi alte legume: văzut şi cum au învăţat aceştia. Din poves­
mântul. Fă straturi calde.
ridichi, crastaveţi, fasole, sălată ş. a., cari tirile acestea pot învăţa şi alţii pe aiurea,,
— Curăţă pomii de muşchi, de oamenii bănoşi dela oraşe la plătesc cu mai pe uşor, şi pot face şi ei asemenea.
coaja bătrână, de ramurile uscate şi preţuri de mirare, dacă li-se îmbiie tare In scopul acesta eu, care trăesc în Se-
de cele de prisos, spală trunchiul lişte si stau bucuros de vorbă cu câte un
lor cu zamă de var. de timpuriu. bătrân asupra rătăcirilor sale de demult prin.
— Poţi altoi pădureţii, ce i-aţi Stratul cald deasupra pământului lume, voiu spune ce aud, ca să fie şi altora
adăpostit spre acest sfirşit în pivniţă, se face mai târziu ; despre el vom vorbi de învăţătură. Cred că onorata Redacţie Va.
şi fiind timp potrivit, samenă sâm­ cu alt prilegiu. fi bună şi va publica scrisorile mele.
buri de mere si pere. Anticipez din acest prilegiu, că voiu
, î G r ă d in a r .
— In pivniţă alege poamele ce scrie despre: I. «Seliştea în timpurile vechi».
încep a putrezi. P om ii cari produc m ai m ult II. «Seliştenii pe câmpiile României, Dobro-
— îmbracă cu paie altoii şi tranda­ tim p fructe. Din toţi pomii fructiferi, perul gei, Rusiei, Turciei şi Crimeei» III. «A ezarea
firii mai gingaşi şi nobili. unora în Dobrogea şi Basarabia şi efectele
produce fructe timp mai îndelungat şi nu este mucii lor». IV. «închiderea graniţei». V. «Ne­
nici o : raritate ca la. o vechime de 300 ani goţul în Selişte şi lăţirea lui peste tot Ar-
Stratul cald. Adealul». VI. «Seliştenii ca neguţători în
se producă fructe în abondenţă. Perii au o
Bunul econom îşi face iarna car şi vi cată mai lungă ea merii, cari dau fructe Ţară şi aşezarea multora acolo». VII. «Se­
vara sanie; el află de lucru în grădină numai 100—150 ani. Nucul muscat (nucşorul), liştenii ca meseriaşi». VIII. «Instituţiunile cul­
turale şi de binefacere ale lor azi», etc. etc
şi atunci când în pădure lemnul creapă dacă este îngrijit, dă fructe cam 60 de ani, Şi nădăjduesc că aceste scrisori vor fu
de ger. Acest bun econom însă îl în­ în care timp se recoltează de trei ori pe an. cu plăcere primite de stimaţii cetitori ai aces­
tâlnim acum numai în oraşe şi în apro­ In fecundă vale Baiădar în Crimea se află tei foi, şi prin el voiu contribui şi eu câtuşi
de puţin la îmbogăţirea de instructive cunoş­
pierea lor; dar’ veni-va timpul şi trebue un. nuc, care se; zice că e de 1000 -ani şi dă
tinţe a bunilor noştri economi.
se vină, când în toate comunele noastre anual încă 80,000 —100,600 nuci. Portocalii
se avem mulţi astfel de buni economi. aproximâtim 50—-80 ani foarte roditori. Srno- Selişte,. în Decemvrie 1899.
Ştim cu toţii că sunt grădinari, cari chihii' de asemenea dau fructe mult timp. Aşa
D . A. M o so r a
scot la piaţă legume tinere, atunci, când sunt unii în Mambeth Pa tace, reşedinţa Ar-
noi nici nu le-am semănat. Cum se chiepiscopilor de Canterbury, în Londra şi
poate oare asta ? Aşa că îşi fac pe sama în grădina D/aneiy în Maneester, cari au fost A s ig u ra ţi-v e .
lor strat cald încă din Ianuarie. Stra­ plantaţi la 1410 şi dan încă roade.:
tul cald se poate face în două feluri: In săptămâna Paştilor trecute cetiam
în pământ şi deasupra pământului. Scrisori din Selişte. în foi următoarea ştire:
Cel dintâiu se face astfel: săpăm ...„In comuna Balomir (lângă Orăştie)-
o groapă largă cam de un stîngin, de au ars Luni 19 case a 19 farmli de ţerani,.
o jumătate stîngin de afundă şi lungă Dela scuturarea j ugului iobăgesc şi până
azi, poporul.noştru român,, luând în vedere cu toate cele din jurul lor. întristare şi su­
după trebuinţă; aceasta o umplem cu scurţimeâ timpului, abia 50 ani, a făcut pe ferinţă mare. Căci 'numai 2 case au fost"
gunoiu, mai bun e cel proaspăt de cal, toate terenele- frumoşi şi însemnaţi paşi' de asigurate11... .
care se calcă bine. In giurul groapei înaintare. Ear’ Luni după Paşti, cetiam ur­
-Pe urţ singur teren, nu am făcui atât,
se aşează 4 scânduri şi pe lângă ele cât ne era cu putinţă de a face. Acesta mătoarele în aceleaşi foi:
gunoiu şi păment. Trebue însă grijit, este terenul economic.
ca partea stratului de cătra miazâ-zi să De azi încolo înse, prin înfiinţarea unei Un foc neobicinnit de grozav a isbucnit
fie cel puţin cu o şchioapă bună mai foi economice, singura de acest fel în patrie, Luni în 30 Aprilie în Pesta. Uriaşa fabrica
jos decât cea de cătră miază-noapte; nădăjduim eă şe va -ryuta /mult; ;căf şi pe de lumini „Flora“ a Luat foc dimineaţa în son..
deci faţa stratului să vină de-a costişul, acest vast teren se se verse mai viu razele «Zidirile cele una într’alta, ale fabricei
spre a putea ajunge în orele de amiazi binefăcătoare ale soarelui înaintării) acoper un loc de 150 metri lungime şi 32
Vestea despre ’ înfiinţarea acestei foi
razele soarelui la legumi. economice a făcut: pe-aici, şi aşa. cred. pre- metri lăţime. Şi focul, apucând în pivniţele
Pământul menit pentru a se pune tutindenea, cea mai bună şi veselă impresie. şi magazinele cele pline de unsori şi seuri şi
deasupra gunoiului, trebue să fie pă­ Ştiind că scopul principal al acestei foi lumini, s’a întins cu o putere nebiruită şi până
ment bun, gras, pus la îndemână sub va fi, pe lângă altele nisiiinţa de a face din la amiazi nu mai era din clădiri decât zi­
paie încă din toamnă; cel scos din economul român, om luminat la minte, iscusit durile negre, ruine, dintre cari isbucneşte
groapă pentru strat cald adesea nu e şi harnic la muncă, îmi îmbiiu - şi eu cu plă­ într’una prin ferestri şi în sus spre cer, valul
potrivit. Pământul numit se cerne cu cere. serviciile mele,; dorind eu se scriu un . uriaş de fum negru şi flăcări roşii, dat de
şir ales de spicuiri din istoria înfloritoarei
un ciur de drot şi se aşează peşte gu­ comune Selişte, a. cărei istorie şi desvoltare e lacul de unsori ce s’a făcut în pivniţi şi ma­
noiu în grosime de o palmă. plină de cele mai bogate învăţăminte, ce pot gazine şi care arde fără a putea fi stins! Pa­
Deasupra stratului se pun ferestri slugi şi ca- încuragiare pentru alte comune guba a fost peste un milion de floreni. Stă­
anume de sticlă, cari peste noapte se şi ca îndreptările, cum/se purceadă în lucra­ pânul fabricei nu va simţi însg tare paguba,
acoper cu rogojini şi cu sucituri de rea lor de organisare , pentru a ajunge, la căci fabrica i-a fost asigurată pe un milion
stare bună.
paie, ca frigul să nu poată întră la le­ E frumoasă azi Seliştea, dar’ pici Se- şi jumetate“.
gumi; ear’ în zile calde şi frumoase, cu liştea n’a fost tot aşa! Oamenii ei însă au Eată aceeaşi nenorocire căzând asu­
soare, stratul se descopere. bătut ţeri şf mări, au umblat prin tot Ârdea- pra unor oameni şi asupra- altora, şi unii
După o săptămână dela facerea /?//, mai ales prin toată România, Biilgariaf trebuind să-’şi frângă mânile de durere
stratului cald sămănăin în el deosebi­ Turcia, prin Crimea, prin Rusia până la şi desnădejde, alţii putând se se mân-
tele seminţe, împărţîndu-’l mai întâiu în muntele Ural chiar, ca oieri-şi neguţători, şi găe uşor> căci până li-a fost bine s’au
pe acolo multe au văzut şi învăţat. Venind
străturele. Seminţele se nu se afunde acasă încărcaţi de cunpştinţe -din câte au vă­ gândit la râu şi s’au îngrădit împotriva.