Page 5 - Bunul_Econom_1900_02
P. 5

Nr.  2                                             BUNUL      E CONOM                                                  Pag.  5


       berii  mustului.  După  ferbere  buţile  se      Se  cere  ca  tinerul  să  fie  bine des-   comitet  central  şi  în  anul  despre  care  rapor­
                                                                                               tează,  a  lucrat  neîntrerupt  pentru  înaintarea şi
       umplu  bine  şi  se  păstrează  astfel  până  voltat,  se  aibă  aplicare  şi  talent,  pen­
                                                                                               apropiarea  scopurilor ce şi-le-â pus reuniunea.
       la  trasul  vinului,  care  are  se  urmeze  tru-că  lucrările  acestea  nu  arareori  se    Vedem  anume  din  raport  că  în  anul
       când  ferberea  s’a  terminat  de  tot  şi  întemeează  pe  calcul  şi  se  îndeplinesc   1898  s’au  ţinut  cu  totul  7  întruniri  agricole
                                                                                               în  comunele:  Răchita,  Pianul-sup.,  Poplaca,
       drojdiile  s’au  aşezat  pe  fund           cu  o  deosebită  măiestrie  sau  artă.
                                                                                               Ludoşul-mare,  Alţina,  Sebeşul-sup.  şi  Şura-
            Vinul  nou  se trage  prima-dată prin       Pe  lângă  învăţătura  practică,  ce   mare,  La  toate  comitetul  central  a  fost  bine
       Martie  sau începutul  lui Aprilie;  a doua-  tinărul  o  primeşte  dela  măiestrul  seu,   representat  şi  publicul  românesc  a  luat  parte
                                                                                              în  număr  destul  de  mare.  Pe  lângă  marele
       oară  la  6—8  septemâni  mai  târziu.  Şi  el  trebue  să  se  deprindă  cu  temeiu  în   folos  moral  şi  practic  ce  l’au  avut  aceste  în-
       dacă  vinul  din  asta a doua  tragere  ese  desemn,  modelat,  geometrie,  în  ştiinţa   ti uniri,  cu  prilegiul  întâielor  3  întruniri  s’au
                                                                                               înfiinţat  în  comunele  acelea,  câte  o  însoţire
       curat  şi  limpezit,  se  mai  trage  numai  construcţiunilor,  în  chimie  ş.  a.  Aceste
                                                                                              de  credit  sistem  Raijfeisen.  Pe  lângă întruniri,
       în  toamnă  a  treia-oară  si  vinul  este  îi  pun  la  îndemână  mijloacele  de  lipsă  reuniunea  a  arangiat în  decursul  anului  1898
                                   >
       gata,  vin  vechiu.                         pentru  urmarea  cu  nădejde  de  isbândă   o  exposiţie  de  vite  si  una  de poame,  amân­
                                                                                               două  în  Sebeşul-săscsc.  La exposiţia  de  vite
             Se  întâmplă  însă  uneori  de  vinul  a  meseriei.  Afară  de  aceea  tinărul are   au  luat parte 78 exponenţi  cu  162 vite.  Premii
       fie  din  ferbere  neperfectă,  fie  din  lipsă  lipsă  şi  de  mijloace materiale  (de avere)   s’au  împărţi:  70  în  valoare  de  500  coroane.
                                                                                              La  exposiţia  de  poame  au  fost:  104  expo­
       de  alcohol,  sau  pentru-că  buţile au  stat  pentru  a  se  face  măiestru  de  sine  stă­
                                                                                               nenţi  din  17  comune cu  103 soiuri  de poame
       goale  şi  vinul  s’a  trezit,  alcoholul  din  tător.  Ca  ajutători  în  fabrici  tinerii sunt  în  347  sorţi.  Premii  s’au împărţ t:  51  în  va­
       el  a  pierit,  fie  din  pricină  că  butea  în  bine  plătiţi.  De aceea  meseria  din vorbă   loare  de  200  coroane.
                                                                                                    Celelalte  lucrări  ale  Reuniunii,  de  tot
       care  el  a  stat  a  fost  rea,  sau  din  alte  e  vrednică  de  luarea  noastră  a  minte.
                                                                                               atâta  folos, ie  grupăm  în  următoarele:
       pricini,  după  tragere  nu  este  bun,  e                                                   In  ajutorul  culturii,  pământului  direct
       tulbure,  mâclos  sau  chiar  oţetos;  ei,  ce                                          nemijlocit,  a  lucrat reuniunea  prin:  plantaţii şi
                                                        M eseriaşii  rom âni  din   Orâştie    altoire de pomi, împărţirea de pădureţi, ţinerea
       se  începem  cu  un  atare  vin ?
                                                   s'au  întrunit  în seara  de Sân-Văsiiu  !a  o nouă   de  cursuri  de  altoit,  procurarea  de  seminţe
             Mijloacele  de  îndreptare  în  atare                                             de  nutreţuri  măestrite,  de  cânepă  italiană  şi
                                                   şedinţă  literară,  a  doua,  care  a  fost  deschisă
       feluri,  fireşte  trebuesc  potrivite  causei   de  cătră  dl  Vasile  N.  Bidu.  S’a  trecut apoi   apoi  prin  ajutorarea  proprietarilor  din  alte
                                                                                               comitate  şi  mijlocirea  pentru  procurarea  de
       ce  a  pricinuit  stricarea  vinului:       la  executarea  punctelor  din  program.    seminţe  bune  şi  eftine.
             Dacă  deci  vinul  altcum  e  limpede      Primul  puncta  fost  poesia «La oglindă«   Pentru  introducerea  treptată  a  agricul­
       şi  curat,  are  şi  tărie  de  ajuns,  numai   de  G.  Cosbuc,  declamată  de  d-şoara  Valeria   turii  raţionale  şi  pentru  spriginirea  şi  lumi­
                                                   Grofii,  căreia  ’i-au  urmat:  dl  G.  Dreghici  cu   narea  plugarilor,  reuniunea  şi  în  anul  1898
       că  are  un  gust  neplăcut,  luat  în  atari                                           s’a  interesat  deosebit de tovărăşiile sale agri­
                                                   anecdota  »Nici  verzi n’am văzut«;  Sofia Bogat
       caşuri  mai  ales  din  butea în  care  a stat   cu  »Scrisoarea«,  poesie;  Rus alin  Ionescu  cu   cole,  alcătuite j>rin  diferitele  comune  şi  toto­
       pân’aci,  atunci  e  bine  ca  un  atare  vin   »Jidanii  la  bătălie»;  Roza  Lupan  cu  «Ziua   dată  a  pus  la  cale  înfiinţarea  mai  multor  to­
                                                                                               vărăşii  noue.  Resultatul  obţinut  de tovărăşiile
       se  se  tragă  mai  de  multe  ori  în  buţi   Inviierii»,  poesie;  7.  Budoiw.  «Puterea  cea   agricole  deja  în  fiinţă,  8  la  număr,  este  des­
       curate şi  bine  afumate  cu  pucioasă, sau   mai  mare»;  Roza  Raţ:  «Moda  de  acum»;   tul  de  îmbucurător.
                                                                                                    Venind  acum  la  însoţirile de  credit  sis­
       chiar în buţi unde mai nainte s’a aflat rum.  Constantin  Budoiu: «Povestea vorbei»;  Safta   tem  Raififeisen,  înfiinţate  şi  spriginite  de  reu­
                                                   Adamescu:  »De  eşti  Român»  şi  Rusalin  Io-
             Unii  pun  în  o  atare  bute  un  mic                                            niune,  amintim,  că pe lângă tot zelul  desvoltat
                                                   nescu:  «Herşcu  Boccegiul»,  cântecel  comic.  de  comitetul  central  după  11  ani  de  muncă
       săculeţ  cu  pătrângei,  hrean,  foi  de  sal-
                                                        Despre  modul  predării  diletanţilor  n’a-   neîntreruptă,  abia  are  cu  totul  7  astfel  de
       miac  şi  alte  materii  de  felul  acesta,   vem  decât  cuvinte  de  laudă  la  adresa  fiecă­  însoţiri,  dintre  care  3  înfiinţate  numai  în  de­
       pe  cari  apoi  după un  restimp  de 8— 14   ruia,  mai  ales  însă  la  a  d-şoarei _ Roza  Raţ şi   cursul  anului  1898.
                                                                                                    Raportul  comitetului  nu  ne  dă  date
       zile  le  scot afară şi  apoi  încep  tragerea   a  dlor  Rusalia  Ionescu  şi  G.  Dreghici,  cari   complete  despre  aceste  însoţiri,  şi  aşa  nu
       vinului,  în  alte  buţi  curate.  Lucrarea   au  întrecut  ori-ce  aşteptare!          am  putut scoate  câţi  membrii  numără  în  to­
                                                        După  încheierea  declamărilor,  a  urmat  tal  aceste însoţiri,  câtă  avere  au,  cu  cât  capi­
       aceasta  însă  mai  mult  numai  ascunde
                                                   tombolă.  S’au  sortat  peste  20  de  obiecte.  tal lucră şi cât câştig au realisat.  Numai având
       gustul  rău  de  mai  nainte  şi  capul  lu­                                            la  îndemână  aceste  date  am  putea  judeca
                                                        La  dorinţa  generală  a  ţinerilor,  după
       crului rămâne tot numai  tragerea  vinului   toate  acestea  s’a  început  dansul,  care  a  du­  drept  şi  obiectiv starea,  desvoltarea şi  şansele
                                                                                               pentru  viitor  ale  acestor  însoţiri.  Nu  va  fi
       de  mai  multe  ori  în  buţi  bune,  curate  rat  până  după  miezul  nopţii.          rău  să  se  pue  pe  viitor  în  raport.
       şi  bine  afumate  cu  pucioasă,     care        La  revedere  cât  mai  des!                Pe  lângă  aceste  lucrări  de  mare  însăm-
                                                                                               nătate  reuniunea  agricolă  a  mai  făcut  în
       omoară  şi  sporii,  sămenţa,  înfloriturii  şi                       Un participant.   decursul  anului  1898  încercări  pentru  des­
       a  putrejunii.                                                                          voltarea  industriei  de  casă,  durere,  cu  puţin
         (Va  urma.)        I.  A .  DE  PREDA     „Reuniunea  română  agricolă din            succes;  a  dăruit  membrilor  ei  oue  şi  galiţe
                                                                                               de  prăsilă,  a  dat  învăţături  cu  privire  la  cul­
                                                           comitatul  Sibiiului“.
                                                                                               tura  pomilor  şi  a  viţei  de viie, a  îngrijiţ  şi  a
                    M e s e r i i                       Scoatem  azi  câteva  date  din  raportul   publicat  rescripte  oficioase  şi  ştiri  şi  sfaturi
                                                   «Reuniunii  române agricole  din comit.  Sibiiu-   practice,  a  supraveghiat  folosirea  maşinelor
                  Turnători  de  metale.           lui»,  date  cari ne înveselesc  prin  bogăţia  făp­  şi  cuptorului  de  uscat  poame,  aparţinătoare
             Din nenumăratele meserii sunt unele,  tuirilor Reuniunii, despre  cari ne stau mărturie.  reuniunii  etc.
       -cari  până  acum  n’au  fost  aproape  de       In  total  «Reun.  rom. de agric.  din corn.   Reuniunea  a  dat  2  stipendii:  unul  de
                                                   Sibiiului»  numără  567  membrii,  dimtre  care:   600  fl.  şi  altul  de  100  fl.  Nu  ne  spune  însă
       loc  îmbrăţişate  din  partea  tinerilor noş­  2  fundatori,  1  onorar,  11  pe  vieaţă,  329  or­  cine  le-a  folosit  şi  cu ce  succes.
       tri.  Intre  acestea  se  numără  şi  turnă­  dinari  şi  12  ajutători.                     Aceste  sunt  pe  scurt  lucrările  despre
                                                        Averea  Reuniunii  în  bani  a fost  la  sfîr-   care  seamă  a  dat  adunării  gen.  din  Răşinari
       toria  de  metale,  d.  p.  turnătoria  de
                                                   şitul  anului  1898:  fondul  neatacabil  1649  fl.   harnicul  comitet  central  al  reuniunii  agricole.
       aramă,  căreia  îi  aparţin  turnătorii  de   33  cr.  şi  1374 fl. 85 cr., în total 3024. Jl. 18 cr.   Acest  harnic  comitet  are president  pe  dl  De-
       clopote  şi  de  tunuri,  apoi  turnătoria de   (6048.36  coroane).                     metriu  Comşa,  profesor,  v.-preş.  Dr.  D.  P.
                                                        Dacă  bucurie  avem,  când  vedem  că  o   Barcianu,  prof.  Sibiiu,  secretar:  pe  Victor
       fer,  cu  a  cărei  mijlocire  se  iac  maşinile   reuniune  românească  atât  de  folositoare  este   Tordăşian,  of.  cons.  Sibiiu,  apoi  1  cassar  1
       şi  cele  mai  multe  unelte,  ce  se  între­  spriginită  prin  un  număr  atât  de  frumos  de   controlor  1  custos  şi  8  membri.
                                                   membrii  şi  că  dispune  de  capitale  destul  de   Lucruri  bune  fac,  laudă  să  cuvine  lor.
       buinţează  în  economie,  în  industrie  şi
                                                   însemnate,  mai  mult  ne  înveseleşte  faptul,  că
       ila  meserii.                               după-cum  vedem  şi  din  raport,  harnicul  ei                               Vco.
   1   2   3   4   5   6   7   8