Page 7 - Bunul_Econom_1900_02
P. 7

Nr.  2                                             B U N U L  ECONOM                                                  Pag.  7

        posiţie.  Tombola  n’a  lipsit.  După  sunarea   sunt  şi ele mari,  unele  foarte  mari.  Socotind   aşa  noroc  la  uşa  bisericii unde  el  îşi  săvîrşia
        orei  ultime  a  vechiului  an,  societatea  a  in­  averile  proprii, apoi Regina  Angliei e  cea  mai   fapta  milei  sale.  Peste  doi  ani,  el  a  luat  de
        trat în noul an cu felicitări  reciproce şi cu dans.  bogată  între  capetele  încoronate,  are  averi   nevastă  pe  frumoasa  fată  a  proprietarului  ca­
                                                    colosale,  ca  ’n  poveşti!                 sei,  fostul  «cerşitor»  ce  cerşia  aşa  frumos.
              Botezul  Domnului  a  fost  cu  obicinuita
        pompă  serbat  de  Românii  din  Orăştie.  Atât
                                                         Foaie  lucrată  în  temniţă.  Un  ziar  de   Prodticţiune  teatrală  împreunată  cu joc
        Ia  locul  unde  gr.-or.  au  ieşit  la  rîu,  cât  şi  Ia   un  nbu  gen  a  apărut  în  Statele-Unite.  Osân­  se  va  arangia din  partea  meseriaşilor  romani
        gr.-cat.,  a  fost  şi  miliţie  şi  a  făcut  onorurile   dirii  din  închisoarea  Sing,  din  New-York vor   din  Alba-hdia  Joi  în  25  Ianuarie  st.  n.  1900
        prin  salve  în  momentul  sfinţirii  apei.  La   publica  iu  flecare  săptămână  o  foaie  Intitu­  m  sala  .Hotelului  Ellsabeth».  Venitul  curat
         gr.-or.  a  cântat  şi  corul  la  rîu.    lată  «Steaua  Speranţei«,  care  va  da  în  patru   este  destinat  pentru  recuisite  şi  îmbrăcămin­
                                                    pagini  ştiri  din  închisoare  şi  un  şir  de  în­  tea  copiilor  săraci dela ambele  scoale române
              Afacerea  Iancu  urmează  a  agita  presa
                                                    tâmplări.  Director  şi  censOr  al  ziarului  este   din  Alba-Iulia.  începutul  la  8  ore  seara.  Se
         şi  spiritele.  La  31  Dec.  n.  o  deputăţie  de
                                                    directorul  închisorii;  toţi  osândiţii,  în  număr   va  juca  «Spada resbunărei«,  dramă  în  2  acte
         tineri  universitari  a  mers  la  Cebea  şi  a  de­
                                                    de  1300,  sunt  îuvitaţi  se  colaboreze,  ear’ zia­  ce  se  petrece  în  insula  Chio  (Grecia)  pe
         pus  o  cunună  pe  mormântul  eroului,  rostind
                                                    rul  se  va  tipări  de  tipografia  închisorii,  şi  se   timpul revoluţiunii Turco-Elenic dela anul  1821.
         vorbiri.  In  9  Ian.  n.  însă  o  patrulă  de  gen-
                                                    va  vinde  atât  înlăuntru  cât  şi  înalară  de  în­
         darmi  a  mers  şi a  confiscat cununa,  luându-o
                                                    chisoare.
         din  altarul  bisericii,  unde  era  aşezată  spre
                                                                                                          SPICUIRI  PRIN  FOI
         păstrare.  Fapta  a  produs  mult  sânge  rău.   Statuă  de  aur.  Printre  minunăţiile  pe,
         Chiar  şi  în  delegaţiuni  a  avut răsunef.  Zilele   care  le  vor  trimite  Americanii  la  exposiţia
         astea  delegatul  austriac  Sckneider  a  vorbit   din  Paris,  ci-câ  va  fi  şi  o  statuă  colosală,  de   Dând  samă  cetitorilor  lor  despre  nu­
         mult  despre  chestia  română,  presentând  şi   aur  masiv;  representând  pe  actualul  preşe­  mărul  nostru  întâi,  foile  române  toate  au
         afacerea  Iancu  ca  un  semn  al  vremilor.  De­  dinte  al  Statelor-Unite,  Mac  Kinley.  Ea  va   vestit  primirea  lui  cu  cuvinte  foarte  măgu­
        putatului  Schneider  i-s’au  trimis  de  Români   fi  înaltă  de  7  picioare,  va  representa  o  va­  litoare  pentru  noi.
        din  mai  multe  părţi  felicitări  şi  mulţumiri te­  loare  de  6  milioane  franci  şi  va  fi  executaiă   ,, Gazeta  Transilvaniei“  dela  30  Dec.
        legrafice.                                  de  sculptorul  Higby,  căruia  statul  Montana   v.  scrie  între  altele:
                                                    i-a  comandat  acum  câţiva  ani,  pentru  expo­  „Bunul Econom11. Acesta este titlul noului
              Azi,  Vineri,  după ameazi  se  ţine  la casa                                     ziar  ce  a  început  să  apară  la  Orăştie.  „Bu­
                                                    siţia  din  Chicago,  copia  statuei  «Justiţiei»  în
        oraşului,  o  consfătuire  a  mai  multor  proprie­                                     nul  Econom11  după-cum şi altă-dată s’a amintit
                                                    argint.  Cheltuelile  întreprinderii  vor  fi  pur­
        tari,  pentru  formarea  unei  societăţi  de  culţi-'                                   în  coloanele,  ziarului  nostru,  s’a  înfiinţat  în
                                                    tate  de  «Sindicatul  milionarilor din  statele de
         vare  a  pomilor,  Sunt  invitaţi  Saşi,  Români                                       urma  hotărîrii  luate  de  comitetul  nouei  Reu­
                                                    Est*.  Statua  va  fi  păzită  ziua  şi  noaptea, ca
        şi  Unguri.                                                                             niuni  economice  dela  Orăştie,  având  a  servi
                                                    să  fie  ferită  de  atingeri  —  nepoftite.
                                                                                                ca  organ  al  acesteia».  —  Schiţând  apoi  arti­
              Spesele  de  susţinere  a  administraţiei în   Istoria  unui  cerşitor.  înaintea  unei  bi­  colul  program,  spunând  când  apare  şi  cât
        provinciile  ocupate  Bosnia  şi  Hcrţegovina,   serici  din  Moscvâ,  de  anf  de  zile  se  vedea   ii  e  preţul,  »Gazeta«  încheie  cu  observarea:
        s’austabilit  în  delegaţia  ungară,  pentru  anul   un  cerşitor  betrân-bătrâfiU’care  aşa  de  duios   «Numărul  1.  ce  ni-a  sosit  astăzi  să  ex­
        de  faţă  la  cifra de 7  şi j.um, milioane coroane.  şi  miluitor  ştia  cerşi,  că puţini treceau  se nu-i   tinde  pe  o  coală  şi  jumătate,  şi  se  preşintă
              E  vorbă  ca provinciilor să li-se dee dietă   dee  ceva.  Intre  cei-ce  îl. mijuiau  zilnic,  era  foarte  bine  atât da  cuprins  cât f i   ca format.
        provincială  proprie.  George  Gyurkovics  însă   şi  un  student  tiner.  Şi  cerşitorul  atât  de   Foaia  e  întocmită  pentru  popor  şi  e  scrisă
         a  spus  c’ar  fi  greşală  să  li-se  dee  dietă.  Să   mult  se  obicînuise  a  primi  dela  tinărul  stu-   la  înţelesul  acestuia.  Ii  dorim  vieaţă  lungă  şi
        fie  aduşi  şi  deputaţii  lor  la  Pesta.  De  s’o   dent  mila  sa,  că  într’o  zi  rămase  dureros lo­  roade  îmbelşugate!»
        putea.                                      vit,  văzând  că  acela  trece  pe lângă  el  şi nu-i
                                                    dă  'nimic.  A  doua  şi  a-treia-oară  tot  aşa.   „Tribuna1'  din  Sibiiu  îşi  vesteşte  ceti­
              Plăţile   Domnitorilor.  Mai  mare  plată   Intr’o  zi  cerşitorul  opri  cu  cuvânt  blând  pe   torii  cu  cuvintele:
        capătă  Ţarul  Ruşilor dela popoarele  sale  cele   student,  întrebându-1  de  ce  şi-a  întors  inima   «Infăţoşarea  noului  organ  e  simpatică.
        multe:  22  milioane pe an;  apoi  Sultanul  Tur­  de  cătră  dînsul.  Studentul  roşind  tot  de sfi-   Face  impresiunea  unui  bun  econom-,  sănătos,
        cilor:  15  milioane;  împăratul  nostru:  9  mi­  eală  ii  spuse  sărmanului bătrâu,  că  el  dând   cu  stare,  deştept  şi  atrăgător.  Programul  e
        lioane;  împăratul  Germaniei:  8  şi  jumătate   lecţii  câştiga  până  acum  părăluţe  şi  îi  putea   bine  chibzuit  şi precisa!; tendenia  merită toată,
        milioane;  urmează  apoi  Regatele  Italiei,  Ro­  da,  dar’  acum  a  perdut  locul  ce-I  avea,  nu   aprobarea  şi  nu  vom  întârzia  a  o  urmări  şi
        mâniei,  Belgiei,  etc.,  cu  sume  mai  mici.  Sub   mai  are  venitul,  şi  aşa  nu din  ne-milă,  ci din   spriginl  şi  noi.  Nrul  prim  e  bogat,  variat  şi
        punctul  acesta  de  priviră, cele  mai  norocoase   lipsă  nu-’l  mai  milue.  In  ziua Următoare stu­  bine  arangiat.  Din, întregul  respiră  căldură,
        forme  de  cârmuire  a ţerilor,  sunt  republicele,   dentul  primi  o  scrisoare,  în  care  dl  Z.,  pro­  zel,  voinţă  multă  şi  destulă  putere.
        cari  plătesc  pe  capii  lor  cu  mult  mai  puţin,   prietarul  casei  cutare  din  strada  cutare  de   «Bun  sosit  noului  confrate'  şi  isbândă
        ca  monarchiile  numite,  dâşi  după  mărime  şi   frunte  din  marele  oraş,  îl  roagă  să  vie  pe   grabnică!»
        bogăţie,  ar  trebui  să  dee  tot  cât  cutare  din   acolo,  că  vrea  să-’t  iee  spre  a  da  lecţii  în   Ear’  în  un  număr  mai  nou  reproduce
        aceste  împărăţii.  De  pildă  preşedintele  repu-   casă.  Tinărul  merse  cu  inima  încălzită  de   întreg  articolul  nostru  program  «Doamne*
        blicei  Frariciei,  care  ţine  locul  împăratului   nădejde.  Şi  care  nu-’i  fu  mirarea,  când drept   ajută».
        ei  şi  âr  trebui  să  fie  plătit  cel  puţin  ca  îm­  proprietar  al  casei,  găsi  pe  bătrânul  cerşitor   Vom  arăta  ce  părere*  tot  aşa  de  bună,
        păratul  Germaniei  ori  al  nostru,  primeşte  în   mult  miluit  de  el,  senin,  bine  îmbrăcat,  pri-
        loc  de  9  sau  15  milioane,  nici  un  milion,  ci   mindu-’f  cu  zimbet  şi  bunătate.  Bătrânul  îl   şi-au  dat  asupra  foii  noastre  »Tribuna  Popo­
        numai  ceva  peste  jumătate  de  milion,  ear’   rugă  îndată  să  nu  fie  surprins,  căci  da,  el  e   rului*  şi.»Revista  Economică.*
        preşedintele  Statelor-Unite  americane,  abia   stăpânul  casei,  e  om  cu  stare  bună,  şi  Cerşi­
        are a 9-a parte dintr’un milion, anume  120 mii,   tul  îl  îndeplineşte  numai  din  patimă.  A  aflat   Comitetul  de  redacţie:
        ear’  preşedintele  republicei  elveţiene  abia  are   el  plăcere  în  asta,  a  învăţat  a  cerşi  cât  se   Preşedinte :  J)r.  Ioan  Jttthu.
        600  la  lună,  mai  puţin  şi  ca'  un  ministru   poate  de  duios,  a  probat,  ş’a  deprins  şi  nu
        unguresc...                                 s’a  mai  putut  desvăţa.  De  aci  încolo  nu  va   Membrii:  Dr. St.  E rdelyi, Io a n  M ihaiu,
                                                                                                D a n iil  D a vid   şi  Constantin  B aicu.
             In plăţile de mai sus a Domnitorilor, sunt   mai  cerşi,  ci  va  da  tinărului,  despre  care  s’a
        socotite  numai  venitele  ce  le  au  ei  dela  po­  încredinţat  că  e  aşa  bun  şi  nobil,  ajutorul de
        poarele  lor,  venite numite  »lista  civilă»  a  lor,   lipsă  la  învăţătură.  Tinărul  a  primit  înduio­  Proprietar - editor:  I oan  M ihaiu
        nu  şi  venitele  după  averile  lor  proprii,  cari  şat  si  a  mulţumit  lui  D-zeu  că  i-a  scos  un   Redactor  respons.;  I oan  M oţa
                                                    •
                                                        »
                                                                >
   2   3   4   5   6   7   8