Page 2 - Bunul_Econom_1900_03
P. 2
Pag. 2 B U NU L ECON OM Nr. 3
R euniuni E c o n o m ic e părarea unei maşini scumpe, d. e. a dent şi vice-president cu tot, numai 5
treerătoarei cu vapor. încolo ajunge inşi, legalisarea subscrierii fiecăruia tre
Lămuriri la conducerea Reuniu plata de câte 11 fl. chiar şi avend a buind plătită dechilin. Din comitetul
nilor economice.
cumpăra maşini în preţ de 3— 400 fl. de supraveghiere pot face parte 3 sau
Plăţile alor 10— 20 membri adevărat 5 membri.
II.
că nu ajung, mai ales şi pentru-că în In scopul legalisării şi apoi întăririi
Intre aşezâmintele, a căror înteme tărirea statutelor cere spese aevea în statutelor prin tribunal, lucru de sine
iere e datorită Reuniunii noastre, tovă semnate. Restul se acopere pe rînd, înţeles a trebuit să întrevenim noi, câr
răşiile agricole ocupă negreşit un loc din venitul maşinilor, cari adecă nu se macii Reuniunii. La petiţie se alătură
de frunte. Numirea însăşi arată, că dau în folosire nimănui decât în schim protocolul adunării constituante, coala
vorba e de a se sprigini economii îm bul unor taxe. Ca fiind singurul isvor subscrierilor legalisate şi statutele, în
prumutat şi a sevîrşi împreună, cu pu de venit, aceste taxe sunt neapărate. limba română si traducere maghiară,
teri unite, ceea-ce nu poate unul fiecare. In lipsa lor, tovărăşia s’ar istovi, fiindcă text poporal; statutele au să fie sub
Sprinteni şi isteţi cum sunt din n’ar avea cu ce să întimpine macar res scrise de toţi membrii tovărăşiei. Atât
firea lor, ţeranii noştri au apucat a se tul amintit, necum se poată cumpăra petiţia cât şi documentele trebuesc tim
încredinţa ei de ei, că munca scumpă mai târziu alte maşini trebuitoare sau brate în regulă. Spesele se urcă, du
şi anevoioasă a braţelor, ar trebui în doară să înlocuească pe cele vechi. Ta rere, la peste 40 fl. Norocul că tovă
locuită macar încâtva prin a maşinilor xele pun deci tovărăşia în stare de a răşiile noastre, aproape toate, au primit
atât de spornice. Alăturea cu săpătoa propăşi treptat şi, să nu uităm, ele cad dela comisia economică a comitatului
rele de cucuruz şi maşinile de treerat, în sarcina cărora folosesc maşinile. Pe ajutoare de câte 4 0 —70 fl. De altcum
răspândite la noi mai pretutindenea, ho- seama nemembrilor se statoresc taxe maşinile răsplătesc cu prisos spesele,
tărît că bucuros ar folosi d. e. triorul,
fireşte urcate, pe alocurea duple. Mă deja în anul dintâi.
oblul (ghilăul) de fenaţe, teascul de fer rimea taxelor atîrnă dela împregiurările Maşinile se pot cumpăra şi până
şi îndeosebi maşina de semănat spi- economice locale fel şi fel. a nu fi sosit întărirea statutelor. To
coase, numai cât abia unde şi unde se îndatinate sunt mai ales taxele ce vărăşia ar trebui să cumpere numai şi
află cine să aibă destulă pricepere şi urmează: după trior 5— 10 cr. de hec numai maşini aievea foarte bune şi trai
totodată câteva sute floreni, spre a le tolitru, ear’ pe zi şi anume după sămă- nice, fie şi scumpe. A cumpăra pe sama
cumpăra. nătoarea de spicoase 1— 2 fl. 50 cr., tovărăşiei maşini proaste sau hodorogite
Ca să nu mai vorbesc de orăşenii, după grapa de fenaţe sau grebla de chiar, sub cuvânt de ieftinătate, este a
cari fac speculă adese grasă cu maşi cal 50 cr. până la 1 fl. şi după teas te face de rîs şi de pagubă Oare cum
nile mari de treerat, în mai multe din cul de fer 2— 5 cr. de 1 dl, adecă 101. înadins. Vrednică de recomandat este
satele noastre găsim un fel de tovărăşii, In deosebire de cari se ticluesc pe mai ales neîntrecuta firmă engleză Clay-
înciripate eac’aşa cu vorba şi urmărind ascuns şi cu gândul de a câştiga din ton & Schuttleworth cu marfa ei cea
şi ele nu atât propăşirea soţilor în ale greu, tovărăşiile agricole cu statute în- scumpă, dar’ şi bună ca doar’ nicăiri.
economiei sau doară binele obştei, ci gădue întrare, dar’ şi repăşire liberă. Doritorii se pot adresa cu încredere la
mai ales sau şi numai câştigul bănesc. Cârma e încredinţată direcţiunii şi co representantul de aici C. F. Jickeli, fe-
Asemenea tovărăşii de câte-ori nu mitetului de supraveghiere, aşadar’ unor rărie şi deposit de maşini agricole. Aşa
se sfîrşesc în pripă şi cu ceartă sau şi membri aleşi, cum se ştie, pe sprinceană, am urmat întotdeauna cu tovărăşiile
cu proces; căci, în lipsa unui contract şi avend îndatoriri, cari trebuesc înde noastre şi jalbă în ale maşinilor n’am
în scris, volnici se cred soţii a porunci plinite fără greş şi întocmai la soroc. auzit.
şi a se desărcina care unde-apucâ. Ele Fiindcă statutele şi aşa învederează D e m - C o m şa.
au totuşi drept urmare priincioasă, că cum sunt întocmite tovărăşiile noastre,
dau mulţimii ocasie de a cunoaşte în rămâne să arăt, fireşte în scurt, purce- A gricultura
săşi aplicarea practică şi deci foloasele derea când cu înfiinţarea lor.
Calendar.
cutărei maşini spornice şi adese bănoase. In treacăt fie observat, că bucuros
— Nici în agrii (arături), nici în li
Mult mai folositoare şi trainice sunt punem la îndemână statutele tovărăşii
vezi (fenaţe) nu se poate face acum
tovărăşiile agricole încheiate şi cârmuite lor, în limba noastră şi traducere ma aproape nimic. Dintre puţinele lu
în regulă şi îndeosebi cari se razimă pe ghiară, ori-şi-cui le-ar fi cerend. crări spre acest sfirşit însemnăm: că
statute, fireşte întărite. înfiinţarea pre Când cu «întrunirile agricole», am ratul gunoiului şi gunoirea trifoiştelor
supune, că cel mai puţin 10 economi dat lămuriri din fir în păr asupra to şi sămenăturilor mai slabe. Cumpă
raţi săminţele ce vă lipsesc. întoar-
•*din aceeaşi comună sunt gata a contri vărăşiilor şi am cercat apoi să îndu
ce-ţi grăunţele puse la păstrare, ca
bui 10 fl. şi 1 fl. taxă de înscriere, plecăm pe unii şi pe alţii la subscrie
să nu să încingă.
aşadar’ câte 11 fl. fiecare. Dacă se în rea fără zăbavă a statutelor tipărite. Cu
soţesc economi mai mulţi, 20— 30 inşi, membri astfel câştigaţi urmează a se ţi Plantele de nutreţ.
cu atât mai bine. Plăţile urmează a se nea, de faţa mulţimii, adunarea gene Din mpşi-strămoşi suntem obici
face deodată sau în două rînduri, d. e. rală de constituire, în care se alege di nuiţi a ara şi sămâna, în arături însă
Ia Sf. Ilie după seceriş şi Sf. Dumitru recţiunea şi comitetul de supraveghiere cultivăm de regulă grâu şi cucuruz,
după cules, sau alte-dăţi. Contribuiri şi apoi se iau hotărîri privitoare la so ear’ în măsură mai mică şi săcară.
îndoit sau întreit mai mari se vor sta- rocul de plată şi felul maşinilor de cum Dintre plantele, cari le folosim la nu-
tori numai unde s’ar fi plănuind cum părat. In direcţiune se aleg, cu presi- trirea (hrănirea) animalelor noastre de
