Page 3 - Bunul_Econom_1900_03
P. 3
Nr. 3 BUNUL ECONOM Pag. 3
casă, semănăm foarte puţine şi nici din sinul seu însă trebue se le, şlim lui de plată) trebue să înainteze o ru-
acelea în măsura recerută. Aşa, nu ne scoate, şi cu ajutorul; lui D-zeu vom în gare timbrată (timbru de 1 coroană):
îngrijim se avem îndeajuns orz, oves, văţa din zi în zi tot mai bine ale 1. la primăria comunală când cere
alac ş. a. Şi mai puţin încă am purtat scoate la lumină spre folosul nostru îngăduire (nou termin) până Ia 4 săp
grije de cultivarea altor plante neapă bineînţeles. « tămâni.
rat folositoare în economia vitelor. Pă 2. La direcţiunea financiară, când
rerea de căpetenie în această privinţă cere prolungire de plată, vreme mai în
D ă r i ş i A r u n c u r i
este, că vitele se se nutrească în tim delungată ca 4 săptămâni.
pul verii la păşune, ear’ peste earnă Darea. Ingăduirea nu poate fi mai lungă
(Urmare).
din fenul şi otava livezilor, apoi cu de o jumătate de an.
Până când dările nu sunt repar-
paie şi coceni de cucuruz (tulei). Intemplându-se că oficiul la care
tisate (aruncate) pe anul curgător, omul
Acest mod de purtare a econo am înaintat rugarea nu a aflat rugarea
plăteşte tot după măsura dării plătite
miei însă e pe sfîrşite, şi precum odi ca îndreptăţită şi nu ne-a dat îngăduire
în anul trecut.
nioară, în timpuri foarte îndepărtate, de plată — drept avem să recurăm la
Am zis că dările să plătesc de re
nu se ara de loc, ear’ mai târziu nu comisiunea administrativă a comitatului
gulă în patru rate. Abatere dela aceasta
mai foarte puţin pentru cultura grâului, (megyei kozigazgatăsi bizottsâg).
fac: darea de câştig clasai, şi IV., da
tot aşa vom trebui se facem, şi nu In ori-ce cas însă, ori am căpetat
rea de puşcă şi darea de cătănie.
alţii, ci chiar noi, rîndul de oameni, îngăduire ori nu — pe lângă suma
Pentru-că:
cari trăim azi. Noi vom avea se dăm dării trebue să plătim şi carnete de în
Darea de câştig clasa I. să plă
plugului mai mult de lucru ca pân’ târziere, şi anume 5% (după 100 cor
teşte numai în 2 rate şi anume: cu
acum, arând fenaţe şi cu timp şi pă 5 cor.)
scadenţa la 1 April şi la 1 Octomvrie
şuni, pentru a sămăna în ele trifoiu,
a fiecărui an. Atunci e terminul, şi cel Zălogirea după dare.
lucernă şi alte ierburi, cari ne vor da
mult dacă să aşteaptă până la 15 Maiu Când nici după 8 zile dela termi
3 şi mai multe cosituri în loc de 1— 2
şi 15 Noemvrie. nul de plată (cel regulat sau cel nou,
pe an.
Darea de câştig clasa IV. pe care pus prin îngăduire) nu am plătit darea
Vor fi unii din fraţii plugari, cari
vor zimbi cetind această părere, noi o plătesc funcţionarii (slujbaşii) de stat, cerută, trebue să ne supunem la zălo
comunali şi privaţi, trebue solvită în 12 girea ce o fac executorii. Executorii
nu le luăm în nume de rău. Ştim că
)
lucrurile noue, şi îndeosebi cele bune, rate egale. pot zălog!: bani gata, hârtii de valoare,
de obiceiu se primesc eu neîncredere Darea de puşcă să plăteşte în venitele şi pretensiunile ce le avem, tot
şi se iau în rîs. Dacă însă şi aceştia treagă deodată, după provocare. felul de avere mişcătoare şi nemişcătoare.
se vor gândi mai bine şi vor lua în Darea de cătănie (corect: taxa de Ori-ce ar zălog! însă, am făptui
băgare de seamă timpurile grele şi scutire dela miliţie) să împlineşte la 1 foarte rău dacă ne-am împotrivi şi am
Octomvrie şi cel mult trebue plătită împedeca zălogirea, căci împotrivirea
viaţa năsîlnică, ce ne apasă, credem că
vor ajunge nu peste mult şi ei a ne până la 15 Noemvrie toată de-odată. asta se pedepseşte cu închisoare hână
După darea de câştig clasa I. şi la trei ani. Cu toate acestea însă de
da dreptate.
Nici grâul, şi cu atât mai puţin IV. nu să socotesc şi nu se dau ca multe-ori se întâmplă, că plătitorul de
cucuruzul n’au preţ. Deasemenea rîmă- rnete de întârziere, respective de an dare, amărît în suflet, se ia la ceartă şi
torii, îngrăşaţi cu bucate greu muncite, ticipaţie. doar’ şi la bătaie cu executorii. Prin
în acest an au un preţ de batjocură, După toate celelalte dări de stat acestea apoi ajunge prin cele temniţi,
să socoteşte 5% (cinci la sută) camătă mâncându-’şi pe-acqlo avutul, şi ruşine
cu toate-că în câţiva ani după-olaltă au
de întârziere şi când să plăteşte înainte şi jale sălăsluindu-’şi în familie!
perit de coleră un număr nesămuit în
toate părţile ţerii. de termin, statul rebonifică respective D’aceea cei-ce se simt neîndreptă
Singur vitele se plătesc- cele de creditează cu 5°/0 camătă de anticipa ţiţi cu aruncul ori cu scoaterea dărilor,
soiu şi ţinute cu nutreţ bun, se plătesc ţie (adecă îi socoteşte el în bun cetă în loc să cerce să-’şi rînduească lucru
ţeanului cinci la sută pe vremea cu rile cu executorii, să înainteze recurs
şi se vor plăti cum se cade. De aici
urmează neapărat, că trebue să vedem cât a plătit mai nainte.) la vremea cerută şi la locul (oficiul)
unde se cade.
de nutreţ mult şi bun pentru animalele Vremea de plată a dărilor.
(Va urma.) L C> O .
noastre de casă. Cum însă ne-am în Am spus până aci, în foaia noastră
mulţit şi oameni şi animale, cu fena- vremea când trebue se se plătească dă
H i g i e n ă
ţele aşa numite naturale nu vom mai rile de regulă. Se poate întâmpla însă
putea-o duce, ci siliţi vom fi să îm ca plătitorul de dare se dea peste vr’o Cum mistuim?
plântăm plugul şi să desfundăm locurile nenorocire ori din pricini vrednice de Cine voeşte să-’şi cunoască lucra
înţelenite de veci. credinţă să nu-’şi poată plăti la vreme rea organismului (maşinăriei trupului)
Vom începe deci a ara fenaţe şi darea. Atunci e în drept să ceară în seu, întâi trebue să cunoască mistuirea.
Locomotiva (maşina delatren) ca se
păşuni, vom semăna în ele trifoiu, lu găduinţă, deoare-ce legea zice că de
umble, are lipsă de cărbuni, — omul
cernă şi alte ierburi de nutreţ, şi prin câte-ori plătitorul de dare dovedeşte ne
ca să poată lucra, are lipsă de hrană,
cultură vom sili pământul se ne dea putinţa sa de plată — trebue să i-se
nutrement.
îndoit şi întreit mai mult. Nime nu se facă îngăduiri uşurătoare. Pentru-ca să Prin vieaţa însăşi şi prin mişcare,
îndoeşte de dărnicia pământului. Comorile capete ingăduirea (prolungirea terminu- corpul nostru mistue într’una din ma
