Page 4 - Bunul_Econom_1900_03

Pag. 4- BUNUL E C O N O M Nr. 3

teriile cari îi alcătuesc organele (păr­ sora împăratului Argyle din Orient, „Reuniunea română agricolă din.
ţile), •— şi pentru-ca acelea se nu se care s’a măritat după un fiiu al Doge­ comitatul Sibiiului“.
gate, trebue se tot reparăm aceste per- lui de Veneţia Petru Voscolo la 991,
deri, dându-’i materii noue. Corpul înse în loc se mânce „ca alţi oameni“ (adecă, Programul cie lucru pro 1900
nu pPate folosi aceste materii decât ca toată lumea la această vreme), cu In scopul cunoaşterii referinţelor eco­
nomice ale agricultorilor, în 1900 se vor ţinea
trecendu-le prin anume schimbări, cari degetele, foloseşte furcuţe şi linguriţe
întruniri agricole în comunele UimbaV, Brad,
se numesc mistuire, şi care se face prin aurite spre a duce mâncările la gură. Vale, Deal, Turnişor şi Cichindeal.
organele de mistuire, zise şi «canalul Altcum spune că acest obiceiu, «e nu­ In cadrul acestora se numără şi prele-
digestiv», pentru-că întradever samenă mai o urmare a luxului venetian cel getilc poporale ce se vor ţinea în comuna
j
cu un canal. fără margini în veacul al X-lea»... Aşa­ Sălişte la 28 Ian., 4, 11, 18, 25 Februarie,
Părţile acestui canal sunt: 1. guta, dar’ abia de 900 de ani se poate vorbi 4, 11 şi 18 Martie, şi anume în cele 4 dintâi
va prelege presidentul Reuniunii dl D. Comşa,
2. faringele (înghiţitoarea), 3. esoptagul, de folosirea furcuţei. In zecile de mii despre prăsirea pomilor, despre cultura po­
4. stomacul, 5. maţele. de mai nainte înse, furcuţe erau numai milor, despre culesul şi păstrarea poamelor
degetele omului.
Vom vedea cum se face trecerea şi despre întrebuinţarea poamelor; în a 5-a şi
Din Italia s’a lătit în veacurile ur- a 6-a va prelege dl R. Siniu din stupărit,
prin acestea prin toate. >
mătoare folosirea furcuţei. Dar’ încă şi ear’ în cele trei din urmă membrul pe viaţă
înainte de-a începe se «mâncăm», la 1610 (aşadar’ abia nainte cu 300 de dl Ioan de Preda, advocat, va vorbi asupra
noi trebue se apucăm mâncarea, se o culturii sparangelului şi a ciupercilor, despre
ani), în ţeri ca Anglia, furcuţa era so­
prindem cu ceva. Această prindere a testamente şi donaţiuni în cas de moarte şi
cotită drept o — unealtă de prisos... în fine asupra contractelor de moştenire şi
mâncărilor îsi are istoria ei interesantă,
Lingttra ? O, lingura abia prin vea­ de susţinere. Aceste prelegeri se vor ţinea
pe care, înainte de-a merge mai de­ în Duminecile amintite şi în orele dela
parte, cred de interes se o spun aci cul 14, nainte cu 600 de ani, începe 4 —6 d. a.
se se ivească!
în fugă. Exposiţia de vite cornute împreunată
Fluidele (materiile curgătoare) le cu distribuire de premii în bani se va ţinea
«Porumbul fript nu ne sboară în
gură», ci trebue se-’l prindem cu ceva putem duce la gură, de pildă vărsând în Mercueea.
Cursul de altoit pomi se va ţinea în
ca se-’l ducem la gură. Câteva animale, o rază subţirică de-adreptul în ea, cum Sebeşel.
beau ţeranii spanioli vărsând vinul din
cari trăesc în apă îşi cască numai gura Gu câte un altoiul (mer pătul) va fi dă­
ploşte de-adreptul în gură, slobozit dela
în fuga înotului, şi ce le vine în ea, ruit fiecare membru al Reuniunii cu locuinţa,
oarecare înălţime; putem apoi sorbi în Sebeşul-de-sus.
înghit. La alte animale e aşa făcut
capul, cu fălci lungâreţe şi grumaz lung, din un vas oare-care cu aer împreună, In decursul primăverei se vor distribui
între membri în mod gratuit seminţe-de tri-
că pot prinde mâncarea cu buzele (ca­ mai ales voind a-’i cerca gustul, sau foiu, lucernă, napi de nutreţ, orz de Hanna.
lul), cu limba (boul), ori cu dinţii (cânii). putem suge, sau putem da fluidul din- secară de primăvară, cânepă italiană, etc.
tr’una pe gât, înghiţind o cătăţime mai
Omului i-a dat D-zeu spre ajuto­ In acelaşi timp comitetul mijloceşte pentru
mare. Felul mai obicinuit însă este, că
rare mânile. Cu degetele acestora el ori-cine ’i-se, va adresa, procurarea de seminţe
ducem fluidul la gură cu oare-care vas bune şi mai ieftine.
prinde mâncarea, ear’ din palmă bea
şi-’l golim încet, ridicând puţin capul. In scopul respândirei culturii golitelor,
apă, până «civilisaţia» l’a învăţat se-’şi membrii vor primi în mod gratuit ouă, găini
înainte însă de a începe să mes­
pregătească instrumente anume, ca se etc. de soiul Plaimonth-Rocks.
nu-’şi mai mânjească degetele nici se-’şi tecăm mâncările sau se bem beuturile, Maşina de semănat şi alte unelte eco­
mai ude palmele. facem o controlă (cercetare) asupra lor nomice se vor pune spre folosire la disposi-
prin simţul gustului, judecând de sunt ţia membrilor.
Cel dintâi instrument folosit de oa­
bune ori nu, trupului, şi gustul ne spune Ietre membrii din Fofeldea se ya sorta
meni la mâncare, a fost un băţuţ sub­
îndată să le primim sau să le respingem. o viţea de rassa »Pinzgau« şi eveutual un
ţire, ascuţit la vîrf, cu care împungea Dacă gustul a hotărît să-’le primim, berbece şi 2 oi de rassa Ftislandeză.
bucătura de mâncare şi o prindea. Mai începem mestecarea, despre care în arti­ In scopul întemeierii unui museu al in­
târziu i-au făcut beţigaşului doue vîr- colul următor. dustriei de casă, se va reînoi apelul lansat
furi, aceasta a fost — mama furcuţei. anul trecut.
La cas de an roditor, în toamna a. c.
Furcuţa nu e tare-tare de mult în fo­ D r . Ş t e f a n E r d e l y i
se va pune în lucrare cuptorul de uscat poame
losinţă. Sfântul Petru Damian scrie că sistem *Cazenille«.
Ei îi erau anii clipe, şi cum era bine ori rău dragă şi îi furnica, si nu odată îi pornea şi
F O I Ţ A
în lume, aşa era şi firea ei. Când poporul pe ei în horă, şi în stîrşit toate se întâmplau
era cu voe bună şi Doina era veselă şi plină întocmai cum a zis Dumnezeu.
D oina de foc, ear’ când vedea jale şi năcaz, ea plân­ »Doamne, Doamne, mult bine ne-ai
de gea alăturea cu cei-ce plângeau. dat, când ne-ai dat Doina U ziceau mulţi
Soarele când resăria o afla ţinând coar­ dintre bătrâni, şi mulţi dintre duşmani voiau
M a r ia C io b a n
, (Urmare). nele plugului, pe care dacă punea ea dege­ să o câştige pe sama lor, de unde nu, să o
Veac după veac trecut-a de atunci, tele, mai uşor să despica brazdă după brazdă... prăpădească de pe ţaţa pământului.
cum ai întoarce foile unei cărţi şi Doina cu Şi nici nu era soarele de tot sus, când ea Veacuri de-arândul veniau bălauri după
cât era mai cunoscută cu atâta se făcea mai fugea în calea femeilor, cari veneau cu de bălauri, ca să o înghiţă, şi smei după smei
iubită şi mai frumoasă, încât veste şi poveste mâncare la câmp, şi se prindea cu ele surată. să o răpească, dar’ nu era putere sub soare,
se duse în lume de ea, că e o fată minunată Doina era la secerat, ea la adunat fân, care să se fi putut atinge de ea.
la făptură şi fârmecată la graiu, şi nenumă­ eâ în vale, ea în deal, şi ori unde era, lucrul După veacuri-veacuri, eară s’a făcut
rat fu numărul muritorilor cari îşi bătură sporia, ear’ codrii şi pădurile răsunau, de bătălie, şi acum Doina cum prinse de veste
capul să o câştige de nevastă, dar’ ea nu cântece, aci doioase cât să frângă inima de că feciorii stau şiruri se plece, îndată sosi
voia să ştie de ei, aştepta mereu, să-’i vie jale, aci vesele şi pline de dragoste, de-’ţi în mijlocul lor, şi atunci feţele se înseninară
mirele ce i-î zisese Dumnezeu. Şi putea uşor uşurau inima. şi feciorii a căror mame iubite şi surori plân­
aştepta, căci vremea cu cât trecea, cu atât o Doina şoptea fetelor cine le iubeşte, şi geau de grije şi năcaz, se prinseră cu Doina
întinerea şi o făcea mai mlădioasă şi mai tot ea ducea vorbă feciorilor. Ea întâlnea la horă şi băteau pământul cu picioarele, ca
uşoară, şi i-să părea că numai ca eri venise inimile iubitoare, ea era la ospăţ, Ia botez grindina holdele, de gândeai că pleacă la
pe pământ, deşi multe şiraguri de voinici, şi la praznic. Dumineca ea începea hora, şi nuntă nu la resboiu cu moarte, şi tot cu voe
cari îi purtaseră dorul, erau acum moşnegi. | când se învârtea, chiar şi bătrânilor le era au fost şi în bătălie, şi cum să gâta lupta,