Page 5 - Bunul_Econom_1900_03

Nr. 3 BUNUL E C O N O M ___ . ___________________ Pag- 5

Direcţiunile «Tovărăşiilor agricole" şi La Berlin, banii în ■■târgul-liber au în­ casarme. Mai mulţi agronomi de frunte s’ati
ale «însoţirilor de credit săteşti sistem Raif- ceput a se găsi cu înlesnire cu 5 %, adecă adresat guvernului cu cereri anume;
feisen* se vor recerca a face comitetului Reu­ mai jos de dobânda oficială a Băncii.
niunii raport amănunţit despre activitatea lor Apele Dunării cresc în chip îngrijitor,
în 1899, în acelaşi timp comitetul va insista
pentru înfiinţared de asemenea aşezăminte La Londra, tendinţa generală' a tîrgului în urma timpului moale, chiar ploios, ce a
folositoare si potrivite trebuinţelor agricul­ de bani e în diferite moduri influenţată de început. îndeosebi dela Schârding până la
torilor. ştirile ce sosesc din Transwaal. Faptul îm­ Pojun, apa erau în repede creştere zilele astea..
Membrii împărtăşiţi anii. trecuţi cu se­ bucurător însă este îmbunătăţirea simţitoare
minţe de tot soiul, cu pădureţi, oue etc. se
,vor recerca a face raport despre resultatele ce s’a produs în târgul de bani, din causa Ş t i r i d e t o t f e l u l
\ ■
obţinute. marilor sosiri de aur, astfel că Banca Angliei
Membrii Reuniunii vor primi la cerere a redus la 20 Ian. n. scontul la 41/2°/0. Cs s’a scumpit la postă. ST scumpit
pădureţi, meri, peri, gutui, cireşi etc. mai ales corespondenţa simplă cu străinătatea
Institutul de credit şi economii «Albina* şi porto pentru scrisorile recomandate.
va fi rugat să voteze un ajutor bănesc pentru . Explotarea petroleului român ia din ce
Reuniune. în ce întindere mai mare. S’a format o to­ O cartă de corespondenţă cu 2 cr. (4 fii.)
Adunarea generată pro 1899 se va ţinea vărăşie compusă dintr’o societate de petrol e bună şi acum în Ungaria şi Ardeal. Pentru
în comuna Saau. din Galiţia. Banca Anglo-austriacă şi o altă Austria însă, pentru Germania, Serbia şi Mon-
Reuniunea abonează pro 1900 urmă­ întreprindere industrială din Austria, pentru tenegro, se dau de-aci încolo cărţi poştale de
toarele foi: «Revista economică*, «Bunul Eco­
nom*, «Landwirthschaftliche. Blatter* şi «Er- a lua în exploatare suprafeţe mari de locuri, 21j2 cr., (5 fiieri).. Pentru paşalicul Novibazar,
delyi gazda«. cu isvoare de petroleu din România, până la România şi cecala!!ă streinătnte, carta de
1 Febr. 1900. De asemenea se ocupă cu în- corespondenţă ,e cu 10 fiieri (5 cr.)
temeerea unei exploataţiuni de acest fel, un Scrisoarea închisă, francată nerecoman­
Ş t i r i E c o n o m i c e
grup de capitalişti englezi. dată, merge în ţară, apoi în Austria, Germania
Sârbia, Montenegro, cu 5 cr. (10 fi!.); în Ro­
In Cut s’a înfiinţat la 18 lan. n. o în­ In România guvernul lucrează la planuri
soţire de credit sistem Raiffeisen. de lege, după care dările şi contribuţiile se mânia merge tot cu atât numai din comitatele
mărginaşe, de mai încolo cu 2j filerii Tot
fie schimbate înspre uşurarea poporului
In Croaţia-Slavonia restanţele de dare aşa în paşalicul Noribazar şi în ceeeialtă străi­
plugar.
sunt de necrezut de mari. In anul trecut, din nătate.
8'297'000 fl. cât era se se scoaţâ, abia s’a Astea la scrisorile uşoare. La cele mai
— Direcţia serviciului fluvial român a
scos 1 milion, ear’ peste 7 milioane au rămas grele, cu câte 10 fii. mai mult.
încheiat un contract cu soc. «Steaua Română«
restanţă. Şi chip de scoatere nu prea e, căci pentru a transporta cu vapoarele regiei în Recomandaţia scrisorii este, pe lângă
oamenii avere mişcătoare n’au, ear’ se le li­
cursul anului viitor, pooo vagoaoe petroleu la de taxa de mai sus pentru francare, încă
citezi pământurile nu se plăteşte, fiindcă n’au
Regensburg (Austria de sus). câte 25 fiieri.
preţ şi nici statului nu i-ar fi de nici un folos
Transportul va începe în cursul lunei
licitarea lor. Timpul e de două zile cât se poate de
Februarie.
Tot cam aşa stau lucrurile şi în ţară la neplăcut. Plouă ca în toamnă, cât nu mai
noi, mai ales în comitatele Torontal şi Caraş- crezi că suntem în Ianuarie, spre îngrijirea şi
Economia în casarme- In mai multe
Severin. ţeri, guvernele voind cu tot dinadinsul să răs­ durerea economilor.
pândească cultivarea mai raţională (mai după
Lipsa de cărbuni în Austria începe a fi Sigillll lui Iancu. In grădina ţeranului
ştiinţă) a pământului şi a vitelor, a introdus
foarte simţită, mai ales în urma grevei lucră­ Jurca Rusan al Tocului din Blăjeni (1. Brad),
şcoală practică economică în casarme. Se
torilor din marile mine de cărbuni. s’a găsit sigilul eroului Avram Iancu. E de
ţine cu soldaţii în anume zile şcoală nu des­
fer şi pe el scris întreg numele „Avram Iankid'.
Banca Germaniei urmând exemplul Băn­ pre umblarea cu puşca, ci despre umblarea
A fost dat Asociaţiunii din Sibiiu ca obiect
cilor Angliei şi Franciei, a redus scontul dela cu plugul, despre felurile mai cuminţi de
preţios pentru viitorul museu ce se va aran-
7 la 6%> ear’ dobânzile împrumuturilor pe scoatea avere din economie. Aşa e în
gia în Casa naţională.
deposite de efecte dela 8 la 7%. Măsura Italia, şi încă în câteva ţeri.
aceasta a contribuit mult Ia îmbunătăţirea Acum în România se ridică voci pen­ Pentru numele lui Avram Iancu şi din
pieţelor de bani. tru introducerea acestei scoale economice în discuţia ce s’a aprins în jurul Iui, au fost
aşa trudiţi cum erau, eară se strîngeau în frunzele copacilor, şi florile din lunci şi pa­ «Voiu fi«, răspunse crăiasa, «dar’.spu-
jurul Doinei şi atunci codrii şi câmpiile - ră­ serile din crânguri, şi codrii şi pădurile şi ne-’mi unde s’o aştept ?«
sunau de cântece, de se dusese vestea aces­ chiar undele păreului suspinau în murmurul «Ajci lângă mine. Undele mele-’ţi vor
tor soldaţi viteji şi veseli. lor, şi când şi când şopteau încet numele aduce în tot minutul veste despre ea şi po­
Locul taberei era un şes mare încun- crăiesei. veşti minunate-’ţi vor spune, numai să as­
■ jurat de dealuri acoperite cu pădure deasă «Aşa, păreule dragă, tu ştii vorbi?! zise culţi şoaptele lor*.
de brad, ear’ pe lângă şes alerga un părău crăiasa blând, o, atunci fii bun spune-’mi ce «Voiu aştepta şi voiu asculta, căci tare
guraliv ca un copil răsfăţat. De pe ţărmurii cântece se aud acolo ? Sunt acelea cântece mi-e pornit sufletul se pot cunoaşte pe
acestui părău se uita crăiasa ţării adeseori omeneşti, sau e cântecul pădurilor?« Doina«. .
la vitejiile soldaţilor şi să întâmpla că cea­ «Sunt cântece omeneşti, stăpână, acolo «O chiamă «Doina*, ce nume frumos
suri întregi sta adâncită pe gânduri, plină de e Doina!* are! Şi e din cer venită; abea aştept se o
grije pentru craiul şi ostile lui. «Cine e Doina? Şi cântă ea mai fru­ cunosc!* vorbia crăiasa singură. (Va urma.)
Odată o apucă chiar sara tot pe acel mos decât pădurea?*
loc, şi numai după-ce încetase lupta să în­ «O, stăpână, Doina e o cântăreaţă La judecătoria de pace:
duplecă se plece, dar’ atunci auzi venind ca măiastră venită din cer. Ea e glasul sufletului Un ţeran îşi vîră capul pe uşa şedin­
pe aripi de vânturi nişte cântece atât de unui popor întreg. Dumnezeu a trimis’o pe ţelor uitându-se după advocatul seu.
— Nu intri, boule, ce ţiî uşa deschisă
•dulci, şi atât de frumoase, încât rămase în­ pământ*.
îi zise judecătorul.
mărmurită. Şi cântecele veneau tot mai «Dumnezeu a trimis’o? şi n’aşi putea-o — Mă iertaţi, dle judecător, răspunse
duioase şi mai pline de durere, încât pătrun­ vedea şi eu vre-odată?* ţeranul, n’am ştiut că aici e grajd de boi...
seră inima obidoasă a crăiesei, şi ea începu «Ba vei putea dacă vei fi bună cu po­
-a plânge, şi plângeau şi crengile brazilor şi porul a cui fiică e Doina:«