Page 6 - Bunul_Econom_1900_03
P. 6
Pag. 6 BU NUL ECONOM Nr. 3
până acum două dueluri între Români şi Un Venătoare de porci selbateci. Mai mulţi mai tare pielei feţei ca dacă e frecată cu al-
guri, unul la Cluj şi unul Ia Blaj. vânători, mai ales grofi din Ungaria, au ţi cohol...
nut din 8—17 Ianuarie n. vânătoare de porci —- Ah, răspunse isbucnind în rîs re
Dl Io an Marghtta, rigorosant în drep selbateci în comitatul Heveş, şi au puşcat 61 gina, — d’apoi că zeu nici eu nu-’mi stric
turi, a depus cu succes foarte bun al doilea de porci, care de care mai grozavi! bunul meu cognac vechiu, ungându-’mi faţa
ruguros la universitatea din Cluj. Cu el, ci cel mult — gâtul...
—- Onoratele lledacţiuni, cari prim esc
In urma înmuierii timpului, s’a pornit foaia, sunt rugate a trim ite schimbul. Turnatul strică sau nu strică? Partea
ghiaţa pe Murăş şi pe alocurea sloii mari cea mai mare a oamenilor, e roabă «plăcerii»,,
RSsboiul Burilor cu Englezii a adus
înecâd curgerea, fac ca apele se se reverse perderi uriaşe bancherului Gustav Rotschild, mai drept zis patîmei, de a fuma. In multe
peste câmpii vecini. unul dintre bogaţii Rotschi!z-i. In nădejdea ţeri, mai ales în Anglia, încep şi femeile a
învingerii grabnice şi sigure a Englezilor, a fuma tot mai multe. Pe la noi nu sunt atât
Poporaţiunea Ungariei s’a sporit în anul făcut în jocul de speculaţiune la burse, cum de «înaintate» încă lucrurile, dar’ şi pe la noi
părări urcate de valori engleze, la cari a per-
trecut 1899, în numer destul de frumos. Cam dut până acum singur el peste 20 de mili sunt multe femei cel puţin de părerea, că.
20 de mii pe lună sporul. Anul întreg so oane francii Astfel de pustiiri aduc gloanţele unui bărbat îi scade din bărbăţie dacă nu e
cotit, reese, că s’a înmulţit în el poporaţiu Burilor în pungile chiar a Europenilor 1 fumător, e prea femee... Şi cu toate-că acest
nea ţerii mai mult ca în 1898 cu 29.000. obiceiu tare lăţit, interesează pe aşa multă
Căsătorii. Dl Ioan Samoilescu, teolog
Dl G.eorge Dima, distinsul dirigent de abs. ales preot, îşi serbează cununia cu Firuca lume, încă tot nu-’s oamenii în curat cu aceea,,
că oare fumatul strică el sau nu strică ce-
coruri, va da în 2 Februarie n. întâiul con Bura din Şibişelul vechiu, la 16/28 Ianuarie
lui-ce se îndeletniceşte cu el? Macar că în
cert, la Braşov, cu Reuniunea română de cân a. c. la 1 oră d. am. în biserica gr.-or. de
trebarea asta a dat naştere la o literatură
tări pe care o conduce din toamnă. acolo.
—- Sergent major Petru Vestenn îşi săr- întreagă, scrisă mai ales de contrarii fuma
împotriva alcoholismului (a beuturii) Se bează cununia cu Ana Roşea în 28 Ianuarie tului. Mulţi învăţaţi cetesc fumând şi cu
lăţeşte tot mai tare mişcarea sănătoasă în n. a. c., la 3 ore p. m., în biserica gr.-cat. frunţi încreţite, aceste cărţi, apoi le pun jos
Francia. Una după alta răsar ca din pământ din Orăştie. şi — umplu de nou pipa!
societăţile de temperanţă (reţinere, stâmpe- Dorim noroc. De curând un medic cu bun renume,,
rare) cari stîrpesc cât de bine patima beuturii. a ţinut în Lipsea o conferenţă foarte bine
Cât dăm plată împăraţilor? împărţind cercetată, asupra aceleiaşi întrebări. Mulţi-
plăţile capetelor încoronate pe numărul lo pipători şi nepipători îl ascultau, fiecare cu
Reuniunile şi tovărăşiile în Belgia spo
resc în chip fericitor pentru popor. Mişcarea cuitorilor din ţerile lor, eată ce reese: nădejdea că cei de obiceiul seu vor fi lău
de întemeiere a tot felul de tovărăşii şi Reu Şahul Persiei e mai scump supuşilor sei, daţi de conferenţiar. Au fost însă numai,
niuni economice, s’a pornit mai ales acum căci în Persia se. vine pe tot sufletul 77 cr. fumătorii. Doctorul dădea ca încredinţare
doi ani. Şi în doi ani, dela 2 Reuniuni cari plată pentru Domnitor. Urmează îndată Sul ştiinţifică a sa, că nu-i adevărat ce se cam
au făcut începutul, s’a ajuns se fie azi numai tanul turcesc, care are 45 cr. de suflet; re spune, că fumatul ar avea urmări asupra
Reuniuni economice j j , şi altele se înfiinţează gele Greciei 28 cr; în Austro-Ungaria 26 cr. creerului Omenesc ca beuturile spirtuoase.
mereu, şi pe urma lor creşte floarea fericirii de suflet; în Belgia 25 cr., în Italia 23 cr.; Fumatul, zice el, nu strică, decât atunci când
şi bunăstării la popor. în Svedia şi Norvegia 2G cr., în Rusia 19 cr. folosim în măsuriUmare ţigări tari, eâ «Vtr-
în Germania 17 cr., în România 16 cr., în ginia» şi «Havana*. Şase-şepte ţigări de alt:
In Turcia s’a pornit o mişcare pentru Ilolanda 15 cr., în Anglia 11 cr. Aşa în ţe soiu, poate fuma pe zi şi un om cu nervi
desrobirea femeii turce, din starea ei umilită rile cu împăraţi şi Regi. In republici însă, cât de slabi, fără primejdie.
de azi. Chiar un jude al tablei de apelaţie sarcina asta e mică de tot. In Francia îm Dintre felurile de pipare, medicul din
din Cairo a scris o carte cu temeiu tare, care părţind plata preşedintelui republicei pe nu vorbă spune, că cel mai cuminte e, tragerea
cere şi pentru femeea mohamedană, ce ea azi mărul locuitorilor, abia se vine 1 cr. şi ju din ciubuc (lulea, pipă). Popoare practice, ca
nu are : creştere, libertate a-’şi alege bărbatul, şi mătate de suflet, în Elveţia abia a 5-a parte Englezii şi Holandezii, nici nu umblă de loc
oprirea poligamiei (a dreptului bărbatului de dintr’un crucer, (adecă pe 5 oameni un cr.), după ţigări sau ţigarete, ci fumează tutunul
a ţinea mai multe soţii.) — Ar fi şi timpul. ear’ în Sţatele-Unite americane, abia pe 15 bine uscat din ciubuci cu coade scurte, ţi
oameni un crucer! nute între dinţi.
„Colonisarea" este gândul care dă acum Cel mai primejdios fel de fumare, e
mai mult de lucru capetelor dela conducerea Cu ce se face frumoasă Regina Italiei. cea din «ţigarete» sucite cu hârtie, căci fu
Regina Margareta a Italiei, deşi înaintată în
ţerii. Vor să înceapă o colonisare de ţerani mul acestora cei mai mulţi îl trag pe gât im
vîrstă, e încă tot foarte frumoasă. Pielea
unguri în părţile de Miază-Noapte ale ţerii jos, şi le pricinueşte catar cronic.
feţei ei e aşa de trandafirie, că o poate pis-
(printre Slovaci) şi de Răsărit (în Ardeal). încolo fumatul înrîureşte în chip liniş
mui pentru ea ori-ce fetişcană de 16 ani.
Sunt şi între sfătuitori desbinate părerile. titor asupra nervilor.
Un tinăr ataşat dela ambasada franceză,
Mulţi, bine judecând, nu leagă nădejdi de
şi-a luat într’o zi îndrăsneala a face un com JPentru ju r a ţi! Dela Anul-Nou s’au
aceste încercări.
pliment Reginei lăudâ'ndu-’i tinereţa feţei, şi introdus judecătoriile cu juraţi şi Ia noi. Sunt
Regina, fiind tare în voe bună, i-a răspuns numiţi juraţi şi cetăţeni cari poate foarte pu
In Viena a fost spânzurată zilele astea
o femee, Hunei Iulia, pentru ucidere de copii. zimbind tinărului cam îndrăsneţ: ţină vreme au avut a să ocupa cu treburi
A avut un copil, pe care l’a chinuit în tot — Nu că aş vrea se-’ţi fac şi eu un judecătoreşti. Acum de-odată să trezesc şi ei
chipul, cu foame, cu lovituri, cu apăsări şi compliment, dar’ îţi spun drept, că eu nu am judecători, având drepturi dar’ având şi da—
coperiri năduşitoare în pat, până bietul neno să mulţumesc tinereţa feţei mele la altceva, torinţe. De nu şi-le vor cunoaşte, uşor vor
rocit a murit, ear’ pe un al doilea încă na- decât la o alifie (mijloc de păstrare a frum- greşi, şi ei înşişi în necaz vor veni.
inte de a-’l avea, l’a ucis şi pe el în chip seţei) franceză. Ceea-ce afli d-ta vrednic de Pentru aceştia cea mai bună lămuri
barbar. remarcat la mine, mi-a păstrat-o un butoiaş toare e cartea dlui T. V. Păcăţeanu: „Ju
mititel de cognac francez foarte vechiu, Du
A fost osândită morţii prin ştreang. Fe decătoriile cu ju raţi^ apărută de curând
rere, e pe sfîrşite, pentru-că în toată, seara
meea fără inimă a mers foarte cu sânge rece la Sibiiu, şi care dă toate explicările mai de
scade câte un păhărel cât un degetar... lipsă juraţilor, că ce e chemarea lor, ce e
la locul pierzării. In noaptea de naintea
morţii, s’a mărturisit şi s’a rugat de repe- Diplomatul francez răspunse: Cuvintele dreptid şi ce e datorinţa lor. O carte foarte
ţite-ori. Maiestăţii Tale mă miră. In patria mea toate folositoare ori-cărui cetăţean, dar' neapărat
femeile sunt de credinţa, că nimic nu strică trebuincioasă unui jurat.
