Page 2 - Bunul_Econom_1900_04
P. 2
Pag- 2 ' B U N U L ECONOM .; ,;:,V : ■ . _______Nr. 4
D isertaţia dlu i 1. M ihaiu. cum să-’i mutăm, cum să îngrigim pomii (I. instanţă), apoi k Comisiunea pentru
înşişi, etc. . reclamarea dărilor (II. instanţă) şi în
Preşedintele Dr. Mihu a invitat apoi pe
O prelegere foarte folositoare şi făcută
membrul comitetului Ioan Mihaiu s£-’şi ţină fine la judecătoria financiară adminis
plăcută de disertant, prin felul său de pre
disertaţia (vorbirea, prelegerea) sa economică, trativă din Budapesta.
dare, cu ilustraţii şi asămenări potrivite, ade
cu care s’a însărcinat pentru această adunare.
sea vesele, aducătoare aminte de originalul
Dl Mihaiu a ţinut aci o prelegere plină şi prea plăcutul fel de predare a acestor Feluritele dări.
de poveţe folositoare, despre însemnătatea Temeiul de socotire a dărilor di
materii economice, a prptesorului dela semi
cultivării plantelor de nutreţ, pentru-ca ajun
narul nostru din Sibiiu, Demetiiu Comşa, recte îl formează venitele şj concesiu
gând noi a avea nutreţ măi mult şi mai bun,
adevărat măestru în acestea. nile (îngăduinţele), ce le au cetăţenii.
să putem ţinea vite mai multe, mai în bună
Şi aceasta, ca şi cea de mai nainte, a La aruncul dărilor directe să ia în ve
stare, şi deci cu preţ mai bun; dela vite mai
fost ascultată de popor cu vedit interes şi
multe vom avea gunoiu mai mult, pe care plăcere, şi disertantul a fost răsplătit cu urări dere venitul curat şi mărimea dreptului
ducendu-T în ţarină, ne vor fi agrii mai ro să »trăiască!* ce-’l are cineva în urma îngăduinţii
ditori, — şi eată că cultivarea plantelor de Ear’ preşedintele Reuniunii, Dr. Mihu, primite.
nutreţ, apare ca o cheie, cum i-am zice, a
a luat şi după această prelegere cuvânt, şi a După isvorul venitelor şi după fe
bogăţiei economiei noastre.
spus adunării, că Reuniunea noastră econo
Ear’ fiind în curat cu aceasta, prelegă- lul concesiunilor, avem mai multe soiuri
mică, nu vrea să fie njei aci numai împărţi-
torul a arătat care dintre plantele de nutreţ de dări. Despre fiecare soiu de dare
toare de sfaturi, ci şi de ajutor real. In sco
o află d-sa, întemeiat pe experienţa (învăţă- vom spune atâta cât credem că e de
pul acesta va împărţi între membrii Reuniunii
rura din vieaţa) d-sale de econom, cât şi-a lipsă pentru-ca să se ştie cum să aruncă,
chiar în primăvară altoim pădureţi, şi a pus
cultivat marea moşie dela Batiz, şi recomandă
şi premii pentru acei cari vor lucra mai cu când trebue să se scăriţeze, şi altele.
plugarilor îndeosebi cultivarea trifoiului. Arată
spor în grădinele lor la pomi, şi îşi va în
cu cât îţi dă mai mult nutreţ, deci mai mare Darea de pământ.
fiinţa si ea o şcoală de pomi, în care va altoi
venit, un pământ cultivat cu trifoiu; cum poţi
pomişori şi-’i va dărui la timpul seu mem Pentru noi ca popor agricol (lucră
produce singur sămânţa de trifoiu; cum să
brilor sei. tor de pământ) mai de căpetenie este
purcezi până s’o alegi; cum se hrăneşti vitele
împărtăşirile au fost luate cu viuă plă darea de pământ, de-aceea şi începem
cu el vara ca şă nu le bolnăveşti; cum să
cere la cunoştinţă de cei ca la 100 ţerani
păstrezi trifoiul pentiu iarnă, în stare uscată cu aceasta.
ce erau de faţă, — şi mai mulţi dintre ei
sau verde, — etc. Darea de pământ să măsură după
s’au înştiinţat aci de nou ca membri ai Reu
Tot ce-i mai de lipsă de ştiut, dl Mihaiu venitul curat catastral ce l’a avut ară-
niunii, iar’ alţii au făgăduit, spre folosul lor
a împărtăşit economilor de faţă, spunând că
propriu, a se înscrie şi ei în curând, — torul, ritul (fânaţul, ţelina,) grădina, etc.,
de altfel va da bucuros încă îndrumări ori-şi-
— şi cu acestea s'a încheiat întâia la sfîrşitul anului trecut Darea asta să
cui, care dorind a cultiva această folositoare
prelegere ec&nortiică 1 pojb'dîală ra Reunîifnii măsurătoţdeaunaf£rpe un an şir trebue
plantă, s’ar adresa d-sale pentru anumite
noastre, între urările »s& trăiască* ale adunării;
poveţe. . se o plătească proprietarul (moşierul)
Cu vii urări de »trăească!« a mulţumit cel faptic al pământului (adecă folosi
. D ă r i ş i A r u n c u r i
prelegătorului adunarea, pentru iolositoarea torul pământului.)
disertaţie. Calendar.
După fiecare o coroană de venit curat
Preşedintele Dr. Mihu a făcut apoi aci — Când nevoile te copleşesc şi
cunoscut economilor, că Reuniunea noastră, ai dreptul să pretinzi uşurare, fă la catastral, să socoteşte 25,/2% ca dare
pentru a nu da numai sfaturi cu vorba, ci vreme rugări pentru scăderea dării de pământ. O pildă ne lămureşte pe
şi ajutor viu, simţit, economilor noştri întru şi pentru amînarea terminului de deplin şi anume: Avem un arător
pornirea pe calea unui avânt într’o privinţă plată. Când te simţi neîndreptăţit, fă care e însămnat la catastru cu 4 co
şi în alta, va aduce încă în primăvara asta recurs şi trimite-’l la locul potrivit. roane venit curat. Ca să ştim mărimea
•seminţe alese de trifoiu, de Itiţernă şi de napi Când însă n'ai drept şi n’ai plătit, dării ce o avem de plătit înmulţim pe
de nutreţ, pe care le va da plugarlor, fără nu te împotrivi la zălogire ori exe
nici o dobândă pentru sine, ba chiar cu preţ cuţie, căci rău o să,ajungi! 4 cu 25 Va şi împărţim cu 100 (soco
scăzut. Va da acest ajutor în întâia linie tim percentele) şi avem 1 coroană şi
membrilor Reuniunii şi celor-ce sunt abonaţi Recurse contra dării. 2 fileri (51 cruceri) dare de pământ.
la foaia ei. Legea spune că de câte ori ne Venitul curat Catastral îl putem
D isertaţia d lu i C. Baicu. simţim neîndreptăţiţi cu darea de pă afla din foile de posesiune (catastru.)
mânt, casă, câştig clasa 1., II. şi IV., că Având suma totală a venitului catas
A urmat economul Reuniunii, dl Const.
Baicu, cU disertaţia sa despre »Ce avem de tănie, cu aruncul comunal de venit, de tral, o înmulţim simplu cu 25 V2 şi îm-
lucrat acum şi în primăvară îp grădină, pen carnete şi rente, de, puşcă, să recurăm. părţim cu 100, şi avem suma dării de
tru pomi< j A arătat întâi de câtă însămnă- Mai întâiu (prima instanţă) la di pământ şi aşa putem controla (cerceta
tate e cultivarea pomilor, ce isvor bogat de recţiunea r. u. de finanţe. noi înşine) dacă nu ni-s’a socotit din
venit sunt poamele pentru cei-ce vreau şi
ştiu să cultive pomii, vânzând roadele lor bune, Apoi (a doua instanţă) la comi greşală ori din răutate, prea multă
sau făcând din ele felurite beuturi şi mân siunea administrativă a comitatului. Şi dare. Socoteala asta să face atunci când
cări, şi aşa venzându-le; a arătat cu cât mai în sfîrşit la judecătoria financiară ad pământurile noastre au fost ferite de
mult venit îţi aduce un pământ umplut cu ministrativă din Budapesta. primejdii şi nenorociri. De câte ori însă
pomi, decât altfel; — apoi a trecut la culti Când neîndreptâţiţi ne simţim cu să întâmplă că agrii au fost bântuiţi
varea însăşi a pomilor: la alegerea şi aduce darea de câştig clasa III. şi darea de de secetă necontenită, de îngheţuri,
rea pădureţilor, (despre prăsirea din seminţe
a promis a vorbi altă-dată), despre alegerea mine (băi); apoi când tovărăşiile sau grindini (gheaţă, peatră), de foc şi de
surceilor de altoit; pe ce cunoaştem pe cei alte întreprinderi obligate la dare de apă, moşierii au dreptul să 'ceară şter
roditori de cei din cari se desvoaltă numai seamă obştească, recursele trebue înain gerea ori scăriţarea dării. Pentru-ca se
lemn; cum să altoim, cum să îngrigim altoii; tate la Comisiunea de măsurare a dării câştigăm dreptul acesta, totdeauna nu-
