Page 5 - Bunul_Econom_1900_04
P. 5
Nr. 4 BUNUL ECONOM
Pag- 5
we-un grăunţ în coş, ei mai după toate mărean, Vasile Romosan şi Ion Gelmărean, grâu e semănat mult, ear’ rapiţa, o plantă
nimicurile aleargă la boltă şi la crâşmă ear’ suplertţi: Ioan Heiuş, loarl Mihăesc. agricolă bîfte cultivată în’ţa ră .e ‘ de 5-ori mai
tot cu traista şi săculeţul, până când multă semănată în ţară decum era anul tre
se pomenesc, că nu mai au bucate. Balul român la Orăştie, care are loc.de cut, şi- din vinderea.ei, peş4eţ 2. luni,-; se nă-
Atunci ved,j că na’u lucratbibiqie, tlar’ e azi o săptămână (Sâmbătă în 10 Febr. n.), dăjdueşte un "frumos-venit, de cel puţin 200
prea târziu. De aceea n’ar strica, ca promite a fi locul de întâlniră a unei socie milioane lei, cu care agricultorii se vor ajuta
cei chemaţi sg le spună şi explice cât tăţi număroa'se şi alese, de aproape' şi de de bineţ.în,dipsa : în care: i-a‘ împins anul rău
mai des,proverbul bine cunoscut; „Cine parte. Arangerii îşi dau multe" Silinţe a fade trecut. . . . . ‘
nu^eruţă la gura sacului, la fund înza- ca această întâlnire se fie cât mai ' plăcută
dar cruţă, că totuşi n’ajută nimic?, . „ domnilor şi mai ales damelor ce vor parti Poporaţiunea Germaniei s’a sporit , anul
cipa.-, Ordinele de dans vor ;fi-adevărate sur
•' ' C o r e sp o n d e n t trecut în chip firesc, mai tare ca în ori-care
prinderi.
alt an înaintaş. Naşteri au fost mai' multe
ca moiţi cu 846.871.
; " Ş t i r i d e t o t f e l v l A doua prelegere economică din
seria ararigiată de Reuniunea noastră ecbhd-
Schim bare de g a m iso a n e . Cele 3 ba
Membri la Reuniunea noastră' economică mică, va avea’ loc de mâne o săptămână, Du talioane ale regimentului nostru de casă, 64,
s'au făcut, afaiă de cei publicaţi deja, mai minecă în 30 lân. v. (11 Febr. n.)/ în comuna cari acum se află de 3 âni în garnisoană în
mulţi din Cugir, Şibot, Brad şi glnr, Romo- Bdlomir. 1 ' '
Viena, Ia toamnă se vor strămuta în alte
sel, Bal om ir, Bălţă, şi de aiurea, pe cari îi
Concert în Orăştie va da în curând Reu garnisoane. . Anumfe : un bataillon din Viena
publicăm' în hrul viitor. \
niunea: româna decantări, cu program bogat. şi cu "cel-ce azi e în Orăştie, dimpreună cu
Atragem de pe acum luarea aminte asupra lui. ştab-ul regimentului^ vor merge la Murăş-O.şor-
Văduva archiducesă Stefania, a fostului
moştenitor de tron Rndolf, se căsătoreşte în • .. • Ministrul de agricultură . român lucrează heiuf un bataillon din Viena va veni la Oră
ştie şi unul la Bosnia.
curând la Londra, cu contele Eiemer Lonyai. la înfiinţarea unei societăţi generale agricole,
pentru ţară, pe care s’o susţină statul. Se nă-
Principesa Maria, soţia moştenitorului de
Adunarea gen. a Reuniunii române de dăjdueşte mult dela ea. tron român, a‘ născut de curând o fiică, pe
înmormehtâre din' Orâştie :s*’â ţltiut' Duminecă, câre ău ': botezat-o în Friedenstein pe ntimele
dela 11—-12 în sala şco'alei’ române din toc. • : Şedinţa pe Februarie a Comitetului mamei- sale, -Maria ' >•••"••*« 1
S’a raportat despre starea- ei r " Reuniunea „Reuniunii economicese va ţinea Sâm
'merge înflorind/ In timp de 3 aUi; k- ajuns băta viitoare, in io Februarie n. . ,, Prelegeri economice în Sălişte. Dumi
să aibă un fond peste* tooo Jl. şi 600 de neca trecută s’a început şi la Sălişte seria de
Ştergerea timbrului pentru câlindare şi
membri, împărţiţi în 2 secţiuni de câte 300 prelegeri poporale economice luate în pro
pentru anunţuri (inseratele) foilor. Pe ori-'ce
(pentru a nu v’eni prea "des1 plăţile)^eum ar calcndnr'trebue să pui un timbru de 6 cr. şi gramul -de lucrare a ^Reuniunii române agri
veni când i-âi lăsa" pe toţi în d secţie)!'Fie pentru ibri-ce anunţ (inserat) în 5fbi, strebue se cole dm comit. '’ Sibiilt1ui“. (Vezi nrul nostrii
care1 secţie plăteşte numai cazurile' db moarte ■plătim- statului 30 cr. de fiecare dată. Cu trecut); A. reuşit foarte bine- A preles dl
Întâmplată îh sinul’ seu.‘?î ’ - • ' atât trebue să fie calendarul mai ;scump,.şi profesor Bţernetriu : Comşa,.preşedintele numi-
plata pentru inserat mai mere, ceea-ce fireşte
. Ş’au ales, de nou funcţionam si comite îngreunează şi răspândirea calendarelor şi -tei Reuniuni, .fiind ascultat de popor număros.
tul pe 3’ ani, astfel: Director: L Mt/iu. anunţurile prin foi.,, In,. Austria., s’au şters Vom: publiba raportul amănunţit ee am primit.
cassar: Ioan Branga, secretar: Ioan Moţă. prin lege aceste timbre. Acum şi guvernul
ungar a gătit un plan de lege pentru a şterge învăţătorii nu plătesc arunc comunal.
Membri în comitet: Ioan Mihaiu, Nicolau şl" el aceste "timbre la noi.
Tnf^ .Gimvorv, s Onntil ■■■*?•? —*%:. T Tribunalul suprem administrativ k adus o ho-
roiu cpm., .George'Brassai, Iirimie Boca, Du 4 -Starea ^âmenâvumtr 'da1 toamnă e in a“pfj'bâp*niaî^ifJfiwUcâj:eia. învăţătorii, fie ei
mitru Rob, Samoilă Lăzăroiu,- George Gel- România din cele mai mult lăgăduitoare. Şi m un a le, nu sunt datori a. plăti aruncul co-
ascvţitând poveştile minunate pe' care 'şopteau când se apropie de ea, îi dete un pahar plin nouă ţeri şi peste nouă mări; ear’ când erau
undele lui. ‘Spuneau despre zine şi despre cu suc d-zeesc, care, ai dea cu flacără şi care pe la mijlocul ospăţului se ridică Doma şi
smei, despre tineri voinici şi viteji şi. despre se nutnia Păharul-Nemuririi, apoi cu glas tre scoase din' sin o cunună eu flori late de aur
babe vrăjitoare; despre fetiţe tinere cu‘ părul murător grăi unda : şi Timpul o puse pe fruntea Crăiesei grăind*.
de aur şi despre Feţi-frumoşi veniţi din alte . »S’a închinat Timpul de sănătate şi a «Stăpână! Aici în cununa aceasta e îm
lumi^. utmiţiţti |lrurn^^dp/ulpi, şi despre câte trimis Măriei-Tale darul acesta,, care are pu pletită dragostea unui- popor, cai e se uită la
Măria-Ta, cav la .u^-şoar#/
şi mai 'câte"fapte4 vîtejăşli Săâfrită1- m împă tere ca în veci se ardă şi, d:n veac în veac jnchină Măriei-Tale cu ufnilinţă^j^ibire. Ş* se
raţi nesdravâni, şi niai în fiecare poveste se se lumineze, şi lasă vorbă Măriei-Tale, că a
spunea ceva şi despre Doina. Şi aşa vremea aflat pe Doina şi, mâne vor sosi la curţile «Numele Măriei;Tale v afisăp atcu ,li
trecea presârând părul frumos al crăiesei cu Măriei-Tale' Străinul când soseşte, vor fi tere de aur pe altarele Neamului acestuia, şi
argint şi împodobindu-i sufletul cu fel şi fel cântecele ce le-ai auzit Măria-Ta când ai din veac în veac va străluci cum se cuvine
de flori aurite', aduse din lumea visurilor. vorbit de ’ntâia-dată cu păreul*.* : / Măriei-Tale, care nu numai pe lumea aceasta
Undă după undă trecea spunând ceva nou, Şi cum a auzit crăiasa, s’a dus acasă şi este crăiasă, ci şi .în lumea aceea frumoasă a
alergând cu neastâmpăr spre nesfîrşita cale. s’a gătat ea de nuntă, apoi în ziua următoare luminoaselor gândiri*... v'-u - " J-
când se zoria de ziuă, a mers aproape de Crăiasa'mulţumi; ; apoi eiutglas blând în
Crăiasa le petrecea cu ochii până le
părău, şi pe când ceriul dela Răsărit se tivia trebă: «Bine dragii mei, dar’ acum săr mi spu
perdea, apoi se adâncea în gânduri şi gân
cu aur, se auziră glasuri de bucurie, pădurile neţi, cum se numeşte poporul vostru?*
durile acelea se ţeseau şi din pânza lor eşiaU
erau scăldate în lumină, ear’ din acea lumină Când rosti' crăiasa Vorba' această, se lu
tablouri frumoase şi cărţi minunate.
răsări Timpul, aducând pe Doina de mână; minară toate curţile, şi flori de cele mai fru
Intr’o zi de plăcută primăvară se vă
zură pe cer nişte fulgere ca acelea, de gân Când îi văzu crăiasa, o podidiră lacri moase cădeau din văzduh, încât toată lumea
deai că arde lumea şi deodată se auziră va mile. Le ieşi înainte, îi cuprinse cu dragoste părea o grădină mare, şi când încetă ploaia,
lurile părăului făcend loc printre stânci, de şi le sărută Iruntea la amândoi, apoi încun- s’auziră eară cântece, şi ieşiră toţi dela masă
gândeai că tot pământul a înviiat, şi fel şi fel giuraţi de cântări dulci şi uşoare ce pluteau si văzură cum ceriul efa deschis şi din înăl
-de glasuri de bucurie veneau Cu apa, ear’ pe în tot văzduhul, merseră până la curţile cele ţime se auzi un glas zicând :
urmă se auzi glasul unei unde, care strigând frumoase, unde se aşezară la masă şi se os — Vrei se ştii poporul? întreabă a cui
-se-’i facă loc, mergea drept spre Crăiasă şi pătară şi se bucurară, de se duse veste peste e Doina... (Va urma).
