Page 6 - Bunul_Econom_1900_04
P. 6
Pag. 6 ___________. BUNUL ECONOM Nr. 4
munal. pe care alţi locuitori 11 plătesc după rea răsboiului contra Burilor, până vor fi mai de jos, căci cea mai mare plăcere a
darea directă. scoşi de pe pământul »englez«, pe care dau unui abisinian este »a se juca» de-a ad
lupta. vocatul.
Marcele vechi poştale se pot Încă folosi
3 luni. De cele noue încă se vând. A l iţrledi Âaş de moarte la Reuniunea Vulpe albă. .In natura liberă, peste tot,
rom. de înmormântare din Orăştie s'a întâm animalele de tot albe, sunt foarte rari. Vrabia,
rânduneaua şi cele mai multe animale de
Foaia 'noastră * Bunul Econom* a fo it plat săptămâna trecută, răposând membrul
lângă casa omului mai pot să arete aplicare
aleasă de Direcţiunea institutului de credit şi Dorotea Hertan (din Cugir). Moştenitorii au
economii * Ardeleana* din loc, de foaie ofici primit 48 fl. 50 cr. spre albinism; cele sălbatece însă numai foarte
rar. O asemenea raritate s’a văzut zilele tre
oasă pentru publicaţiunile institutului.
Iubileul de 40 de ani a Beg. 64 de cute în Bartfa (Ungaria-de-sus), unde un vâ
Asemenea > Hondoleana* din Hondol, ne
infanterie, (regim, nostru de casă), a fost ser nător a împuşcat o vulpe curat albă. A fost
face cunoscut, că a ales *Bumtl Econom* de
bat in Orăştie la 1 Febr. n. prin festivităţi trimisă pentru împăiare la Pesta. Nici un
foaie a publicaţiumlor sale oficioase.
militare : concert, deşteptare cu musicâ, ban singur fir de păr colorat nu se află în în
chet etc. Au fost Invitaţi la banchet toţi ofi- treagă bunda acestei vulpi; chiar şi unghiile
Pidanţare. Zoe. Rimbaş (Brad) şi Cornel
Condor (Calata-mare), fidanţaţi. Dorim fericire ! cerii ce au servit, ca activi sau în reservă, la şi ochii îi sunt albi de tot. Fericitul vână
acest regiment, şi şefii autorităţilor civile şi tor ţine atât de mult la acest vânat al seu,
A&cerea Xaacn începută prin nechibzuita bisericeşti. încât n’a vrut să vânză vulpea nici pentru
vorbă a procurorului dela Alba-Iulia, pare-că preţul de 300 fl-, cât i-s'a oferit pentru ea
Hârtii de câte 20 cor., vor fi puse în
n’o să se sfîrşească in curând. A făcut până din partea unui museu din străinătate.
circulaţie în ţară, încă în decursul acestui an.
acum răsunet mult şi în foile din ţară şi în
Sâmbătă în 27 Ianuarie, noul subinspec-
cele din străinătate. Ear’ acum are Ca mai In ministerul de comerciu se plănueşte
nou în firul seu, că studenţii universitari loan ca linia ferată vicinală ce duce azi dela Alba- tor regesc a visitat şcoala din Dobra. In zi
Scurtu, Coriolan Steer şi George Novacovtci, Iulia la Zlatna, să fie prelungită până la lele premergătoare mai multe scoale din tract.
cari au pus cununa pe mormântul lui Iancu Roşia.
săptămânile trecute şi au rostit vorbiri la mor Din toate porturile dunărene române se
mânt, — vor fi traşi în judecată, pentru-că Guvernul Ravariei a pregătit mai multe semnalează temeri de revărsarea apei. Nu nu
prin acele vorbiri ar fi aţiţat contra religiei (? !) reforme sănătoase pentru poporaţiunea lucră mai Dunărea, dar' şi celelalte rîuri din Ţară
Pe ziua de 13 Februarie sunt citaţi la jude toare de pământ. Soldaţii merg vara acasă sunt foarte mari. Unde s’au revărsat deja,
cătorie. dela 15 Iulie până la 12 August, în timpul ear’ altele ameninţă să strice mai multe poduri.
secerişului. A făcut apoi o Reuniune regni-
Statificarea preparandiilor, Eată lucrul eplară (peste toată ţara), pentru asigurarea Zăpadă neagră. In împrejurimile oră
după care strigă azi mai în gură mare sfatul cailor, adecă a oamenilor la întâmplări de şelului Mădling, lângă Viena, s’a văzut o ară
profesorilor dela preparandiile (şcolile pregă
titoare de învăţători) cele de stat. Au avut pagubă cu caii, —- ear’ alte reuniuni de ace tare stranie a naturei, aşa numită »Zâpadă
în 23 Ian. o eonferenţă şi au hoţărît să roage stea pentru vite, funcţionează deja multe neagră», adecă înegrită de mii de insecte.
guvernul să tragă sub controlul seu pe toţi demult. Ori-cât de clară ar fi explicaţia acestei ve
învăţătorii din ţară, şi să statifice preparan denii, totuşi locuitorii. în credinţa lor deşartă,
diile, ca aşa să poată fi statificate şi şcolile. 0 familia sănătoasă. Rar de tot să în o socotesc ca o minune.
Ar fi o grea lovitură dată desvoltării proprii tâmplă ca cinci lânduri de nepoţi să ia parte
culturale a popoarelor ne maghiare.
la o sărbătoare familiară. Aceasta s’a întâm- Cârti nrfcet-aig ilustrate,. Înfăţişând- *G-
J- - -» ■« UWIIUI # ,
4
A—- _ "»*• * - miterul dela Cebea* şi *Goror»uI ■ lut. Hoţia*
Duminecă s’a constituit şi în Sibiiu wRCu- rechei Chapman. Societatea sta din fericita
a tipărit şi vinde »Tipografia« din Sibiiu.
niutie de înmormântare română, întocmai ca păreche de 70—73 ani, din mamele lor (100
cea a noastră din Orăştie. S’a ales director ani), din bunicele, sprintene încă, din copii,
„ Veselia'1 e numele unei noue foi umo
dl P. Lucuţa, secretar Victor Tordăşiauu, cas- nepoţi şi,strănepoţi. Doamna Chapman, cea
ristice ce a început să apară la . Arad, de 4
sar P. Ciora şi comitetul statutar; Dorim mai bătrână, care a murit numai acum câţi
prosperare. va ani şi care dimpreună cu soţul ei era foi, în toată săptămâna, pe an 8 coroane, re
să-’şi sărbeze nunta de diamant, a avut 9 dactor E. Maglaşiu.
După o statistică mai nouă, în Româ
copii, mare parte în viaţă. Numărul nepoţilor
nia, din toată suprafaţa ţerii, trei din patru
faCe 100, a strănepoţilor 175 şi 19 copii ai
părţi este loc agricol, arături, vii, fânaţe, pă PREŢUL BUCATELOR
celor din urmă. Bătrâna femee a lăsat dar’
şuni, prunişti şi păduri. Mai ales arătura e după sine jo j de urmaşi. Părechea care şi-a
multă: 40 la sută din pământul ţerii. jPiaţa în, Orăştie.
sărbat nunta de aur a avut nu mai puţin de
cât 17 copii, dintre cari trăesc 14, şi toţi Atât preţurile bucatelor cât şi ale cărnii
Influenţa bântue în măsură neînchipuit căsătoriţi. Numărul urmaşilor lor a trecut şi celorlalţi articli, în decursul săptămânei nu
de mare în Italia. In Roma zac 20—30 de peste sută. s’au schimbat, de cum au fost publicate.
mii de oameni de influenţă. Toate şcolile
P iaţa din, M ercurea.
s’au închis. In alte oraşe au şi murit mulţi Comerciul Franciei cu străinătatea pe — la 15/27 Ianuarie 1900. —
de ciudata boală. Şi Regina Italiei zace acum anul 1899 se cifrează Cu o scădere de 255 Grâu frumos, ferdela de 20 litre cu 1 fl.
bolnavă. milioane la importaţiuni (aduceri din afară în Săcară, ferdela cu . . . . . . . . . 80 cr.
lăuntru ţerii) şi cu un spor de j8 8 milioane Ovăs, ferdela cu . . . . . . . . . 45 cr.
Anglia e în mare strîmtoare. Armatele
la export, faţ!k de anul 1898. Cucuruz, ferdela c u .............................75 cr.
ei au suferit în Africa la siîrşftul săptămânei
Fasolea, ferdela cu . ..................... 1 fl. ___
trecute o nouă înfrângere mare din partea
Advocaţi în Abisinia. Menelik, regele
Burilor, încât s au retras speriate earăşi peste Abisiniei, împarte singur dreptatea în statul Cartofi (grumgene), ferdela cu . . . 25 cr.
rîul Tugela, pe care îl trecuseră ca să dee Vin nou, feria cu . . .....................1 fl. —
său. Totuşi ascultă cu răbdare advocaţii păr
lupta. Despre generalul Yule, închis şi el în Carne de vită, 1 klgram cu . . . . 40 cr.
ţilor. Advocaţii în Abisinia sunt nişte simpli
Lâdysmith, se vesteşte că a nebunit. Regina » ». porc, » » cu . . . . 40 cr.
amatori. Se poate zice fără exageraţie, că
Victoria, a Angliei, se svoneşte că va abzice toţi supuşii Negusului sunt advocaţi. Slăină proaspetă 1 kl. cu . , . . 42—45 cr.
de tron, în favorul fiiului seu. In parlamen » svântată » » cu . . . . . . 50 cr.
Gustul acesta de a vorbi ca »advocat«
tul englez partidele sunt toate pentru urma Brânză nouă, 1 kl. c u .........................64 cr.
pentru alţii, se întinde până la clasele cele
