Page 2 - Bunul_Econom_1900_05
P. 2
Pag- 2 BUNUL ECONOM Nr. 5
membri şi se fi dat câte 30— 50 fi.; trainice şi pot fi reparate cu înlesnire, de muşchm vrednică este de cea mai
căci nu merge se cumperi maşină cu fără mari spese. călduroasă recomandare. Alcătuită fiind
3— 4000 fi. sub cuvânt de a o răscum O însuşire preţioasă este, că se din număroase încheieturi mişcăcioase şi
păra' numai sau aproape numai din pot sămăna grăunţe de ori-ce neam, înzestrate cu câte 3 ţeruşe agere, ea se
venitul ei. fie: mari sau mărunte, pe timp liniştit târeşte şi se încovoaie tocmai după-cum
Dintre tovărăşiile noastre cea din sau bătând vântul ori cât de tare. De e pajiştea, care astfel se scarmănâ deo
Apoldui-românesc, lângă Mercurea, este părtarea şi adâncimea se pot regula potrivă, fie oablă sau nu. Pe lângă că
unica, care a început pe marele, cu o după-cum cere trebuinţa. Dă asemenea sfîrticâ şi totodată împrăştie muşinoaiele
treerătoare cu vapor. Celelalte s’au pus cătăţimea grăunţelor. Aceste se coboară (muşuroaiele), grapa de fenaţe smulge
la cale în scopul cumpărării sămănă- în pământ de-a-lungul a 13 sau 15 şi scoate la iveală, decum nu s’ar putea
toarei de spicoase, la care s’au adaugat scoculeţe. Pe seama cucuruzului ajung mai bine, muşchiul dintre erburi, nimi
când cu întemeerea sau pe rînd: grapa 3 scoculeţe; celelalte se astupă sau şi cind în acelaşi timp sumedenie de vermi
de fenaţe şi triorul, pe alocurea şi grebla mai bine se înlătură» uşurând astfel ma şi gândaci stricăcioşi şi scormonind pă
de cal, sămănătoarea de trifoiu, săpâ- şina altmintrelea grea. Pentru sămănatul mântul înţelenit şi scorburos dintre mă
toarea «Planet junior», oblul (ghilăul) cam anevoios pe coaste piezişe, se află ciuliile erburilor. Pieptenate astfel şi îm-
de fănaţe, teascul de fer, proaştele de maşini anume. Maşina lucră apriat şi blojite cu ţărâna scormonită, erburile
viie şi tăvălucul. îngroapă bine grăunţele, dacă pământul odrăslesc şi înaintează cu îmbelşugare,
Mai pre sus de toate este Sămi- e ţărânoS şi oblit cu grapa. In silă şi aşa că dobândim în locul d. e. alor 3
nătoafea de spicoase. Dintre marile fo făcând une-ori greşi mai mari lucră ea cară de mai nainte, 4 cară, uneori şi
loase ce întruneşte amintesc pe scurt: mai ales unde • pământul e cleios şi în mai mult fân. Cu ajutorul unei grape
Ea pune sămânţa în şiruri oable, la cărcat de bruşi vîrtoşi. s’ar putea isprăvi, toamna şi primăvara,
aceeaşi depărtare şi adâncime. Urmarea Neapărat este a încredinţa cârma fânaţe în mărime de 100 jugăre cel
firească e, că plantele răsar, înaintează maşinei unui om iscusit şi deprins; alt puţin, agonisând deci, an de an, cam
şi se coc în acelaşi timp, dobândind cum uşor ne putem trezi cu maşina tot atâtea cară de fân, afară de otavă.
asttel grăunţe mari, grele şi deopotrivă. vătămată şi holde ştirbite. Singurul neajuns e, că grapa merge
La sămănatul cu mâna, foarte multe Stăruit-am destul, însă n’am ajuns aevea cam în silă, încât trebue prinse
grăunţe ajung în adâncime, pe fundul să desmântăm pe sătenii noştri de gre 4 vite. Că grăpatul ar fi priincios şi
brezdelor, unde se năduşesc şi pier, aşa şeala sămănatului prea des, anume ei păşunilor, mai ales în cari s’ar fi în
că sămânţa nu răsare decât mai numai pun cu maşina 30— 80 litre de jugăr cuibat muşchiul şi muşinoaiele, indoeală
pe jumătate, uneori nici atâta. Puse mai multă sămânţă decum ar trebui. nu încape. Luţerna şi trifoiul ar trebui
însă cu maşina, grăunţele se vin unul Cu timpul e speranţă, acest păgubitor se se grape an de an, afară de cel
ca altul, tocmai la adâncimea şi depăr obiceiu va fi părăsit. Unde şi unde am dintâiu, când micile rădăcini s’ar smulge
tarea cuvenită. Destul, că maşina cruţă văzut facendu-se începutul. ! uşor. Lucrarea se va îndeplini pe când
sămânţa şi aşa scumpă de prăsilă, cam O pacoste anevoie de înlăturat este, pământul nu e prea uscat şi deci vîrtos,
pe jumătate şi totodată produce roade că sătenii se apucă de semănat aproape nici prea umed şi trăgând de două ori,
mai alese, mâi scumpe. Cruţarea poate toţi deodată. Dacă s’ar rîndui cât de în lungul, şi apoi, de se poate," curmeziş.»
fi socotită cu 60-— 100 litre grăunţe de cât şi ar începe unii cu zile mai în- Triorul, ştiut e, are menirea să
jugărul catastral (— 1600 stânjini pă grabă, ear’ alţii cu tot atâte mai târziu curăţă bucatele de pus în vânzare şi
traţi). Acest singur folos explică stă ca de obiceiu, maşina ar ajunge la toţi, măi ales sămânţa de prăsilă. El însu
ruinţa fără preget, cu care am reco ba ar putea fi dată într’aceea şi la ne şeşte, putem zice, toate cerinţele dorite:
mandat şi recomând şi acum sămănă membri. ,, Holdele de toamnă ar isbuti lucră apriat, e spornic şi foarte bănos.
toarea de spicoase. de regulă mai bine, dacă s’ar fi şămă- Dacă e tractat cu îngrijire şi mai ales
»Mare pagubă şi chiar păcat de nând cu 7-— 14 zile mai în pripă. De dacă nu.se mută din loc, ţine un veac
Dumnezeu este să puneţi două hecto- giaba însă, economii noştri dela sate de om şi aduce la an 15— 30 fi. T o
litre cu mâna, în loc de una, cu aju se îmbulzesc pe întrecute, toţi odată, vărăşiile noastre sunt încântate de ispră
torul sămănătoarei. Cu maşina puteţi adese fără cuvânt. Să sperăm, că şi în vile triorului. Nu puţini au răscumpărat
isprăvi zilnic 5— 8 jugăre. Socotind dar’ această privinţă va sosi îndreptarea. în curs de 3— 4 ani triorul ce-’l cum
chiar şi numai 15 zile cu câte numai Unde nu s’âr putea altcum şi mai ales părase pentru speculă.
5 jugăre, preţul sămânţei cruţate ar unde tovărăşia ar fi mare, rămâne să Săpătoarea „Planet j u n i o r de
întrece pe al maşinei în cel dintâiu an. se cumpere o a doua sămănătoare. obârşie din America, este astăzi cea
La cele 150 jugăre, câte aţi putea să- SâmUnâtoarea de trifioiu lucră de mai desăvîrşită între toate săpătoarele,
măna an de an, grâu, săcară, ovăs şi minune, e foarte spornică şi nu tocmai atât de osebite şi adese proaste. E în
c. 1., cruţarea ar fi de peste 100 hecto- scumpă. Se va cumpăra deci ea, mai tocmită aproape întreagă din oţel şi se
litere grăunţe, se înţelege, de frunte«. ales unde oamenii au apucat a prăsi poate îngusta sau destinde în pripă şi
Aşa am glăsuit ţeranilor şi noro în măsură însemnată trifoiu, luţernă şi întocmai după plac. Adâncimea se poate
cul că unii dintre ei apucară să cerce erburi măestrite. Unde nu, rămâne a se şi ea regula. Cârmuirea e foarte uşoară.
înşişi şi astfel cu noi împreună au stă împrăştia asemenea săminţe mărunte cu Ferurile mărginaşe pot fi înlocuite, ce
ruit pentru facerea tovărăşiei, de dra mâna, în amestec cu tot atâta năsip rând trebuinţa, prin un fel de tăişuri
gul maşinii. Vrednic de amintire e fap mărunt şi nu deplin uscat. cu aripi înalte, cari să frângă pământul
tul, că maşinile, de cari vorbesc, sunt Grapa de finaţe, numită şi grapa când cu săpătura a doua.
