Page 3 - Bunul_Econom_1900_05
P. 3
Nr. 5 p te ;■ ■; "■ * 1 2 3 * * * * . ' BU N U V E C O N Q M : - V _________________ Pag- 3
Grebla, de cal se potriveşte cu deo Români ale ţerii noastre; pentru-că el adecă prin împrăştiere; dacă însă să
sebire unde sunt fenaţe întinse şi lu se împrieteneşte bucuros cu locurile co mănatul se face cu maşina;- sunt de
crătorii scumpi, ear’ teascul de fer ori li noase, deluroase şi muntoase, unde ajuns şi numai 6—-8 klgr.
unde se prăseşte vin multişor, de stru nu-i lipseşte umezala ''trebuincioasă şi In anumite întâmplări nepriincioase
guri sau poame. căldările nu sunt prea mari. trebue să se samene îndoit mai multă
Este dela sine înţeles, că tovără Pământul cel mai potrivit pentru sămânţă la hectar.
şiile agricole volnice, sunt a pune la trifoiu este acela, în care isbuteşte Trifoiul se samănă toamna sau pri
cale multe alte isprăvuri, d. e. se cum grâul şi orzul. Prin urmare cei-ce sa- măvara. Sămănatul de toamnă se face
pere în mare seminţe, altoi, pari de mănă pentru prima-datâ această plantă îndată după sămănatul grâului. Trifo
viie şi chiar must, vin, făină, vite de folositoare au să ţină seamă de această iul astfel sămănat răsare şi se întăreşte
prăsilă şi c. 1. împregiurare, sămănând trifoiu în pă binişor până dă gerul; în locurile tare
D em. Comşa. mânt argilos şi lutos, unde el nu duce umede însă el degeră peste iarnă. Alţii
lipsă de reveneala trebuincioasă. Pă îl samănă cătră sfîrşitul iernii, pe ză
A g r ic u l t u r ă
mântul ■ năsipos şi văros nu prieşte tri padă, ear’ alţii primăvara de timpuriu,
foiului, din pricina că e prea, călduros. în mustul zăpezii.
Trifoiul roşii.
Una din cele mai preţioase plante După trifoiu grâul şi orzul de Sămânţa să nu fie îngropată prea
de nutreţ este trifoiul, care e de mai toamnă isbutesc destul de bine; de afund, ci numai 11 — 2 cm. în pă
multe feluri. Intre aceste se numeră: aceea în locul ogorului e de dorit se mânt ; spre acest sfîrşit face bune ser
1. Trifoiul obicinuit de livadă, cu sămănăm trifoiu, făcând cu chipul acesta vicii o grapă uşoară de lemn, sau şi
noscut tuturor, chiar şi copiilor. In un pas înainte în purtarea plugăriei. numai o legătură bună de mărăcini.
ţara noastră se află prin fenaţe şi pă Peste tot însă trifoiul cere un pă Unii dau numai cu tăvălugul peste să
şuni, fără a-’l semăna cineva. In unele mânt bun, bine îngrăşat şi lucrat. mânţă, ear’ alţii nu se îngrijesc de în
ţeri se şi samenă. înfloreşte cu vre-o groparea lui, ci îl lasă în ştirea Dom
De o singură scădere mai mare
2 săptămâni mai târziu ca alte soiuri nului : această sămânţă ajunge în pă
sufere trifoiul. Dacă l’am sămănat în-
nobile (alese) de trifoiu, se coseşte nu mânt cu apa de zăpadă şi cu cea de
tr’un loc, unde ne-a dat, d. p. folos
mai de doue-ori pe an, dar’ nu pieţe ploaie.
timp de 2— 3 ani, nu e iertat să-’l mai
aşa în grabă ca, de pildă, trifoiul roşu. Pentru trifoiul sămănat de cu
sămenăm acolo până după 8— 10 ani,
Vitele nu se umflă de el. toamnă sunt de lipsă unele lucrări în-
pentru-că nu se mai face. După, acest
2. Trifoiul mijlociu, care se în timp earăşi isbuteşte. dată-ce s’a svântat puţin pământul. Cea
tinde pe pământ şi trăeşte foarte mult, mai însemnată lucrare este tăvălugirea,
De regulă trifoiul se samănă pen
dar’, devenind în grabă lemnos, e de cu ajutorul căreia rădăcinile ridicate de
tru a rămânea 3 ani pe acelaşi loc. In
puţin preţ în economie, pentru-că în sta ger, se îndeasă. Cine are mod de a
acest cas, în anul întâiu şi al doilea se
rea aceasta vitele nu-’l prea mâncă. arunca făină de ghips va ajuta mult
foloseşte ca nutreţ, în al treilea e mai
3. Trifoiul roşu, care se Cultivă creşterea trifoiului. Pentru trifoiul să
potrivit pentru sămânţă. Se poate însă
în măsură mai mare sau mai mică şi mănat înainte cu un an sau doi e de
lăsa şi numai un singur an pe acelaşi
în patria noastră. In Săsime, şi cu lipsă grăpatul cu grapa de fenaţe sau
loc; ceea-ce se întâmplă mai cu samă
deosebire în apropierea oraşelor, se văd macar cu o grapă bine ascuţită de fer.
în economia schimbătoare.
aripi mari de hotare cultivate numai cu Cu chipul acesta se rupe coaja pămân
După trifoiu şi după leguminoase
trifoiu roşu. Românii din comunele tului, şi lucrarea soarelui, a aerului şi a
nu isbuteşte; isbuteşte însă după spi-
acestea se pricep întocmai ca şi Saşii ploii, vor fi mult mai binefăcătoare.
coase şi după plantele de săpat; pen
la cultivarea trifoiului. In măsură mai Dacă primăvara trifoiul se poate smulge
tru-că după acestea, şi îndeosebi după
mare se cultivă şi pe pământurile boe- cu înlesnire, fiindu-’i rădăcina putredă,
ceste din urmă, pământul rămâne des
reşti (nemeşeşti); partea precumpăni şi dacă cea mai mare parte din ei a
tul de gras, bine lucrat şi curăţit de
toare a locuitorilor ţerii noastre însă nu perit, locul trebue arat şi trebue sămă-
buruene.
se îndeletniceşte cu cultura lui; cu toa- nată altă plantă.
De-adreptul pentru trifoiu pămân
te-câ numai el este în stare a ne da Trifoiul sămănat în toamna trecută
tul nu se gunoeşte, ci pentru planta
nutreţ din belşug pentru vară şi iarnă, sau în primăvara ce vine, până e sub
care-’i premerge.
tngrăşind totodată şi moşiile. scutul plantei după care s’a sămănat,
Tocmai de aceea ne vom opri ceva Trifoiul nu se samână singur, ca se împutereşte mai mult la rădăcină;
mai mult pentru a spune ce şi cum. d. p. grâul, ci sub scutul altor plante; trunchiul şi foile încep a se desvolta în
Trifoiul roşu creşte până la 50— 60 şi aceasta pentru-ca ele să-’l apere de toată puterea numai după-ce grâul, ovă
cm. înălţime. Rădăcina lui străbate arşiţa soarelui şi de năpădirea burue- sul etc. s’au secerat Dela secere până
afund în pământ, totuşi se desvoaltă nilor. Cele mai potrivite plante spre toamna trifoiul ne poate da o cositură;
mai mult în pătura roditoare a pămân acest sfîrşit sunt spicoasele de primă dar’ mai bine lucră aceia, cari nu-’l vor
tului şi aceasta e pricina de căpetenie, vară şi de toamnă; ovăsul, orzul, grâul cosi, ci-’l vor paşte, căci cu atât mai
că el nu trăeşte decât 2— 3 ani, şi că şi meiul. îmbelşugată are să fie recolta (roada)
pe an nu dă decât cel mult 3 cosituri. La un hectar (cam 18/4 jugăre) anului următor.
Trifoiul isbuteşte pretutindenea în sunt de lipsă 8— 10 klgr. sămânţă, dacă R omul Simu.
Ardeal şi în celelalte ţinuturi locuite de sămănatul se face în modul obicinuit,
