Page 4 - Bunul_Econom_1900_05
P. 4

Pag.  4                                             BUNUL     ECONOM                                                   Nr.  5

                    P O M Ă R I T                 tea.  Pentru-ca  aceasta  să  se  facă  mai               a)  Darea  de  chiria  casei.
                                                  cu  înlesnire  să  află  o  unealtă  anume,      Temeiul  pentru  măsurarea  dării
          Prelegerea  economică  din  Sălişte.
                                                  foarte  ieftină.                            acesteia  o  formează  venitul  brut  isvo-
            Duminecă  în  23  Ian.  st.  v.  s’a  ţinut  a                                    rît  din  chiriile  casei  şi  al  acelor  încă­
                                                        Gunoirea  pomilor  trebue  să  se
       doua  prelegere  economică,  care  a  fost  ca  şi                                     peri  care  se  pot  închiria,  Dacă  proprie­
                                                  facă  întocmai  ca  la  agri,  nu  numai  în
       întâia,  foarte reuşită,  fiind  ascultată  de o mul­                                  tarul  singur  locueşte  în  casă,  la  măsu­
       ţime  de  ţgrani  şi  inteligenţi  din  loc  şi  jur.   imediată  apropiere  a  trunchiului,  ci  cât   rarea  dării  se  socoate  suma  care  ar
       Deastădatâ  dl  Demetriu  Comşa  a  preles  des­  ţine  umbra  pomilor,  şi  locul  gunoiţ  tre­  plăti-o  el  ca  chirie,  când  h’ar  fi  casa lui
       pre  „cnltuta  pomilor                     bue  săpat.  Gunoirea  numai  în  apropie­  proprie.
            După-ce  a  făcut  o  repetiţie  a celor  pre-                                         La  aruncarea  dării  se  ia  de  te-,
                                                  rea  rădăcinilor  şi  a  trunchiului  nu  nu­
       lese  în  Dumineca  trecută,  a  vorbit  pe  larg                                      meiu  fasiunile  (mărturisirjle)  proprieta­
                                                  mai  că  nu  foloseşte  nimic,  dar’  e  chiar
       despre  însuşirile  altoilor.                                                          rului,  pe  cari  e  dator  să  le  scrie  în
                                                  stricăcioasă.    f
            A   arătat  că  cele  mai  bune  altoi                                            »foaia  pentru  mărturisirea  venitului  de
                                                        Cultivarea  prea  multor  soiuri  de   chirie«  pe  care  o  capătă  dela  primărie.
      sunt  cele  cari.au  mai  multe  rădăcini
                                                  pomi  în  grădini  nu e  bună,  pentru cei-      Măsurarea  dării  se  face  aşa:  De
      mărunte,  firoase,  şi  cari  sunt  cu  mai                                             pildă  un  proprietar  capătă  chirie  dela
                                                  ce  voesc  să  facă  speculă  (câştig)  din
      multe  noduri  pe  trunchiu,  pentru-că                                                 casele  sale  400  coroane  la  an.  Din
                                                  pomărit.  Pentru-că  e  lucru  dovedit  că
      aceasta  ne  dovedeşte  că  la  timpul  seu                                             această  sumă  să  scad  înainte  de  toate
                                                  cu  cât  ai  din  un  soiu  mai  multe  mă­
       s’au  tăiat  crengile  spre  a  se  întări  po­                                        25%   (25  la  sută)  pentru  ţinerea  în
                                                  suri,  cu  atât  găseşti  mai  iute  neguţător   stare  bună  a  caselor.  Rămâne  dar’  ve­
       rcuşorul.  Cinci  până  Ia  şepte  crengi  sunt
                                                  la  ele  şi  le  şi  plăteşte  mai  bine,  nu   nit  curat  de  chirie  300  coroane  (pen­
       destul  dacă  lăsăm  la  un  altoi,  pentru-
                                                  ca  atunci  când  ai  din  mai  multe  soiuri   tru-că  25%   fac  100  coroane),   Dela
      că  cu  cât  crengile  sunt  mai  rare,  cari
                                                  numai  câte  o  măsură  două.  Apoi  paza   300  cor.  să  socotesc  20%   şi  aŞa  pro­
      au  se  devină  crengi  principale,  cu  atât                                           prietarul  are  de  plată  dare  de  chirie
                                                  şi  culesul  lor  e  chiar  mai  uşor,  deoare­
      fructele  vor  creşte  şi  să  vor  coace                                               60  coroane.  Darea  asta  se  socoteşte
                                                  ce  coacerea  să  face  deodată  la  un  anu­
      mai  bine.                                                                              tot  din  3  în  3  ani.
                                                  mit  timp.                                       Proprietarii  de  case  să  fie  cu  mare
            Gropile  în  cari  voim  să  sădim  altoi
      trebuesc  făcute  de  cu  toamnă  în  mă­        Cel  mai  bun  soiu,  care  e  mai     luare  aminte  la  scrierea  mărturisirilor
                                                                                              (fasiunilor  de  venit)  pentru-că  spunând
      rime  de  1 3 0   m.  lungime  şi  lărgime,   căutat  de  neguţători  şi  mai  bine  plătit   lucruri  neadevărate,  legea  îi  ’pedepseşte
      ear’  în  adâncime  de  60  cm.  Depărta­   şi  căruia  totodată  clima  şi  pământul   aspru.  Când  o  lucuinţă  stă  neînchiriată
      rea  una  de  alta  să  fie  de  9  m.  (cinci   dela  noi  e  priincios,  e  soiul  de  mere   să  poate  face  în  timp  de  15  zile  ară­
      stângini).                                  batule.                                     tare,  pentru-ca  să  se  scăriţească  darea.
                                                                                              Când  să  închiriază  însă  din  nou  ear’
            La  acest  punct  mai  mulţi  ţărani       Acesţa  este  cuprinsul  schiţat  al  prele­
      s’au  sculat  şi  spuneau  că  ei  au  fost  de   gerii  a  doua.  Din  întrebările  puse şi  păţărtiile   trebue  înştiinţat,  capi  altfel,, proprietarul
                                                  proprii  istorisite  de  mulţi  dintre  ascultători,   se  pedepseşte.
      credinţă  că  gropile  cu  cât  sunt  mai                                                    Ştergerea  de  tot  a  dării  de  chirie
                                                  pot  cu  siguranţă constata,  că  ea  a  fost  ascul­
      afunde  cu  atât  sunt mai  bune.  Domnul                                               are  proprietarul  drept  să  o  ceară:
                                                  tată  cu  viu  interes,  şi  că  la  timpul  său  po­
      Comşa,  cu  o  dibăcie  de  admirat  i-a    veţele  date  se  vor  pune  în  praxă.          1.   când  locuinţa  stă  goală  doi
      convins  pe  toţi  că  această  credinţă  e      Atât  la  intrare  în  sală  cât  şi  la  finea   ani  de  zile.
                                                                                                       când  casa  a  încetat  de  a  fi
                                                                                                   2 .
      rea.  Cu  cât  mai  afund  săpăm  cu  atât   prelegerii  dl  D.  Comşa  a  fost  răsplătit  cu pu­  obiect  de  dare  în  urma  dărâmării  sau
      de  mai  rău  pământ  dăm,  de  aceea  pu­  ternice  strigăte  de  „trăiască.11
                                                                                              în  urma  unei  nenorociri  elementare
      nând  altoiul  la  adâncimea  numită  mai        Prelegerea  viitoare  va  fi  despre  „cide-   (fulger,  apă,  foc  etc.)   Pentru  ştergerea
      sus  şi  săpând  groapa  în  lungimea  şi   sul  si păstratul poamelor".                dării  proprietarul  trebue  să  facă  o  ară­
                                                                               J).  A.  M.
      lăţimea  numită,  rădăcinile  vor  străbate                                             tare  netimbrată  în  decurs  de  14  zile.
      numai  prin  straturi  de  păment  bun  şi           D ări  şi  A runcuri               Numai  dela  ziua  înştiinţării  să  socoate
      astfel  desvoltarea  lor  e  mai  sigură  şi                                            ştergerea  dării.
                                                                                                   După  dare  de  chiria  casei  să  so­
      mai  iute.  Pâţăniile  spuse  de  mai  mulţi             Darea  de  casă.
                                                                                              cotesc  (ca  şi  la  darea  de păment)  30° „
      participanţi  au  întărit  cele  spuse  de  dl   Sunt  două  feluri  de  dări  de  casă   arunc  general  de  venit  şi  dările  co­
      Comşa,  şi  o  bucurie  se  putea  ceti  de   şi  anume:  darea  după  chiria  casei  şi   munale.
      pe  feţele  multora,  aflând  acuma  »vina   darea  de  clasă  a  casei  însăşi.                     b)  Darea  de  clasă  a  casei.
      pentru  care  altoii  lor  sădiţi  se  uscau     Darea  de  chiria  casei  să  plăteşte      Darea  aceasta  să  plăteşte  după
      cei  mai  mulţi  în  primul  sau  al  2-lea  an.«  după  venitul  caselor  închiriate,  şi  după   casele  neînchiriate  aflătoare  în  comu­
                                                  toate  casele  ce  se  află  în  comune  şi
            La  făcutul  gropilor  e  bine  ca  pă­                                           nele  şi  în  oraşele,  în  care  din  totalita­
                                                  oraşe  cu  cel  puţin  10.000  suflete,  unde   tea  locuinţelor  nici  jumătate  nu  sunt
      mântul  cel  de-asupra  să  fie  pus  deo­  să  află  cale  ferată  cu  linii  regulate  (nu   închiriate.
      sebit  de  cel  din  fund,  pentru-ca  apoi   de  cele  mai  strimte).
                                                                                                   Darea  de  clasă  are  3  grade  şi
      primăvara  primul  să  se  pue  de  desupt,      Darea  de  clasă  a  casei  însăşi  să   anume:
      ear’  al  doilea  deasupra.   Prin  aceasta   plăteşte  după  toate  locuinţele  neînchi­    La  I.  grad  să  ţin  casele  din  acele
      pregătim  altoilor  un  pat  molatic,  priin-   riate  care  să  află  în  sate  şi  oraşe,  în   comune,  în  care  nici  una  din  3  părţi
      cios  lor.                                  cari  numărul  locuinţelor  închiriate  este   din  case  nu  sunt  închiriate
                                                  mai  mic    ca   jumătatea   tuturor  lo­        La  al  2-lea  grad  să  ţin  casele  din
            Pomii  bătrâni  trebuesc  curăţaţi din
                                                  cuinţelor.                                 acele  oraşe  cu  magistrat  regulat,  în
      când  în  când  de coaja  cea moartă,  deoa-
                                                       Să  înţelege  că  un  proprietar  de   care  nici  una  din  trei  părţi  din  case
      re-ce  sub  aceasta  se  adăpostesc  fel  de
                                  t  {)           casă  plăteşte  sau  un  fel  sau  alt  fel  de   nu  sunt  închiriate.
      fel  de  omide,  foarte  stricăcioase  pomi­  dare  de  casă,  amândouă  felurile  pentru    Şi  la  al  3-lea  grad  să  ţin casele  din
      lor.  Prin  curăţirea  ei  le  stîrpim pe  aces­  una  şi  aceeaşi  locuinţă,  nu  le  plăteşte.  acele  comune  şi  oraşe,  în  care  cel  pu­
   1   2   3   4   5   6   7   8