Page 5 - Bunul_Econom_1900_05
P. 5

Nr.  5                                             BUNUL     ECONOM                                                   Pag.  5

     ţin  Va  parte  a  locuinţelor  sunt  în­          Î n g r i j i r e a  V i t e l o r  mai  mult  decât dela  aceea  una  şi bună,
     chiriate.                                                                              si  viţeii  lor  asemenea  nu  fac  Cât  acela
                                                     Calendar:
          Darea  de  clasă  se  măsură  după                                                al  vacii  celei  scumpe l  Nu  socoteşte
                                                   —  Nu  da  vitelor  prea  mult  nutreţ
     o   anumită  socoteală,  din  care  s’a  for­                                          nici  blândeţa  vitelor  mai  de  soîu,  pofta
                                                 de  cel  mare:  fen  mai  mare  în  pai'.!
     mat  tabela  următoare:                                                                şi  lăcomia  cu  care  mănâncă  ele  orice
                                                 sau  paie  de  grâu,  orz  sau  oves,  căci
                                                 atunci  le  creşte aşa numitul  »foaie de   nutreţ,  însuşiri  ce  sunt  aproape  necu­
                                                 paie»,  care  le  atrage  la  păment  şi
                   T.  grad.  II.  grad.  III.  grad.                                       noscute  ţărănimei  noastre.
                                                 uneori  le  încovoae  şi  de  spinare.
                  Com une Oraşe  cu Comunele  şi  o-   *Cu  deosebire  fereşte-te  a  da  vite­   O  perdere  şi  mai  mare  decât
                  m i c i   şi magistrat raşele  în  care
                    mari   regulat  cei  puţin  a  3-a   lor  mai  tinere  de  un  an astfel  de nu­  aceasta  care  se  refereşte  aşa  zicând  la
                                  par;e  a  locuin-  treţ,  căci  foalele de paie  te  împedecă
        a                         ţelor sunt înChi   creşterea  regulată  şi îndeobşte  rămân   particulari,  este  paguba  ce  o  sufer  co­
        s  Nrul  chi­             riate  şi  apoi  în
        a  liilor de lo­                         mici  şi  slăbuţe.                         munele  la  alegerea  şi  cumpărarea  tau­
        l   cuit.                 toate  oraşele li­  —   Fereşte-te  a  da  vacilor  de  a
        C         dacă  nici  a  3-a par­  bere  regeşti  şi                                rilor.  Representanţele  comunale  fără  a’şi
                  te  a  locuinţelor  nu   cele cu jurisdic-   făta  nutreţ  reu,  noroit,  mucezit  sau
                    sunt  închiriate.  ţiune  nesupuse   altcum  stricat,  căci  uşor  pot  să  la-   bate  mult  capul  cu  aceea,  că  precum
                                  §.  4  al  art.  de   pede.
                                  lege  XXII.  din                                          e  taurul  comunei,  aşa  vor  fi  şi  viţeii
                                      1886.        Viţelul  îl  mai  pot  lăpăda  şi  dacă
                                                 rîvnesc,  sar  preste  vre-un  gard  sau   din  comună,  să  uită  şi  la  diferinţa  de
                                                 pălan,  se  împung  sau  beau  apă
      I.    1       1  c.  60  2  c.  —  2  cor.  40                                        40— 60  coroane  când  vine  timpul  la
      11.   2       4—      6—      7  cor.  20  prea  rece.                                cumpărarea  unui  taur.  Nu  gândesc  că
      III.  3       8.—    10—     1 2 .-
      IV.   4 -5   16—     2 0 .-  2 4 -              Ce  e  „scump"  şi  ce  e  „lesne"?   dacă  un  om  capătă  pe  o  vită  de  soiu
      V.    6 -7   24.—    3 0 .-  3 6 .-
      VI.   8—9    36__    44 —    64—                E  din  păţanie  adeverit,  că nu  acel   ales  cu  100— 200  coroane  mai  mult,
      VII.  10-11  4 8 .-  6 0 .-  72—
      VIII. 12-13  60—     72—     90— ,         lucru  e  mai  „lesne“,  care  să  capătă  cu   decât  pe  una  de  soiu  prost,  la  ce sumă
      IX.  14-15   72—     9 0.-   108—          bani  mai  puţini,  ci  acela  care  îl  poţi   se  urcă  deosebirea  aceasta,  când  e
      X.   16 şi  mai
          multe odăi                             cumpăra  numai  mai  scump,  ca  fiind     vorba  de  °   comună  întreagă!  Şi  apoi
          după   fie­
          care odae.   6  cor.   8  cor.   10  cor.  —   mai  bun  şi  mai  trainic.  Abateri,  ca un   nu  e  vorba  numai  de  un  rînd  de  vite,
          La 20 odăi 120  cor.  160  cor.  200  cor.  —
                                                 lucru  lesne  să  fie  bun,  şi  un  lucru   ci  de  2— 3  rînduri,  căci  taurul  se  poate
           Clădirile  economice  (şură,  magazin   scump  să  fie  rău,  încă  pot  veni,  dar’   folosi  şi  până  la  3  ani,  care  e  bun  şi
     .etc)  apoi  bucătăriile,  podurile,  cămară,   mai  rar.   Oamenii  bine  pricepători  să   e  pus  la  îngrijire  bună.
     lucrătoare  etc.  când  nu  sunt  închiriate,   feresc  azi  tot  mai  mult  de  pildă  de   Tot  cam  aşa  să  întâmplă  şi  cu
     sunt  scutite  de  dare.                    neguţătorii  evrei,  ca  de  unii,  cari  mai   celelalte  vite  de  prăsilă,  cai,  porci,  oi
           Casele  zidite  afară  pe  câmp  ori   des  vând  lucrurile  cele  mai  eftine,  dar’   etc.  De  aceea  vom  arăta  la  acest  loc
     în  depărtare  de  peste  1  km.  dela  co­  şi  mai  proaste  şi  rele.  Nu  aşa  însă face   cum  trebue  purces  la  alegerea  vitelor
     muna  de  care  se  ţin,  sunt  supuse  dării
                                                 poporul  nostru.   Poporul  nostru  prea    şi  cum  trebue  ele  întreţinute,  ca  să  do­
      după  I.  grad.
                                                 adeseori  perde  şi  să  înşeală  şi  în  pri­  vedească  şi  ele,  că  ce  e  scump  e  lesne,
           După  darea  de  clasă  încă  se  so­  vinţa  aceasta.  Pe  el  îl  vedem  cumpă­  şi  ce  e  „lesne”,  aceea  e  scump!
      coteşte  arunc  general  de  venit  şi  încă
                                                 rând  din  oraş  cele  mai  rele  lucruri  şi                           N.  Mihăilă.
     4 0 %   (adecă  dela  fiecare  florin  40  cr.
                                                 pe  evrei  îi  căută  mai  tare  sub  cuvânt
      sau  dela  1  coroană  40  fileri.)  După
                                                 că  vend  »mai  după  mână«  decât  negu­        Ş t ir i  d e   t o t   f e l u l
      darea  de  clasă  să  mai  socotesc  apoi
     şi  următoarele aruncuri comunale:  arun­   ţătorii  de  alte  naţionalităţi,  fie  chiar  şi   JLn  a  doua prelegere  economică
      cul  comunal,  aruncul  comitatens,  arun­  Români.  De  sigur  că  la  această  rătă­
                                                                                             ce  are  loc  mâne  în  Balomir  vor  prelege
      cul  şcoalei  şi  bisericii  şi  darea  de  drum   cire  a  lui,  pe  lângă  nepriceperea  în   membrii  comitetului  Reuniunii  loan  Mihaiit-
     comitatens.
                                                 care  se  află,  îl  împinge  mult  şi  sărăcia,   despre  plantele  de  nutreţ  şi Nicolau  Mikâila
           Clădirile  noue  sunt  pe  o  vreme   căci  adeseori  se  aude  zicendu-se,  că   despre  alegerea  şi  întreţinerea  vitelor  şi  no-
      anumită  scutite  de  dare,  dacă  proprie­  »dacă  aş  mai  avea  şi  crucerii  aceia,   bilîtarea  soiului.
     tarul  în  vreme  de  6  săptămâni  dela
                                                 n’aş  aumpăra  sapa  sau  lopata  aceasta,       Duminecă  după  ameaz  la j   ore  se  lici­
      isprăvitul  clădirii  a înaintat  fugare  (scu­
                                                 ei  aceea,  că-’i  cu  mult  mai  bună«...  tează  ziarele  (ca  subabonament)  la  casina
      tită  de  timbru),  la  direcţiunea  financiară.
                                                      Mult  mai  rău  însă,  decât  eu  unel­  romană  din  loc.
     Scutirea  de  dare  (fie  de  clasă  ori  de
      chirie)  dăinueşte  10  ani  în  comune  şi   tele  ce-’i  trebuesc  şi  cari  nu  costă  de­
                                                                                                  Concert în  Orăştie.  >Reuniune»  română
      oraşe  mici,  ear’  în  cele  cu  peste  10   cât  câte-va  piţule,  se  păcălesc  ţeranii
                                                                                             de  cântări  din  Orăştie»  arangiază  Sâmbăta
      mii  locuitori,  12  şi  15  ani.          noştri  la  cumpărarea  vitelor,  cari  Costă   în  12/24  Februarie  a.  c.„  în  sala  mare  dela
           Renovările,  întocmirile  şi  reparatu­  zeci  şi  sute  de  coroane  şi  la  cari  tot   hotel  »Szechenyi»,  Concert,  la  care  învită  pe
     rile  ce  să  fac  la  o  casă,  nu  dau  drep­  aşa  purced,  căutând  după  »cele  mai   iubitorii  de  musică  vocală şi spriginitorii  Reu­
      tul  scutirii  de  dare.  Asemenea  nu  să   ieftine«.  Fie  chiar  vite  de  prăsilă,  vaci,   niunii.  începutul  Ia  7%   seara.  Venitul  curat
      scutesc  de  dare  nici  clădirile  făcute  cu                                         e  în  favorul  fondului  Reuninnii.  Preţurile:
                                                 juninci,  pentru  el  preţul  de  300,  350
      condiţia  ca  după  oare-care  timp  să  fie                                           Loc  I:  2  coroane,  loc  II:  l  e.  40  fii.,  loc III:
                                                 sau  400  coroane  v.  a.  e  prea  mare.
      dărîmate.                                                                              1  c.,  Parterre:  80  fii.,  Galerie:  50  fii.  Bilete
                                                 Aici  se  vede  nepriceperea  lui,  pentru-   la  dl  H.  Graef\  librar,  şi  sara  la  cassă.  După
           Scutirea  de  dare  de  casă  nu  aduce
                                                 că  el  îşi  face  judecata  aşa :  decât  o   concert  —   joci
      cu  sine  şi  scutirea  de  aruncul  general
                                                 vacă  aşa  scumpă,  mai  bine  cumpăr
      de  venit  după  darea  de  casă,  ce  ar  fi                                               Banii ieftiniţi.  Banca  Franciei  a  scăzut
                                                 două,  căci  am  două  şi  nu  una,  fără
     să  se  plătească.                                                                      taxa  scomptului  la  3  şi  jumătate  la  sută.
                                                 însă  a  se  gândi,  că  acele  2  vaci  mă­
        (Va  urma.)                 V .  C ,  O .                                                 Banca  Angliei a scăzut  şcomptul  la  4°/0.
                                                 nâncă  cât  două  şi  cer  grife  cât  două      Banca  Naţională  a  Belgiei  a  scăzut  şi
                                                 şi  când  e  la  adecă:  nu  capătă  lapte  ea  şcomptul  cu  %   la  sută.
   1   2   3   4   5   6   7   8