Page 6 - Bunul_Econom_1900_05

Pag- 6 B U N U L E C O N O M Nr. 5

Banca Austro-Ungară şi-a scăzut şi ea lelor din Braşov. Banii ii va primi preşedin­ In special veniturile dela mică vitesă
sconţul dela 5*/® la 4V2. (Numai nainte de tele Eforiei şcoalelor noastre din Braşov. au fost foarte scăzute.
21 Ianuarie n. a. c. era peste 5°/0!) Acest arangiament a fost întărit d e . amân­
două stateje, român şi ungar, prin legi anume, Turnuri de galbeni.. Un meşter în aîe
socoatelor ne având alt lucru, s’a pus într’o
Din pilda altora. In 24 Ian. n. şî-a ţi­ votate săptămâna trecută în dieţele lor. Adecă :
zi şi a făcut o socoată tare şoadă, de n’o fi
nut în Budapesta adunarea sa generală a 59 Intoarce-ţi-ve, voi efori dela Braşov, faţa din­
cu coadă. Luând anume plăţile pe care
«Societatea de ştiinţele naturale*. Din darea’ spre Bucureşti unde vă sunt binevoitorii, spre
de samă a comitetului a reeşit, că Societatea, Budapesta... Pentru asta se dete toată,, luptai Domnitorii ţerilor le capătă dela popoarele
lor, şi socotindu-le toate în galbeni mari
deşi nu aşa poporală ca de pildă Asociaţiunea
noastră Sau Reuniunea economică dela Sibiiu Timbrele pe inserţiuni şi călindafe vor englezi, a calculat cât ar eşi de mare turnul
ori a noastră, ci o societate de ştiinţe, —- are fi şterse dela 1 Iulie a. c. încolo. fiecărui domnitor, dacă s’ar pune se-’.şi aşeze
plata dintr’un an, ban peste ban? Cum plata
azi în ţeară opt mii de membri! Tipăreşte
Pală goală... Orâşul Cluj e unul dintre Ţarului Rusesc e cea mai mare, fireşte tur­
două foi ale sale în câte 8300 de foi. Averea
cele care mai mult paradează şi înoată în nul lui de galbeni ar fi mai înalt, atât de
ei la sfîrşitul anului trecut era de 295.000 fi.
lues. Acum să vede însă cum. Budgetul pe nalt, că s’ar perde acuşi în nori: de 10.000
biblioteca ei de 11.000 de cărţi \
1900 arată că azi oraşul are o datorie de 3 urme de nalt! Adecă ca şi cum ăi pune Tur-
Nouă ne pare mult că la societăţi po­
milioane şi jumătate floreni, şi că în cei patru nul-lui-Eifel din Paris (cel mai nalt turn din
pulare ca de pildă Reuniunea agricolă dela
ani din urmă oraşul a lucrat cu deficit (per- lume) de nouă-ori peste olaltă, ear’ în vîrt
Sibiiu, avem: 500 de membri, şi la i noastră
dere) în fiecare an ’ de 40— 50 mii floreni. de tot ai mai aşeza şi turnul cel strimb dela
economică 150 de membri...
Dar’ au tot înfrumseţat lucrul în nădejdea Pizzal Atâta ar fi turnul de galbeni pe cari
Altfel trebue spriginite Reuniunile şi
unei îndreptări. Acum nu mai pot, > şi fac pa­ Ţarul îi capătă plată pe an, că din yîrful lui
Asociaţiunile, de e să dăm şi noi mai cu zor
trioticilor cetăţeni bucuria a le spune drept n’ai putea vedea decât cu ochian ce măreşte
pe calea înaintării.
cum stau... de sute de ori, turnul de galbeni ce ar eşi
Banca Austro-Ungară dă pe jumătatea din plata preşedintelui republicei elveţiene,
Dl George Per ian, cleric absolut din
a doua a anului 1899, câte 72 coroane ca turn abia de 3 picioare nalt! Acesta ar fi
Trestia (lângă Băiţa), a fost ales preot în pa-
dividendâ după fiecare acţiune. cel mal mic turn. A celorlalţi domnitori ar
rochia Vorţa cu Valea-lurigă. D-zeu să-’i ajute!
di teri intre al Ţarului şi al, elveţianului.
Plugurile. Fiind timpul de vre-o două
Moartea mării Moarte. Măreâ-Moârtă
săptămâni, din cale afară primăvăratec, pe Fidanţarei Iulian T. Oviges, comptabil
tinde să pearâ de pe faţa globului. Acest
unele hotare din ţinutul Orăştiei sfau văzut la «Sebeşana* în Sas-Sebeş şi d-şoara Rafila,
lac uriaş, care are depositul cel mai mare de
deja plugurile. Oamenii au ieşit la arat. fiica parochului Laurenţiu Cutean din Oarda-
sare din câte s’a' cunoscut, primea apă dulce
inferioară, fidanţaţi.
din Iordan şi dela alte câteva tîuri mai mici.
Marea exposiţie dela Paris, care se aran­
Dar’ industria modernă şi-a făcut apa­ Concert urmat de dans arangiază . tine­
giază în onoarea veacului ce apune, se des­
riţia şi acolo; s’au făcut fabrici, cari au fo­ rimea română din Orădea-Mare cu binevoi­
chide la , 15.’ Aprilie n. (ziua stelor Paşti ale
losit apa rîurilor pentru producerea forţei torul concurs al d-şoaVelox\ Adelina Piso
latinilor.).;
motrice; ear’ marea, lipsită de rîurile sale, (Viena), Valeria Popp (Budapesta) şi Olivia
Censură „fin de siecle.* Cetim în «Uni­ se uscă. Scăderea apelor este deja aşa de Bardosy (Sibiiu), sub presidiul de onoare al
rea* din Blaj: In tipografia de Sici a apărut mare, încât în unele locuri se poate vedea dlui Iosif Roman, şi anume Luni la 26 Fe­
nu de mult o «Geometrie*, manual pentru fundul mării cu întinsele deposiţe de sare bruarie 1900 st. n. în sala mare a hotelului: ;
şcolile medii, tradusă după un autor maghiar ce conţine. - ■ «Arborele verde*. Venitul curat e destinat
cu numele Sârkâny, de prof. Iosif Hossu, spre înfiinţarea unui fond de ajutorare pe
Emil Viciu şi Dr. Ioan Radu (Brad). Cartea, Târgul din Sebeş. Târgul de vite din seama tinerilor lipsiţi.
26 şi 27 Ianuarie a fost cercetat foarte bine:
spre a putea fi introdusă ca manual de şcoală
Vite multe, cumpărători asemenea. Sa căutat Examene de pădurari. Preşedintele co­
a fost înaintată ministrului de culte spre a fi
tare boii, şi vaci de jug şi au fost bine plătite. misiei regniColare (a toată ţeara) pentrd exa­
censurată. Marii pedagogi din minister au menele de stat de pădurari, atrage luarea
refusat aprobarea cărţii pentru grozavul motiv; Asemenea s’âu căutat boii graşi de tăiat.
Târgul de ţară din 29 Ianuarie a fost slab aminte a doritorilor de a face aceste exa­
că în întreagă cartea ocură odată numirea mene, să-,şi înainteze francate rugările, până
»Budapesta* în loc de »Budapestei Nespus cercetat, deşi timpul era admirabil. Nu-s pa­ la sfîrşitul lui Februarie, la comisia de stat
de grozav 1 Se vede că suntem pe sfîrşitul rale, nu-s. Preţurile pieţii nu s’au suit, sunt din Pesta (»F6ldmiveles-ugyi miniszterium,
veacului lumineil*. tot ca în trecut.
erdâszeti fâosztâly* Budapest).
Lege pentru servitori. Ziarele din Pesta
Tricolorul prigonit. îndureraţi punem la Foametea în Indii e grozavă. In India
răvaş următoarele ştiri: In Silişte mai mulţi vestesc, că legea de până acum privitoare răsăriteană 50 de milioane de locuitori sunt
tineri au fost, la poruncă mai înaltă, pedep­ la servitori, să va schimba cu alta nouă. muritori de foame Mai mulţi ca toţi locui­
siţi de pretură cu 1—2 fiorini pentru că au Planul e gata şi în curând va fi trecut prin dietă.
torii împărăţiei noastre! Jumătate din ei sunt
jucat în vată «Căluşerul* purtând haine cu
'Bal în Băiţa, să arangiază Sâmbătă în supuşi Angliei, şi nădâjduesc ajutor ,dela ea,,
tricolor român.
12 24 Febr., în sala dela Călmăneşti. Venitul dar’ ea, cuprinsă cu răsboiul, nu prea ajunge
— In Zarand au fost pedepsiţi tot zilele as­
în favorul fondului şcolar. a mai îngriji şi de sărmanii din Indii;
tea mai mulţi tineri peutrU tricolor, dar’ cu
pedepse mulf mâi grele, în bani, alţii şi în Cununie. Dl Cornel Condor, candidat De ce nu poate puşcă Impiratul Wil~
bani şi în închisoare. Trist de tot că ura de de preoţie din Calata-mare şi d-şoara Zoe helm cocoşi de munteî împăratul Wilhelm al
rasă nu află ceva mai bun de făcut în ţara Rimbaş din Brad, îşi sărbăază cununia Du­ Germaniei, e un vânător pătimaş, şi îndeo­
aceasta, decât îhdârjireă cetăţenilor paeînicil minecă în 25 Februarie n. în bis. din Brad. sebi îi face din tinereţă mare plăcere s&
puste cocoşi sălbateci în munţi. Ştie un loc
Şcoalele din Braşov îşi vor primi pe Veniturile căilor ferate române au fost unde cocoşii sunt mulţi şi toată lumea puşcă
viitor neîmpedecate renta de 38.500 lei ce-i anul trecut mai mici de cât cele din anul la ei. S’a dus repeţit şi el, dar' minunea mi­
căpătau din România-. Ii vor ridica dela cassa 1897— 98. ' nunilor, lui nici odată nu i-a venit nainte
statului din Budapesta, unde guvernul român Totalul venitelor brute a fost în sumă vre-un cocoş, macar de vedere. Odată s’a
depune 965.000 lei, capitalul ce aduce anual de lei 43.597.271, faţă de 49.840.95 lei, din săturat de aşteptat şi a întrebat pe pădura­
renta numită, cu care datorea bisericii şi şcoa- anul precedent. rul suprem: