Page 1 - Bunul_Econom_1900_06
P. 1

Anul  I                                       Orăştie,  5/17  Februarie  1900                                        Nr.  6















                   A B O N A M E N T E :                         O R G A N U L                             I N S E R Ţ I U N I :
                                                    ,Reuniunii  econom ice  în. Orăştie''    5e  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e .
       ’e  an  4  coroane  (2:   ;  jumet ite  an  2  cor.  (1  fl.)
                Pentiu  R o m â n i a   15  frânei.       Apare  în  fiecare  Sâmbătă          •   Abonamentele  şi inserţiurnle  se plătesc  înainte.

                                                      ,  Şi  s’a  spus  apoi  oamenilor,  că  Reuniu­  Deocamdată recomandă  membrilor  stro­
              D e l a   R e u n i u n e
                                                  nea  economică  le  stă  într’ajutor şi în  privinţa   pitoarele  d e  vite.  Au  prilegiu  . a-’şi  procura
                                                  asta, -şi  când vâ avea pentru  -cine,  va  aduce ea   stropitoare  aievea  bune  dela  un  fabricant  de
        PRELEGEREA  A  DOUA  ECONOMICĂ.
                                                  însăşi  câte  un  transport  de  atari  vite  curate   aici,  care  dă  chezeşie  pe  doi  ani. pentru  ele..
            Dumineca  trecută  ş’a . ţinut  în  B alom ir  \  de-adreptul  din  patria  lor,  Elveţia.  Stă  în   Preţul  uneia  13  11,  lucrată  solid  din  alamă.
       prelegerea  economică  a  doua  din  seria  aran-  1  ajutor  la  procurai ea  de  tauri  aievea  buni   .  Cei-ce  doresc,  se  se  înştiinţeze  la  secre­
      guiţă  de  Reuniunea  noastră.  Din  partea  co-  !  pentru  comutie  ori  privaţi,  etc.  tarul  Reuniunii.        •
       miletului  Reuniunii  au  e.şit  în  comună  trei  J                                        Reuniunea  însăşi  îşi  va  procura  deo­
                                                      . Prelegerile  au  fost  primite  cu  viuă  plă­
       membri,  şi  ia  orele  2‘  o  s'a  început'  prele­                                   camdată  o  gra p ă   de  jen a te  şi  un  gh ilă u   de
                                                  cere  de  popor,:şi  prelegetorii  aclamaţi.  Ş’au
      gerea,  în frumuşica  bisericuţă  gr.or.  S'a  adu­                                     ţelini,  pe  cari  le  va  da  membrilor  pe  lângă,
                                                  mai  înscris  membri  la  Reuniune  şi  abonaţi
       nat  popor  ntitnăros,  vre-o  80—90  ţerani  şi   noi  la  foaia  ei.                 mici  taxe  de  folosire.
     .  inteligenţii  din  comună.
                                                          ŞEDINŢA  COMITETULUI                  P rem ii pentru  vite.
            Secretarul Reuniunii  a  descins  prelegerea
      arătând  pe  scurt  întrecerea  popoarelor  de  a  ;   Şedinţa  pe  Februarie  a  Comitetului  s’a   .C om itetul  R euniunii  noastre,  în  scopul'
      ajunge  la  bunăstare  materială,  ca  la  cerinţa   ţinut  Sâmbătă (în  9 Febr.  n.)  sub  conducerea,  îliciţragierii:  m em brilor V ş e i  întru  procurarea
      neapărat  trebuincioasă,  .şi  pentru  înflorire spi­  preşedintelui  D r,  Ioau.  Miku,  fiind  presenţi   d e  vite  d e  soiu  nobil,  a  sta forit  j   p r em ii
      rituală,  culturală,  şi  iii  această  hrptă  de  în­  membrii:  N.  Vlad,  I.  Mihaiu,  D.  David,  Ir.   d e  câte  20  coroane  pentru ..acei  econom i .m em ­
      trecere  Rednjujjile./fecpndmfce'fâil'  o  frumoasă   Boca,  N.  Mihăiiă,  D.  Rob,  Iosif  Indrieş,  N.   bri  a i  sei,  (de  aproape  sa u   de  departe),  ca ri
      [tarte  la  înaintarea  ajunsă.  In  acest  scop  s’a   Andrei  şi  secretarul  I.  Moţa.  vor  d o v ed i că   şi-au  adus  d e  nou,  în  p rim ă ­
      înfiinţat  şi  Reuniunea  economică  iâ  Orăştie,                                       va ra   m u  vara  asta,  ce l puţin  ca te o viţă lu şă
                                                    Altoi  şi  pădureţi.
      care  trimite  acuma  prelegetori  prin  comune,                                        d e  Pinzgau  sau  B em ,  soiu  cu rat
      ca  se  stărue  ţie  lângă  poporul  nostru  într’o   In  chestia  procurării  de  altoi  şi  pădu­  Când  Reuniunea  va  afla  că  are  pentru
      privinţă  şi, ’ntr’arta, şe  pornească  în  economia   reţi  pentru  membrii  Reuniunii,  sa  făcut  cu­  cine,  va  aduce  apoi  ea  însăşi  un  transport
      şa  pe  căi  ducătoare  la  mai  bune  venite.  In   noscut,  ca  cererea  câtră  ministeriul  de  agri­  de  atari  vite  de  soiu  curat,  din  patria  lor,
      scopul  acesta  am  eşit  şi  noi  azi  aici.  cultură  de  a  ne  da  din  pepinierele  statului,   Şviţera.
           ' Dup’acest.eVdk/; '.-'Mihaiu  şi-a  ţinut  pre­  ni-a  venit  cu  re  puns  nefavorabil,  că  estan
                                                                                                   S’a  mai  înscris  de  m em bru  ordinar.  Ia,
      legerea  despre  foloasele  cultivării  plantelor   nu  ne  poate  da...  Comitetul  a  hotărît  a  cum­  Reuniune;  părintele.  Ioan  Ierem ie  din  Mes­
      de  nutreţ,  îndeosebi  a  trifoiu lu jâ k x id   multe   păra  altoile  şi  pădureţii  din  alte  sadniţe,  d. e.   teacăn  (Zarand),  şi  Adam  Avram  Popa,  din
      poveţe  practice  în  jurul  cultivării  acestei  prea   dela  Geoagiu  sau  Aiud,  şi  a  le  da  totuşi   Balomir, membru ajutător.   ,
      folositoare plante, şi spunend  ascultătorilor  că   membrilor.
      aici în Balomir, loc bine  cunoscut d-sale,  în  care
                                                    Se mentă  de  trifoiu ,  ete.
      lăture de hotar ar  icuşt  mai  bine  şi  unde  n’ar                                        „Revista  Rconomică“  din  Sibiiii
      reuşi  Cum  să:  dă  vitelor,  cum  să  păstrează   Mai  ales  inse  doreşte  comitetul  se  vie   scrie în  numărul  seu  1  din  estan  următoarele
                                                                                             privitor  la  Reuniunea  noastră:
      uscat,  cum  verde,  cum  se  produce  semenţa,   într’ajutor  membrilor  Reuniunii  la  procurarea
      în  care  an,  din  care  cositurăr  —-  etc.  seminţei  de trifoiu , care  estan  e foarte scumpă.   „Reuniunea  econ om icâu   din  .  Orăştie.
                                                                                             Abia  la  11  ani  după  înfiinţarea  «Reuniunii
           S’a  făcut  apoi  cunoscut  ascultătorilor   Membrii  Reuniunii  vor  primi  prin  Reuniune   române  de  agricultură*  din  comitatul  Sibiiu-
      cum  vine  în  ajutor  Reuniunea  membrilor  sei   şi  anume  cei  ajutători  câte  5  kilograme  cu   lui.se:  înfiinţează  o  a  doua  reuniune  econo­
      la  procurarea  seminţelor  de  plante  de  nutreţ,   50  cr.  kilogramul,  cei ordinari  câte  10  klogr.  j  mică  românească,  aceea  din  O răştie,  care-şi
      ceea-ce  a  bucurat  mult  poporul.         cu  acelaşi  preţ.  Peste  atâta  li-se  va  da  cu  i  va  avea  terenul  de  activitate  pe  teritorul  co­
                                                  preţul  cât  o  va  costa  şi  pe  Reuniune.  mitatului  Hunedoara.  Ar  fi  trist  şi  păgubitor,
          ,  Dup’aceea  dl  N.  A Jihâilâ  -şi-a ţinut pre­                                  dacă  nu  după  10  sau  5  ani,  ci  chiar  după
      legerea  sa  despre  folosul  ţinerii  vitelor,  ca   Asemenea  se  va  căpăta  cu  preţul  cel   un  an,  n’am  vedea  înfiinţându-se  mai  multe
      doar’  cel  mai  mare  isvor  de  bogăţie în  gos­  mai  uşor  ce-’l  va  putea  tace  Reuniunea,  se­  astfel  de  reuniuni  în  diferite  comitate  locuite
      podăria  unui  econom.  Arată  câte  sunt  greu­  menţa  de  Iuta vă  şi  de napi  (roşii  şi  galbeni)'   de  Români.  Institute  de  bani  s'au  înfiinţat  în
                                                                                             timp  de  vre-o  10  ani  aproape  o  sută,  ear’
      tăţile  vieţii  azi,  îndeosebi  a  ţeranului,  şi   A   M em brii  ca ri  doresc:, :Se  capete  sem inţe 1
                                                                                             reuniuni  economice  abia  două.  Nu  avem  de
      cum  prin  o  înţeleaptă  ţinere  a  vitelor,  eco­  de  a ces te  soiu ri  dela: Reumiifre) ise: înştiinţeze   gând  se  discutăm  la  acest  loc  necesitatea
      nomul  sar  putea  mai  bine  ca  prin  ori-ce   pană  la  io   M artie «.,  secreta ru lu i  R euniunii,   reuniunilor  economice,  nici  se  facem  paralelă
      altceva,  se  se  ajute,  se-’şi  uşureze  greul.  A   c ă   anum e  câtă  le  trebu eţ   ca   R euniunea  Se  .  între  necesitatea  lor  şi  a  institutelor  de  bani;
      arărat  deosebirea  între  soiurile  nobile  de   ştie  câtă  se- ş i procu re r       cutezăm  însă  a  accentua  şi  cu  această  oca-
                                                                                             siune,  că  băncile  noastre  au  ajuns  la  un  nu­
      P inzgau  şi  B em   şi  soiul  nostru  alb  ardele­  A bonaţii  la  „B unul  E conom “  au  ş i  ei
                                                                                             măr,  unde  mai  că  ne-am  putea  opri,  asigu­
      nesc,  mai  drept  zis  vitele  noastre  mocăneşti,   drept  a  cere  atâta  ca   m em brii  ajutători  a i   rând  şi  organisând  pe  deplin  acuisiţiunile  fă­
      şi  că  ori-cum  faci  socoata,  atât  privitor  la   Reuniunii.                       cute.  Pe  viitor  se  se  purceadă din  sinul  băn­
      ch eltu elile  cu  întreţinerea  vitelor,  cât  şi  la                                 cilor,  după  modelul  Orăştienilor,  la  înfiinţarea
                                                   M aşini  ayricole.
      câ ştigu l  după  ele,  fie  din  lapte,  fie  din  vin­                               de  reuniuni  economice.  Cum ?  Vom  arăta  cu
                                                                                             altă  ocasiune.
      derea  lor  ori  a  viţeilor,  —  socoteala  ese  tot   Arătându-’şi  oare-cari  membri  dorinţa
                                                                                                   «Lăudăm  în  toată  sinceritatea  salutarul
      în  partea  vitelor  de  soiu  ales,  aşa  zise  roşii.   ţje-a’şi  procura  maşini  agricole,  Reuniunea  le   pas  făcut  în  interesul  poporului  nostru  din
      Stărue  dar’  pentru  o  înmulţire,  a  acestor  vite   va  sta  într’ajutor,  procurându-Ie  ea după  pla­  comitatul  Hunedoarei,  şi  dorim  din  suflet
      şi  în  această  comună.                   cul  membrilor.                             ajungerea  celor  mai  strălucite  resultatej  cari
   1   2   3   4   5   6