Page 1 - Bunul_Econom_1900_06
P. 1
Anul I Orăştie, 5/17 Februarie 1900 Nr. 6
A B O N A M E N T E : O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
,Reuniunii econom ice în. Orăştie'' 5e socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
’e an 4 coroane (2: ; jumet ite an 2 cor. (1 fl.)
Pentiu R o m â n i a 15 frânei. Apare în fiecare Sâmbătă • Abonamentele şi inserţiurnle se plătesc înainte.
, Şi s’a spus apoi oamenilor, că Reuniu Deocamdată recomandă membrilor stro
D e l a R e u n i u n e
nea economică le stă într’ajutor şi în privinţa pitoarele d e vite. Au prilegiu . a-’şi procura
asta, -şi când vâ avea pentru -cine, va aduce ea stropitoare aievea bune dela un fabricant de
PRELEGEREA A DOUA ECONOMICĂ.
însăşi câte un transport de atari vite curate aici, care dă chezeşie pe doi ani. pentru ele..
Dumineca trecută ş’a . ţinut în B alom ir \ de-adreptul din patria lor, Elveţia. Stă în Preţul uneia 13 11, lucrată solid din alamă.
prelegerea economică a doua din seria aran- 1 ajutor la procurai ea de tauri aievea buni . Cei-ce doresc, se se înştiinţeze la secre
guiţă de Reuniunea noastră. Din partea co- ! pentru comutie ori privaţi, etc. tarul Reuniunii. •
miletului Reuniunii au e.şit în comună trei J Reuniunea însăşi îşi va procura deo
. Prelegerile au fost primite cu viuă plă
membri, şi ia orele 2‘ o s'a început' prele camdată o gra p ă de jen a te şi un gh ilă u de
cere de popor,:şi prelegetorii aclamaţi. Ş’au
gerea, în frumuşica bisericuţă gr.or. S'a adu ţelini, pe cari le va da membrilor pe lângă,
mai înscris membri la Reuniune şi abonaţi
nat popor ntitnăros, vre-o 80—90 ţerani şi noi la foaia ei. mici taxe de folosire.
. inteligenţii din comună.
ŞEDINŢA COMITETULUI P rem ii pentru vite.
Secretarul Reuniunii a descins prelegerea
arătând pe scurt întrecerea popoarelor de a ; Şedinţa pe Februarie a Comitetului s’a .C om itetul R euniunii noastre, în scopul'
ajunge la bunăstare materială, ca la cerinţa ţinut Sâmbătă (în 9 Febr. n.) sub conducerea, îliciţragierii: m em brilor V ş e i întru procurarea
neapărat trebuincioasă, .şi pentru înflorire spi preşedintelui D r, Ioau. Miku, fiind presenţi d e vite d e soiu nobil, a sta forit j p r em ii
rituală, culturală, şi iii această hrptă de în membrii: N. Vlad, I. Mihaiu, D. David, Ir. d e câte 20 coroane pentru ..acei econom i .m em
trecere Rednjujjile./fecpndmfce'fâil' o frumoasă Boca, N. Mihăiiă, D. Rob, Iosif Indrieş, N. bri a i sei, (de aproape sa u de departe), ca ri
[tarte la înaintarea ajunsă. In acest scop s’a Andrei şi secretarul I. Moţa. vor d o v ed i că şi-au adus d e nou, în p rim ă
înfiinţat şi Reuniunea economică iâ Orăştie, va ra m u vara asta, ce l puţin ca te o viţă lu şă
Altoi şi pădureţi.
care trimite acuma prelegetori prin comune, d e Pinzgau sau B em , soiu cu rat
ca se stărue ţie lângă poporul nostru într’o In chestia procurării de altoi şi pădu Când Reuniunea va afla că are pentru
privinţă şi, ’ntr’arta, şe pornească în economia reţi pentru membrii Reuniunii, sa făcut cu cine, va aduce apoi ea însăşi un transport
şa pe căi ducătoare la mai bune venite. In noscut, ca cererea câtră ministeriul de agri de atari vite de soiu curat, din patria lor,
scopul acesta am eşit şi noi azi aici. cultură de a ne da din pepinierele statului, Şviţera.
' Dup’acest.eVdk/; '.-'Mihaiu şi-a ţinut pre ni-a venit cu re puns nefavorabil, că estan
S’a mai înscris de m em bru ordinar. Ia,
legerea despre foloasele cultivării plantelor nu ne poate da... Comitetul a hotărît a cum Reuniune; părintele. Ioan Ierem ie din Mes
de nutreţ, îndeosebi a trifoiu lu jâ k x id multe păra altoile şi pădureţii din alte sadniţe, d. e. teacăn (Zarand), şi Adam Avram Popa, din
poveţe practice în jurul cultivării acestei prea dela Geoagiu sau Aiud, şi a le da totuşi Balomir, membru ajutător. ,
folositoare plante, şi spunend ascultătorilor că membrilor.
aici în Balomir, loc bine cunoscut d-sale, în care
Se mentă de trifoiu , ete.
lăture de hotar ar icuşt mai bine şi unde n’ar „Revista Rconomică“ din Sibiiii
reuşi Cum să: dă vitelor, cum să păstrează Mai ales inse doreşte comitetul se vie scrie în numărul seu 1 din estan următoarele
privitor la Reuniunea noastră:
uscat, cum verde, cum se produce semenţa, într’ajutor membrilor Reuniunii la procurarea
în care an, din care cositurăr —- etc. seminţei de trifoiu , care estan e foarte scumpă. „Reuniunea econ om icâu din . Orăştie.
Abia la 11 ani după înfiinţarea «Reuniunii
S’a făcut apoi cunoscut ascultătorilor Membrii Reuniunii vor primi prin Reuniune române de agricultură* din comitatul Sibiiu-
cum vine în ajutor Reuniunea membrilor sei şi anume cei ajutători câte 5 kilograme cu lui.se: înfiinţează o a doua reuniune econo
la procurarea seminţelor de plante de nutreţ, 50 cr. kilogramul, cei ordinari câte 10 klogr. j mică românească, aceea din O răştie, care-şi
ceea-ce a bucurat mult poporul. cu acelaşi preţ. Peste atâta li-se va da cu i va avea terenul de activitate pe teritorul co
preţul cât o va costa şi pe Reuniune. mitatului Hunedoara. Ar fi trist şi păgubitor,
, Dup’aceea dl N. A Jihâilâ -şi-a ţinut pre dacă nu după 10 sau 5 ani, ci chiar după
legerea sa despre folosul ţinerii vitelor, ca Asemenea se va căpăta cu preţul cel un an, n’am vedea înfiinţându-se mai multe
doar’ cel mai mare isvor de bogăţie în gos mai uşor ce-’l va putea tace Reuniunea, se astfel de reuniuni în diferite comitate locuite
podăria unui econom. Arată câte sunt greu menţa de Iuta vă şi de napi (roşii şi galbeni)' de Români. Institute de bani s'au înfiinţat în
timp de vre-o 10 ani aproape o sută, ear’
tăţile vieţii azi, îndeosebi a ţeranului, şi A M em brii ca ri doresc:, :Se capete sem inţe 1
reuniuni economice abia două. Nu avem de
cum prin o înţeleaptă ţinere a vitelor, eco de a ces te soiu ri dela: Reumiifre) ise: înştiinţeze gând se discutăm la acest loc necesitatea
nomul sar putea mai bine ca prin ori-ce pană la io M artie «., secreta ru lu i R euniunii, reuniunilor economice, nici se facem paralelă
altceva, se se ajute, se-’şi uşureze greul. A c ă anum e câtă le trebu eţ ca R euniunea Se . între necesitatea lor şi a institutelor de bani;
arărat deosebirea între soiurile nobile de ştie câtă se- ş i procu re r cutezăm însă a accentua şi cu această oca-
siune, că băncile noastre au ajuns la un nu
P inzgau şi B em şi soiul nostru alb ardele A bonaţii la „B unul E conom “ au ş i ei
măr, unde mai că ne-am putea opri, asigu
nesc, mai drept zis vitele noastre mocăneşti, drept a cere atâta ca m em brii ajutători a i rând şi organisând pe deplin acuisiţiunile fă
şi că ori-cum faci socoata, atât privitor la Reuniunii. cute. Pe viitor se se purceadă din sinul băn
ch eltu elile cu întreţinerea vitelor, cât şi la cilor, după modelul Orăştienilor, la înfiinţarea
M aşini ayricole.
câ ştigu l după ele, fie din lapte, fie din vin de reuniuni economice. Cum ? Vom arăta cu
altă ocasiune.
derea lor ori a viţeilor, — socoteala ese tot Arătându-’şi oare-cari membri dorinţa
«Lăudăm în toată sinceritatea salutarul
în partea vitelor de soiu ales, aşa zise roşii. ţje-a’şi procura maşini agricole, Reuniunea le pas făcut în interesul poporului nostru din
Stărue dar’ pentru o înmulţire, a acestor vite va sta într’ajutor, procurându-Ie ea după pla comitatul Hunedoarei, şi dorim din suflet
şi în această comună. cul membrilor. ajungerea celor mai strălucite resultatej cari