Page 2 - Bunul_Econom_1900_06
P. 2
Pag- 2 ... __ _ ______ ... BUNUL ECONOM ____________- ______________ Nr. 6
suntem siguri nu vor întârzia. Garanţă ne Aceste plante dau nutreţ mult şi tele de nutreţ, toate celelalte au suferit
sunt de o parte persoanele vrednice, :cari bun; de aceea în unele ţeri, şi anume mai mult sau mai puţin.
>au luat crucea* în interesul sfintei cause,
de altă parte modul înţelept de procedere şi în cele mai înaintate, toţi plugarii le Cu un cuvânt, plantele de nutreţ
peste tot alegerea mijloacelor celor mai po samănă. In ţeara noastră încă au început au atâtea însuşiri bune, încât sunt vred
trivite. Intre aceste se numără p relegerile eco
nom ice, ce se vor ţinea chiar şi în decursul oamenii a face întrebuinţare de ele; nice, ca fără întârziere să le facem par
acestei ierni în Orăştie şi giur, apoi înfiin dar’ numai au început, astfel că în Unele tea ce li se cuvine în hotarele noastre,
ţa rea un ei f o i econom ice, ce va apare dela
-începutul anului, în care am intrat; ear’ de sate de ale noastre abia câteva persoane urmâ'nd şi în această privinţă pe căile
cu primăvară comitetul va veni îiitr’aj uter ’şi-au luat inima ’n dinţi şi cu mare sfială bune bătute de alţii.
plugarilor la procurarea de sem inţe de tot fe au încercat se cultive unele din ele. R omul S imu.
lul, de altoi şi de m aşini a grico le. bune şi
cât se poate de ieftine. ' Dar’ în cele mai multe sate oamenii
»Dar’ un mare bine a avut în vedere nici nu visează la marele folos, de care G r ă d i n ă r i t
această reuniune, când a prevăzut în statutele nu se pot face părtaşi în lipsa cultivării
sale şi îmbrăţişarea m eseriilor şi negoţu lu i, Calendar
cari întocmai ca şi agricultura au indispen- i plantelor de nutreţ; cu toate-că fără
sabilă lipsă,de sprigin şi încuragiare; îndeo cultivarea acestor plante nu poate fi — SămSnaţi sembiiri de mere şt
sebi m v iţă eeii dela m eserii şi negoţ au .mare vorbă de nutreţ şi mult şi bun pentru pere, si resădiţi pădureţi. Curăţiţi
lipsă de hrană, îmbrăcăminte, cărţi,t şi peste coaja uscată şi muşchii de pe' trun
tot de creştere bună. toate anutimpurile, fără de nutreţ mult chiul şi ramurile pomilor, tăiaţi ra
murile uscate şi cele de prisos. Să
t, îndem năm d eci p e cărturarii, plu ga rii şi bun nu se pot ţinea vite aevea bune paţi: în giurul pomilor şi cu deose
m eseria şii şi com ercian ţii n oştri s i se în scrie şi multe, ear’ fără de aceste vom fi bire,în giurul altoilor tineri şi daţi-le
m em bri a i a cestei reuniuni, se aboneze fo a ia
ce va eda, ş i se urm eze poveţele celor din neîntrerupt în lipsă de gunoiu, care gunoiu ca s6 se întărească. Curăţiţi
fru n tea reun iu nii; dar' se nu se d ee înderet este temeiul plugăriei. cuiburile de omide, şi. tăiaţi surceii
de altoit. Cuiburile de omide se le
n ici dela jer tfe , pentru -că fă r ă je r t fe lu cru ri ardeţi neamânat, ear’ surceii de al
bune ş i trainice nu se pot f a c e “. Cultivând plante de nutreţ în mă
toit, .păstraţi-’! în năsip umed în piv
sură mare, plugarii . s’au scăpat de lă niţă, ca să nu se ve.ştejască până la
sarea ogorului regulat tot în al. treilea timpul altoirii.:
A g r i c u l t u r ă Faceţi straturi calde în grădina de
an, li-s’a dat putinţa de a ţinea vitele
legumi şi semenaţi în ele sălată,
şi peste vară în grajd, nutrindu-le mai varză, cărărabe şi pătlăgele. Gunoiţi
Calendar.
bine şi adunând gunoiu din greu. Cu tablele de legumi încă neg inoite.
'— Căraţi gunoi.it pentru împuteri-
rea sămănăturilor mai slabe. Gunoiţi chipul acesta ’şi-au îmbunătăţit şi soiul
livezile şi trifoiştile. După-cum umblă vitelor, ajungând să aibă vite mai mari, Cerinţele pentru-ca pomilor se le
,
- ' ■ ■ ■ !
-
■
timpul de bun, puteţi sămăna de pri mai tari şi mai'frumoase, vaci mai bune I umble bine.
măvară: oves, mazăre de câmp, orz Grădina de pomi trebue să fie
şi măzeriche. de lapte şi peste tot animale de preţ
oare-cum scutită de furtiine, sau prin
Curăţiţi livezile de, tufării, .şi obliţi < Prin culţura plantelor de nutreţ şi
apoi ...pământul. împrăştiaţi muşu clădiri şi ziduri înalte, dar’ nu prea
roaiele şi gtăpaţi toate livezile cu în fânaţele şi păşunile de odinioară, oa aproape, sau măcar prin gard, pălarţ,
graţie bune de fer; ce'e pline de menii au făcut ca acestea să devină un
muşchi nici la o întâmplare să nu isvor mult mai bogat; de câştig. ş. a. La ori-ce întâmplare însă grădina
rămână negrăpate. întrebuinţaţi ar- de pomi are să fie apărată de oameni
şeulv sapa şi săpoiul pentru îmbună De altă parte modul acesta de şi animale prin îngrădire. Cele mai
tăţirea livezilor. Faceţi brezde şi
cultură a adus cu sine şi o mai înţe
şanţuri de scurgere. puţin potrivite sunt grădinile mici în-
leaptă cultură a bucatelor. După trifoiu cunjurate de toate părţile cu clădiri înalte.
Despre plantele de nutreţ. şi măzeriche grâul isbuteşte mult mai
Pomii din astfel de grădini dau recoltă
Sunt plante cari servesc de nutre- ,bine ca după ogor; pentru-că prin lu neînsemnată.
mânt omului şi plante cari se întrebuin crare, pământul se direge, foile rămase Pământul nu trebue să fie nici prea
ţează la nutrirea animalelor. P lantele pe loc şi rădăcinile rămase în pământ umed nici prea svântat. Mai bine le
i
de nutreţ,. despre cari ne-am pus de se prefac în gunoiu, care ajută în mod umblă pomilor în locuri aşezate.
gând se întreţinem la acest loc pe ce însemnat creşterea plantelor ce urmează. In grădinile din partea de cătră
titorii foii noastre, se numără între cele Cultura plantelor de nutreţ e un soare a munţilor şi dealurilor, pomii sunt
ce se folosesc pentru nutrirea animalelor. lucru uşor, şi nu cere cheltuieli de mai adesea expuşi arşiţei soarelui şi
Şi nu înţelegem feluritele plante ce spăriat. Unele ţin câte 3—10 ani, dân- schimbărilor de temperatură, d. e. ge
cresc de sine prin livezi, ci anumite du-ne câte 3 şi mai multe cosituri pe rului, decât în grădinile din dos. De
plante, cari se samănă şi cultivă îna an, cum d. p sunt Iuţerna şi trifoiul; aceea celor din urmă e a li se da în
dins din partea omului pentru folosul pentru cele mai multe nici nu se cere tâietatea, când e vorba de a putea alege,
îndoit, întreit şi chiar încincit mai mare, arătură deosebită; ele se samănă la bine înţeles, dacă nu sunt lipsite de
ce ele ne dau. adăpostul altor plante. soare şi de curenţi domoli de aer.
Intre plantele de nutreţ vom pune Plantele de nutreţ sunt foarte bo Cerinţa de căpetenie pentru pomi
în locul întâiu numeroasele soiuri de gate în materii nutritoare; se folosesc este: udatul. In grădinile de pfe coaste,
trifoiu şi Internă, în locul al doilea atât în stare verde cât şi uscate. atât apa ce s’ar afla la suprafaţă, cât
soiurile de raygras, şi în al treilea orzul, Ele mai au şi acea însuşire bună, şi ceea dela afunzime, să se împartă
ovesul, cucuruzul, m ohorul, . măzerichea, că din pricina rădăcinilor lungi, nu tân potrivit pentru toţi pomii. Spre acest
ş. a., cari se samenă dese, anume pentru jesc nici în verile cele mai secetoase, sfîrşit trebue să se facă şanţuri nu în
nutreţ pe seama vitelor, şi se cosesc în cum a fost şi anul trecut, îndeosebi josul coastei, ci dealatul şi pentru fie
stare verde. pentru România, unde, afară de plan care rînd de pomi. Afunzimea şanţurilor
