Page 3 - Bunul_Econom_1900_06
P. 3
Nr. 6 BUNUL ECONOM Pag. 3
se fie dela 1 şi 1 2— 2 meţri; ele se | 7. C ârclm arii şi^qrtndatorii de re-' Î n g r i j i r e a V i ţ e l o r
umplu de jumătate sau şi numai a patra ga le, dacă n’au altă meserie sau altă
împărţirea vitelor cornute.
parte cu petriş, car’ din pământul rămas ocupaţie ,cu câştig. â
Vitele cornute se împart în '4 cete
se fac Valuri (spinări), cari se oprească 8. Cei-ee sef îndeletnicesc cu in
şi anume: 1 vitele primitive (bos tau
apa în cursul seu şi; să o împartă' po dustria de casă, lucrează singuri, fără
rus primigenus), 2 vitele cu coarnele
trivit pentru toate şirurile de pomi, cori- ajutor străin (împletesc corfe, fac furce scurte (boş taurus brachieeros), 3 vitele
ducendu-o la atunzime. Cu chipul acesta şi altele.) V cu fruntea lată (bos taurus frontosus)
pomii rar vor suferi de secetă. Mărimea dării de câştig, ce au să şi 4 vitele cu capul scurt (bos taurus
Gropile pentru pomi. o plătească persoanele pomenite, este brachicephalos).
Pomii se plantează de obiceiu in felurită şi anume: 'u Vitele desvoltate (derivate) din
.acestea patru grupe, formează apoi alte
găuri sau gropi rotunde de 1<—1 1/2 Pentru servitorii ţeranilor sau cei
soiuri, al căror număr trece peste 80.
meţru în diametru (măsură prin mijloc) de pe la fabrici, negoţ şi meserii, tre- Derivarea aceasta s’a .întâmplat parte
şi 60 cm. până la 1 m, afunde. Gropile bue să plătească stăp ân u l: şi anume prin corcire, parte prin înrîurinţa climei.
mai mari se fac unde pămentul e mai de fiecare bărbat 2 fi., de' fiecare fe La noi'în Ungaria se cresc mai
rău, cele mai mici unde el e mai bun. meie I fi. cu seamă şasă grupe de vite cornute
Pămentul scos din groapă se amestecă Pentru servitorii şi servitoarele, care şi anume: 1 soiul ungurean şi arde
lean, 2 soiul .de munte sau vitele mo
cât mai bine, dar’ se reţine din cel mai fac slujbă în casă, pentru cocişi şi alţii
căneşti, 3 vite de Pinzgau, Bern, Sirri-
bun pentru acoperirea rădăcinilor. Spre de felul lor, plăteşte stăpânul de fiecare i
menthal ş. c. 1., 4 vitele dela şes sau
acest sfîrşit mai bun e compostul, adecă i bărbat 3 fl. 50 cr., de fiecare fe- I Olandeze, 5 vitele apusene din Anglia,;
pământ gras gătit anume; acesta ajută meie 2 fl. Francia ş. c. 1. şi 6 corcite.
în mod foarte însemnat formarea rădă Calfele bărbaţi plătesc 4 fl. 50 cr. Scopul ţinerii vitelor: în economie
cinilor nouă şi peste tot creşterea po Calfele femei 2 fl. 25 cr Darea cal poate şe fie producerea vitelor de lipsă
milor. O altfel de îmbunătăţire a pă felor încă să aruncă pe stăpân, dar’ pentru jug, parte pentru lapte, carne, sau
de prăsilă. Fecare econom ar trebui, ca
mântului in gropile' de plantat nu e de acesta are dreptul să i-o tragă apoi
în măsură cu mijloacele sale economice,
trebuinţă. | din simbrţe. se crească num ai un a stfel de soiu,
Când calfa e om însurat şi are care se ţine mai uşor şi care totodată
D ă r i s i A r u n c u r i
copii trecuţi de 16 ani, şi aceştia nu | să plăteşte destul de bine pentru eco
Darea de câştig. lucră pe socoteala lor proprie, tata de i nomia sa.
Venitul, câştigul isvorît, din o m e familie e dator se plătească pentru ne- i „Rassă“ numesc învăţaţii întreagă
grupa vitelor cornute. Economiştii însă
serie, din negoţ, din. Jucru de mână sau vastă şi pentru fiecare copil trecut de
mai împart rassa în mai multe soiuri,
din lucrări intelectuale (lucrarea minţii, 16 ani câte un fl.
specii şi familii. Soiu numesc econo
d. e. advocaţii, redactorii, etc.), apoi ve- i Canceliştii şi diurniştii fără plată miştii o grupă de vite, care are aceeaşi
niţele vre-unei Îndeletniciri cu câştig şi statornică plătesc 2—5 fl., femeile nu mărime trupească şi aceleaşi însuşiri,
' în sfîrşit câştigurile personale, neluate mai pe jumătate (să înţelege femeile pe care le pot moşteni şi următoarele
în seamă la. darea de pământ, casă, ca aplicate ca diurniste şi canceliste.) lor. Soiul, specia, familia şi indivizii
(singuraticii) sunt împărţiri şi mai amă
rnete şi rente, toate sunt supuse la da Persoanele care n’au o ocupaţie
nunţite ale soiului.
rea de câştig. • Numai singurii zilerii hotărîtă (azi lucră una, mâne alta) plă
Vorbind îndeosebi, taurul nu este
sânt scutiţi de darea „de câştig'1. tesc câte 1 fl.
cu sfat a se ţinea din prăsila proprie,
- Darea de câştig este de 4 feluri, Meseriaşii fără calfe plătesc 4- 10 deoare-ce venind în rudire cu vacile,
clase, după oamenii care o plătesc. fl., după-cum câştigă mai mult ori poate da naştere unor viţei bolnă
Darea de câştig clasa I. mai puţin. Pentru nevastă şi copiii vicioşi.
In această clasă să tin: ■- peste 16 ani plătesc câte 1 fl., ca şi Soiu „curat“ se numeşte acela,
j •-* , J
• 1. S ervitorii şi servitoarele, fie la calfele şi ca şi canceliştii. care nu s’a corcit cu alte soiuri. Soiu
îmbunătăţit“ e acela, care prin îngri
agricultori,- fie la meseriaşi, neguţători, Colporterii (tolbaşii) plătesc:
jire şi nutrement şi-a îmbunătăţit mă
fabricanţi şi alţii. Dacă umblă pe jos, fără servitor rimea şi însuşirile trupeşti.
2. C alfele dela meseriaşi, neguţă 3 fl.; dacă umblă cu un cal, fără calfă Soiuri „regionale" se numesc ace
tori şi alţii, dacă simbria lor pe o lună 6 fl ; pentru fiecare calfă câte 2 fl.; lea, Cari îşi trag obârşa (originea) din-
nu e mai mare de 40 fl. (80 coroane) pentru al doilea, treilea etc. cal, de tr’un anumit ţinut. Acelea dacă se mută
în alt ţinut îşi perd unele din însuşi
ori dacă lucră pe bucată (cum sunt fiecare 3 fl.
rile lor de mai nainte. De pildă: o
unele calfe de măsar, rotar, cismari, Pentru-ca să se statornicească mă
vacă din Olanda, adusă din clima cea
croitori şi alţii.) rimea dării de câştig ce au să o plă moale şi dulce de acolo, la noi unde,
3. Cance li ştii şi diurniştii care tească cei obligaţi, se trimit comisari,, clima e mai aspră, îşi petde nu numai
n’au plată statorită pe an ori pe lună care pe temeiul răspunsurilor primite, o parte din lapte, ci următorii aceleia
(ci să plătesc după câte zile au lucrat.) I îşi adună datele trebuincioase şi apoi îşi. mai perd chiar şi unele din însuşi
4. M eseriaşii, care lucră fără calfe. statornicesc darea, rile lor bune trupeşti.
V Soiu de mijloc se numeşte acela,
5. Colpolterii, care n’au loc sta La - întrebările puse trebue să şe
care se naşte din încrucişarea sau cor-
tornic de afaceri (cum sunt cei-ce um răspundă adevărat, căci altcum pe cei
drea alor alte două soiuri deosebite şi
blă din sat în sat cu ..mărfuri, mărgele ce spun neadevăruri, îi pedepseşte .as care are apoi trupul şi alte nsuşin
şi inele, cu chipuri, cu cărţi şi altele.) i pru legea. , amestecate din acelea două soiuri, din
6 . Ţeranii fă r ă moşie. ' (Va urina.) ■ ■ L €?• O. cari S’a născut.
