Page 4 - Bunul_Econom_1900_06
P. 4
Pag* 4 -BUNUL ECONOM Nr. 6
Vite nobile şe numesc acelea, cari gândirile, ci caută mijloace prin cari să-’şi Atunci pentru-ce mai sărbătorim pe
se trag( dintr’un neam deosebit nobil. lăţească gândirile lor în cercaţi cât se poate bărbaţii noştri naţionali mari, cari şi-au văr
mai largi. sat sângele sau au ostenit cumplit de ne
Vite „de preţ1- se numesc acelea,
Intre asemenea mijloace la scop ducă scuturară jugul de pe grumazi ?
cari cresc curend, se nutresc uşor şi toare, s'a găsit a fi doar cel dintâi presa (toile). Fiind azi liberi, e păcat chiar se stăm
se caută bine la venzare. De bună samă acest principiu a hotărit locului, decum să ne mai dorim în starea
Vite bune sunt, cari nu aleg nu pe onorabilul comitet, al «Reuniunii econo moşi-strămoşilor I
treţul şi se ţin fără multă cheltueală, mice» din Orăştie, să înfiinţeze organul «Bu Porţi , nouă slobozitoare.de nouă lumină
nul Econom», care.are să lăţească în cercuri ni-s’au deschis!
ear’ rele se numesc acelea, cari au în
largi părerile sănătoase ale acelora Ce au Deci diag popor 1 mic mare, tinăr şi
suşiri contrare. nobila râvnă de a conlucra la ajungerea acelui bătrân,’ stringeţi-vă puterile, înlăturaţi gându
Un bun econom trebue se-’şi cer scop măreţ, pe care «Reuniunea Economică» rile leneşe şi netrebnice şi grăbiţi a întră Cu
ceteze totdeauna vitele, ce le ţine şi din Qfâştie şi-l’a pus înainte. toţi în grădina cea nouă unde un luminat
apoi se judece, că oare respund ace Pe «Bunul Econom» ca pe un atare frate al vostru trimis de D-zeu a venit a vă
organ Pam întimpinat şi salutat cu bucurie, lumina calea spre înaintare şi bunăstare.
lea împrejurărilor lui economice, sau
ear’ «Reuniunea Economică» din Orăştie, Acest binevoitor frate este «Bunul Econom«.
trebue seVşi procureze alte mai bune condusă de dl Dr. Ioan Mihu, desinteresatul Şi puţin, tare puţin cere el deia voi,
şi mai preţioase. şi neobositul lucrător ţn via Domnului, exprb în schimbul căruia să obligă a vă fi cel mai
I. G. măndu-ne în «Bunul Econom» părerile după de aproape tovarăş sfătuitor în lipsele şi ne
tel şi putinţă, îi vom da după puterile noastre cazurile vieţii. înainte; dar’ cu D-zeu!
mână de ajutor întru împlinirea înaltei sale
Scrisori cătră Redacţie. chemări, de a arăta poporului nostru calea Ticuştil-român, Ian. 1900..
ce duce la o bună stare materială, cape de G. M aican,
înv
cele mai multe ori e o «conditio sine qua
O norată R edacţiune,
non» şi în ceea-ce priveşte însufleţirea cu folos 1
Scoaterea unei gazete care să fie curat si cu isbândă a oamenilor pentru idealuri. Ş t i r i d e t o t f e l u l
economică, după-cum e »Bunul E conom «, a Rog Onorata Redacţiune, să binevoiască
fost un gând foarte bun şi slujeşte spre laudă a da loc în «Bunul Econom» acestei mo
celor-ce s’au pus să-’l împlinească. deste scrisori, şi totodată promit, că voiu A. H-a prelegere economică arangiată
Plugarii noştri preste tot . locul, fie- Bă arăta şi eu după putinţă prin «Bunul Eco d e R euniunea econom ică din O răştie, s? v a
năţeni, fie Ardeleni, ori Crişeni, au avut şi au nom» părerile, despre , care cred că în oare ţin ea ' D um inecă Ia 25 F ebruarie n. în com una
lipsă de poveţe, de învăţături despre econo care măsură vor duce lă bunăstarea materială. R om oşei. :
mie, dar’ o foaie în care se li-să vorbească
indosebi despre lucrurile economiei, n'au avut. S im eria, Ianuarie. 1900.
D-zeu a ajutaţ de s’a înfiinţat prin Reuniu M anasie Iar, Precum aflăm, modificările votate în
nea D-Voastre economică, si noi de pretu- preot -gr.-or. si proprietar. statutele institutului »Arde le a n a« la adunarea
tindenea îi dorim, vieaţă lungă şi înaintare gen. ţinută în Dec. tr., — au fost aprobate
spre binele poporului pe care îl urmăreşte. de tribunalul regesc din Deva.
O norată R edacţiune,
Trăiască iniţiatorii si D-zeu să ajute 11
Măderat, Ianuârie 1900. O vorbă vreau Se adresez poporului Adunarea generală pentru acest an, se
nostru. Tot mereu auzim în popor vorba: va ţinea în tina din zilele din urmă ale Junei
P etru. Vancu,
învăţător. «Cum a trăit moşu, voiu trăi şi eu». La ce Martie.
atâta învăţătură, căci doar’ nu o să mă fac.. ....
Şi n'ar fi nimic dacă vorbele acestea ar ră Bilanţul încheiat arată, precum aflăm, un
■Onorată R edacţiune, - profit curat de, 641500 coroane. . ,
mânea numai zise eac’aşa, dar’ e rău că în i
împărtăşirea gândirilor s’a dovedit de adevăr poporul şi vieţueşte potrivit lori j
un mijloc neapărat trebuincios în ceea-ce pri Te întreb însă, iubit popor: Ştii felul Delegatul austriac Schneider şi Românii.
veşte luminarea minţii şi mai ales în ce pri- de traiu al moşilor tăi? Ştii împrejurările
veste ajungerea acelor scopuri măreţe, cari timpului în cati ei au vieţuit? De ai şti toate Pentru vorbirea ţinută în Ianuarie în delega-
„ numai prin conlucrarea mai multora să pot crede, că n’ai mai rosti vorbele acelea, prin ţiuni, unde a adus în chip atât de binevoitor
ajunge. cari să pare că ţi-ai dori traiul strămoşilor... vorba şi despre starea politică a noastră a
De sigur că pentru aceea oamenii de Cine ar dori de pildă întoarcerea la tim Românilor, delegatul S chneider a primit din
bine, nu numai că îşi împărtăşesc unii altora pul iobăgiei ? multe părţi scrisori de mulţumită şi recuno-
F O I T A îl văzură, . începură să strige, ca să-’l sperie, sărmana mamă plecase, când Andrei p văzu
9
şi să arunce cu petri în el; astfel biata pa întorcându-se. De astă-dată sborul său era
săre, speriată, lăsă să-’i scape prada pe care încet şi abea dădea din aripi. Obosită, sfir-
Cuibul vulturului. inimicii săi puseră mâna cu triumf. şită, ea aducea un alt peşte în ghiarele sale.
Intr'O ţară depărtată de a noastră, în Un băiat pe care îl chema Andrei, sta Apropiindu-şe, de câmpul de grâu, ea
mijlocul unui nemărginit câmp, se afla un ascuns după un tufiş; de acolo ei văzuse făcu un cerc mare uitându-se cu frică, să
copaciu mare şi frumos, bătrân de mai mult toate mişcările pasării, care după-ce stete pu vadă dacă inimicii ei erau acolo. Văzând lo
de un secol, care părea a fi fost părintele ţin pe gânduri, scoase un strigăt de năcaz, cul gol se îndreptă spre cuib şi ajunse la el
tuturor arborilor de prin prejur, atât avea făcu un ocol mare si se întoarse la cuibul jumătate moartă de osteneală. La apropierea
Înfăţişarea de măreaţă şi impunătoare. seu. Puii flămânzi deschiseră îndată ciocurile ei puii se deşteptară strigând, şi ea le dădu
In vîrful acestui copâciu îşi făcuse cuib şi cerură de mâncare. de mâncare.
un vultur, şi în fiecare an, liniştit în nemărgi Biata mumă încercă să-'i împace, dar’ Pasăre bunăl zise copilul încântat. Al
nita-’] singurătate, îşi creştea puii, ducăndu-se încercările sale fură zadarnice. Ea stătu câte tele or fi sburând mai uşor de_ cât tine, or
să le caute de mâncare, până la ocean, al va momente pe marginea cuibului său într’un fi cântând mai armonios; altele ear’ sunt
cărui ţărm eră foarte depărtat. Toţi d;n acea picior, apoi în Celalalt încurcată par’că ar fi îmbrăcate cu pene de cele mai strălucitoare
ţeară cunoşteau „bătrânul copaciu al vulturului11. zis: «Ce să fac acum?» colori; dar’ care, fiind prigonită, despoiată de
Intr’o zi frumoasă de vară, pe la prânz, Dar’ asta nu ţinu mult; ea scoase vre-o binele său, sfîrşîtă de osteneală, având atât
nişte secerători, cari secerau grâu pe câmp, două-trei strigăte ascuţite, apoi îşi luă din drum de făcut ca să-’şi repare perderea ce
veniră să mănânce la umbra copanului şi nou sborul şi se îndreptă spre mare. a întimpinat, nu s’ar fi descuragiati
să caute adăpost în contra căldurii celei mari Ochiul lui Andrei o urmă în sbor. In In loc să desnădăjdueşti, săte plângi de
sub crăcile sale stufoase. Vulturul era atunci curând el abea mai deosebi un punct mic cruzimea şi nedreptatea oamenilor, să-’ţi pierzi
In călătorie, se dusese să aducă de mâncare negru la otisont, apoi nimic, paserea dispă vremea cu plângeri nefolositoare asupra ne
la pui. ruse!... Acum domnea linişte în aer, puii norocitei soarte a puilor tăi, tu te-ai gândit
Nu trecu mult şi se întoarse ţinând în adormiseră ear’. numai cum ai putea să le astâmperi foamea,
ghiarele sale un peşte mare. Secerătorii cum Erau aproape două ceasuri de când înlocuind ceea-ce ţi-s’a luat.
