Page 1 - Bunul_Econom_1900_07

Anul I Orăştie, 12/24 Februarie 1900 Nr. 7

A B O N A M E N T E : O R G A N U L INSE RŢI UNI:
,Reuniunii economice în Orâştie“ se' socotesc după: tarifă, cu,, p r e ţ u r i in o d era tei
l’e an 4 coroane r2 fl.); jumătate an 2. cor. (1 fl.)
Ferit: u R 6 mâ n ia 15, franci.■; A pare în jiecare Sâm bătă ' ; r Abonamentele, şvinserţiiinile se plătesc 'înainte"; -.c ;

PORNIRI RELE aretându-’i calea cu biciul sau cu câ­ nimenea nu va fi scăpat, şi şi peste
teva sunete ca «hăis» şi «cea».,. Lu­ faptul că nici bogăţii nu ai se faci, ...
Un vânt strein, rece şi duşman, crul lui însă e, adevărat, mai bine plă­ uita-ţi-ve numai bine la cei-ce pleacă,
care până acum alerga vîrtej numai tit ca la noi. Dar’ de-’şi ,va face so- ce fel de oameni sunt? Aproape toţi

asupra alor îndepărtate plaiuri, peste în­ coată aspră, para de para, cât l’a cos-, de aceia cari din. vina lor au ajuns
depărtate popoare; începe a-’şi întinde tat mersul, cât a treimii se cheltuească dela bine fa rău, din belşug la lipsă,
aripile şi spre plaiurile româneşti arde­ acolo, cât cu întorsul acasă după ani şi cari leneşi de-a să pune să recâştige
lene, peste frumoase ţinuturi române, de zile, vedea-va că zeu totul n’a fost cu virtutea lor ce au perdut, iau lu­
pe care până aci le ferise D-zeu de el. decât o alergare aproape pe nimic prin mea în cap în nădejdea oarbă şi uşoară,
Aflăm cu mâchnire, că mai mulţi Ro­ cele depărtări. Nu. se aude nici des­ că da de le va sta norocul mai rîzător
mâni de pe la Sebeş, de pe la Mercu- pre cei reîntorşi acasă, dar’ nici despre peste cele ţeri şi cele mări! Vor fi şi
rea, ha unu-doi şi dela Orăştie, şi-au cei rămaşi de tot acolo, că ar fi .ajuns unii buni printre ei, dar’ aceia sunt
cerut paşapoarte pentru ■— America, macar o parte din ei la ceva bunăstare numai jertfe nevinovate, nişte amăgiţi
şi unii au şi căpătat, ‘şi sunt1 gata de şi fericire. TrăesC de pe-o zi pe alta, a vorbelor răsunătoare, şi cari cu plâns
drum ori au şi plecat. # şi unii cruţă de mai trimit la cei lăsaţi mult îşi vor ispăşi nesocotinţa şi uşu­
Eată hotărîrea unor fraţi nenoro­ singuri acasă, ceva ajutor. Că de-ar rătatea credinţei!
ciţi, cărora gânduri slabe în ciasuri slabe ajunge la ceva «bogăţie», mulţi ar fi Chiar cetini despre plecări nume­
sălăşluitu-li-s’au în creeri şi în inimi; Ne­ cari, bogaţi odată, s’ar întoarce acasă! roase de Slovaci din Ungaria-de-Nord,
norociţi cari sunt şi ei dintre uşor ere-" Dar’ cine odată s’a dus, dus rămâne, de Ruteni, de Poloni din cele 3 frân­
zetorii, pe cari ’i-au amăgit multele des­ nu mai vine din o sută unul, căci nici turi ale Poloniei, şi de tot felul' de
crieri ca ’n poveşti despre stările . de nu au cu ce; şi care a făcut ce-a putut neamuri şi dela noi şi de aiurea. Merg
lucruri în cea Americă,, şi închipuin- ca să se întoarcă; nu s’a .văzut să vie roiuri sărace, ameţite de făgăduinţe şi
du-'şi că acolo într’adevăr vor fi cur­ asa încărcat 1 credinţe deşerte, şi bogatul american îi
j
gând nuri de lapte şi de miere, pleacă Dar’ socoteşte apoi pustiul din su­ aşteaptă pe ţărmul ţerii sale, şi-i ia
şi ei până nu sacă rîurile. flet, pe care îl simţi între străini, că­ de-a valma şi-’i înfundă prin fabrici şi
Dar’ .eată, pe scurt, de ce e în noi rora nu le poţi spune durerea nici bu­ băi, unde nu-’şi mai aude nici unul
tare credinţa că ren tac cei-ce îşi iau curia, că nu te înţeleg şi nu-’i intere­ doina sa, hora sa, nimic iubit şi plăcut
cărarea spre America: sează. Eşti ca aruncat dntr’un mor­ sufletului, lui, doar’ zuruitul de maşini şi
Intâiu şi întâiu calea fiind departe, mânt de viu, şi hain suflet să ai se nu glasul tânguirii sufletului său, prins de
e şi scumpă, şi omul e silit să-’şi vândă te birue dorul de vatra părinţească, şt. vraja dorului de casă şi de ai sei!
ce bruş are ori se facă datorii ca se să nu-’ţi stoarcă dese lacrimi teama, că; Ce bine vedeţi în acest fel de
scoată cele 200 fl. ce se cer pentru nu-’i mai ajunge să-’ţi vezi părinţii, fiii viaţă, ce fericire, voi cari porniţi pe
drum. De-o pleca cu mai mulţi din ori rudeniile lăsate acasă, nici să mai acest drum ?
casă, cu atât mai multe sute. săruţi vre-odată, ţărîna de-pe morminţii Bine simţitorilor Români 1 rămâneţi
. . . ■ ■ ■ ' J 3
Ajunşi după săptămâni de zile în lor când îi va fi chemat D-zeu la sine, străini de gânduri de acestea cum aţi
noua lume, pe care de-aici de-acasă au cum nici ei pe cea de pe al tău mor­ rămas până acum. Staţi la locul vostru,
vezut-o în închipuirea lor în colori aşa mânt săpat în străini. căci omul harnic dă nainte ori-unde
trandafirii, ce văd? Că sunt aruncaţi cu Până eşti tiner ori în bărbăţie, ar fi, cel leneş şi netrebnic, nicăiri, ori­
regementu în învălmăşala unei lumi de încă o mai duci, dar’' când urmează unde l’ai ridica 1 Si de să duc mai uşor
mestecături şi adunături prin cele fa­ slăbiciunea, boalele, bătrâneţele, ce pă­ Slovaci si Poloni, si Sloveni si Ruteni,
brici şi mine, la lucru greu şi gingaş şi mânt te faci pustiu pe acolo? de cine ei află acolo cete întregi, acuşi sate

nu arareori şi neplăcut. Şi fericit e i să te alipeşti ? cu ce să-’ţi stemperi întregi de fraţi de-ai lor. Dar’ voi
cel-ce dă încă de vre-un frate de un ' jalea din suflet şi căinţa că te-ai de­ nu veţi afla! Căci Românii din Româ­
neam cu el, cu care se poată schimba părtat de căminul cald părintesc, de nia nu-’şi părăsesc ţara, fiindu-Je tare
o vorbă două, încolo trebuind se lu­ satul, unde îi ştiai si te ştiau, si te bine în ca; cei de pe la noi încă nu
creze pe comanda dată prin semne şi primea mai o rudă, mai un vecin şi te s’au dus, abia acum încep unii să facă •
strigături neînţelese, a străjilor. Este grigia şi-’ţi alina amarul? răul început. Cu cine dar’ gândiţi se
bietul om coborît la rolul unui aniriial, Dar’ trecând peste aceste dureri vă întâlniţi, sevă puteţi înţelege, să nu
pe care îl îndreptezi luându-’l de corn, sufleteşti, crâncene altfel, şi de care fiţi numai vite mânate cu »hais« şi