Page 2 - Bunul_Econom_1900_07
P. 2
BU NU L ECONOM Nr 7
»cea«, neştiind voi nici una din limbile dul şanţului, şi cel scos din fund să darea după servitori şi darea de cl. II.
vorbite acolo? vină la suprafaţă ţ aceasta pentru par şi apoi:
Staţi aci! Alungaţi din mijlocul tea grădinei unde. au să vină legumele Dacă suma rămasă nu trece peste
vostru pe cei-ce vă umblă cu vorbe cu rădăcini lungi, ca morcovii, pătrân- 50 fi. se plăteşte 2 fl • dacă suina ră
de plecare! Aci să ne punem pe lucru geii, sfeclele ş. a.; nu însă şi pentru masă nii trece peste 70 fl. se plăteşte
mai înţelept în gospodăria noastră, ca partea aceea unde ne-am pus de gând 3 fl.; dacă suma rămasă nu trece peste
să înaintăm, adunând şi cruţând, şi să sămănăm legumele cu rădăcini scurte, 100 fl. se plăteşte 4 fl. ca dare de câş
aci să înflorim, unde ne sunt cunoscuţii ca ceapa, curechiul, cărârabele ş. a. tig clasa II.
şi iubiţii, şi unde fiecare petec de pă După-ce am umplut şanţul întâiu Pentru fiecare membru de familie,
mânt din copilărie ne e un pretin şi cu pământul scos din şanţul al doilea, trecut de 16 ani se plăteşte 1 fl. dacă
ne e scump! săpăm un al treilea şanţ asemenea ce toată darea capului nu e mai mare de
Acestea vi-le spunem, şi din toată lor două de mai nainte, şi cu pămân 40 fl., dacă e mai mare,' atunci de fie
inima noastră cea binevoitoare, vi-le tul din el umplem şanţul al doilea, ur care membru se plăteşte 2 fl.
spunem. mând tot în chipul acesta până am La membrii comunităţilor familiare
ajuns să rigolăm întreagă grădina, ră se socotesc 60 cr. de persoană.
G r ă d i n ă r i t mânând gol numai şanţul cel din urmă, Dacă cel pus la dare de câştig
care trebue umplut cu pământul scos cl. II. mai are şi vre-un câştig, după
Calendar
din şanţul cel dintâi. De sine se pri care este de plătit dare de câştig cl. I.,
— Semănaţi sâmburi de mere şi
pere, şi râsădiţi pădureţi. Curăţiţi cepe, că acesta trebue transportat cu membrii de familie se socot numai odată,
coaja uscată şi muşchii de pe trun o căroae, cu roabe ş. a. la darea cl. II.
chiul şi rammile pomilor, tăiaţi ra Dacă lin obligat la dare de el. II.
murile uscate şi cele de prisos. Să Cine nu s’ar încumeta a-’şi rigola
paţi în giurul pomilor şi cu deose întreagă grădina, e de dorit se încerce are şi dare de cl. III., membrii familiei
bire în giurul âltoilor tineri şi daţi-le sale sunt supuşi numai; la darea de cl. III.
•gunoiu ca să se întărească. Curăţiţi macar cu o parte din ea. Folosul are La cei de el. IV. membrii familiei
cuiburile de omide, şi tăiaţi surceii se fie isbitor.
*de altoit. Cuiburile de omide să le v se ţin numai de clasa aceasta, întâm-
ardeţi neamânat, tar’ surceii de al Deodată cu săpatul, grădina se şi ple-se că obligatul cap de familie tre
toit, păstraţi-’i în nâsip umed în piv gunoeşte. Cel mai potrivit spre acest
niţă, ca să nu se veştejască până la sfîrşit este gunoiul de jumătate putred. bue să plătească dare de câştig şi de
timpul altoirii. alte clase.
Faceţi straturi calde în grădina de Gunoiul se împrăştie înainte de rigo- Rugări pentru ştergerea dării de
legumi şi sămănaţi în ele sâlată, lare şi numai după aceea urmează în
varză, cărârabe şi pătlăgele. Guno ţi săşi rigolarea. Cine a amînat gunoirea câştig trebue înaintate, netimbrate, la
tablele de legumi încă ncg moite. primărie.
până de cu primăvară, trebue să în-
(Va urma.) L (3. O .
Rigolarea grădinei. graşe locul cu gunoiu putred.
De însemnătate foarte mare pen Rigolarea făcută în timpul toamnei H i g i e n a
tru desvoltarea plantelor este rigolarea, este împreunată cu un mare bine: pă
adecă săpatul la afunzime şi întoarce mântul afânat cum e se direge foarte Ma&hcarea.
rea pământului. Acest mod de lucrare mult prin lucrarea frigului, aerului, ză Sub „masticare“ (mestecare) înţe
iînsă nu e cu putinţa pretutindenea: pezii şi razelor soarelui. legem mărunţirea mâncărilor ţari şi du-
toate locurile din câmp nu se pot ri Cine n’a rigolat însă la începutul miearea lor în părticele mici. Agenţii
gola. Dar’ grădina, fiind un loc mai iernii, poate rigola la sfîrşit. Bine să- (ajutoarele) masticării sunt: fălcile cu
mic şi la îndemână, se poate rigola cu vîrşită ea are se fie de mare folos şi dinţii, limba, buzele şi muşchii (bucile)
înlesnire, şi e spre folosul fiecărui pro făcându-se acum. feţei. Rolul limbii, buzelor şi al muş
prietar de grădină a nu întrelăsa acea G rădinar chilor feţei este, se caute mâncările în
stă lucrare. toate părţile gurii şi să le împingă în
Rigolarea se face de regulă toamna D ă r i ş i A r u n c u r i tre dinţi. Limba are, fireşte, lucrul de
şi iarna când pământul, nefiind înghe Darea de câşţig clasa II. căpetenie la masticare. Ea bucăţile mai
ţat, se poale săpa fără greutate, şi to moi le sdrobeşte de cerul gurii, ear’ pe
Această dare au se o plătească:
todată nu ne îmbulzesc nici alte lucruri. cele mai tari le duce între dinţi, şi se
1. Moşierii (proprietarii de pământ),
Se urmează astfel: la 0 margine a gră fereşte cu isteţime se nu ajungă ea în
proprietarii de casă şi capul aşa ziselor
dinei, d. p. în fund, se sapă un şanţ săşi între dinţi. Atât limba cât şi bu
«comunităţi» — familiare.
larg de 1—4 metri şi 40—60 cm. zele au o simţire gingaşe şi judecă re
afund. Pământul scos din acest şanţ 2. Toţi cei-ce plătesc dare de ca pede ce e a se pune între dinţi, ce e
rnete şi de rente (cei cari dau bani îm
se aruncă pe marginea lui dinspre fun a se duce la înghiţire şi ce e a se
dul grădinei, unde şi rămâne deocam prumut, au venite dela hârtii de va alunga din gură. Ear aceasta au a o
dată. Sfirşind cu şanţul întâiu, săpăm loare, tantieme etc.): mulţumi nervului mişcător şi nervului
lângă el un al doilea şanţ chiar în ace Darea aceasta se măsură după to care presidează simţirea. Dacă tai aceşti
eaşi lărgime şi afunzime. Pământul din talitatea dării de stat, ce a plătit-o obli doi nervi, omul nu mai poate mesteca.
sântul acesta îl aruncăm în şanţul în- gatul în anul trecut. Dacă -în vechime cunoşteau aceşti
tâiu, umplându-’l; dar’grijim, ca pămân Din darea plătită se scoate afară doi. nervi, atunci în povestea regelui
tul dela faţa grădinei se vină în fun (se subtrage) numai darea de puşcă, Tantal al Frigiei, care avea se fie pe-
