Page 3 - Bunul_Econom_1900_07
P. 3

Nr.  7                                              BUNUL    ECONOM                                                    Pag,  3

        depsit  aşa,  că în  lumea ceealaltă  să stee  împedecă  mestecarea,  de  aceea  e  de    împletitori  de  corfe
        flămend  sub  doi  pomi  încărcaţi  cu  mare  folos  punerea  de  dinţi  măiestriţi,      Fabricanţi  de  instrumente  musicale:  (cla­
                                                                                               vire, organe,  hormonii,  violine,  ghitare,  citere,.
        poame  coapte,  cari  se  plecau  spre  el  cu  cari  putem  roade  earăşi  mâncările*            clarinete,  flaute  ş.  a.)
        şi  când  se  muşte  din  ele,  ear’  se  ridi­  scăpând  de-o  mulţime  de  boale  de sto­
                                                                                                              Argăsitoria.
        cau,  — în  această  legendă, resbunătorul  mac  de  cari  sufer cei-ce  sunt  siliţi  a în­
        zeu  Joe  de  ştia  de  cei  doi  nervi,  avea  ghiţi  bucatele  nerumegate.                 Cojocarii  de  obiceiu  învaţă  şi  me­
                                                                                                seria  de  a  argăsi  (dubi,  tăbăci)  peile de-
        să-’i  nimicească  numai  pe  aceia,  şi  Re­    Ga  să  poată  mesteca,  falca  din jos
                                                                                                miel  şi  oaie,  ce  întrebuinţează  la lucru-
        gele  era  pedepsit destul  de crud,  şi sup­  e  întocmită  să  se  poată  mişca  din  jos
                                                                                               Singur  aşa  numita  pojiţâ  o  cumpără,
        tul  Ganymedei  asemenea.                   în  sus,  bătend  ca  un  ciocan  pe  nico­  dela  argăsitori.  Nu  tot  aşa  tac  cis-
             Lucrătorii  (agenţii)  cei  mai  de  că­  vală,  apoi  înainte,  înapoi,  şi  în  laturi.  marii,  păpucarii  şi  alţi  meseriaşi,  cari:
        petenie  ai  masticării,  rămân  însă  totuşi  Sunt  animale  la  carî falca  asta se mişcă   se  folosesc  de  pei  la meseria  lor.  Aceş­
                                                                                               tia  cumpără  pelea  argăsită  gata,  şi  tot
        fălcile.                                    numai  în  jos  şi  în  sus,  şi  acelea mâncă
                                                                                               aşa  şi  plugarul  nostru,  care  cumpără
             Omul,  ca  şi  animalele  vertebrate  numai  carne.  La  unele  falca  se  mişcă
                                                                                               talpa  pentru  opinci,  până  acum  încăl­
        (cu  spinare  tare),  are două  fălci,  cea de  mai  ales  în  laturi,  acelea  mâncă  iarbă.   ţămintea  cea  mai  de  căpetenie  a  Ro­
        sus  fiind  prinsă  de căpăţina  capului cât  La  unele  mai  ales  înainte  şi  îndărăt, şi   mânului.  Cum  vedem  argăsitoria este  o
        nu  se  poate  mişca  şi  numai  cea  din  acestea sunt rozătoare,  ca  d.  p.  şoarecele   meserie,  care  prelucră pelea,  adecă  una
        jos  putendu-se  mişca.  La  «reptile»  iepurele,  etc.  Omul e  mâncător de toate,  din  materiile  cele  mai  trebuincioase  şi
        (şerpi  etc.)  falcă  deasupra  e  şi  ea  miş­  căci  falca  lui  se  mişcă  în  toate  părţile.  prin  urmare  mai  răspândite.  Fără  în­
                                                                                               călţăminte  nu  poate  fi nime,  şi  cu deo­
        cătoare,  de  aceea  aceste  animale  nu         Mişcarea  asta  a  fălcii  se  produce   sebire  în  timpul  iernii.  Afară  de  peile
        mestecă,  ci  numai  înghit  mâncarea.  De   prin  nişte  muşchi  lipiţi,  de  craniu  şi  de  pentru  încălţăminte  se  mai  argăsesc
        aceea  pot  şerpii  înghiţi  broaşte  întregi,   falca  din  jos   La  unii  oameni  aceşti  peile  pentru  blânirea  (cuptuşirea)  bun-.;
        şoareci,  corcodinele  nuci  s.  a.        muşchi  sunt  atât  de  tare  desvoltaţi,  că  zilor,  apoi  peile  ce  le întrebuinţează cu-
                                                                                               relarii  ş.  a.
             Fălcile  omului  au  mai  ales  două  pot  ridica  cu  gura  greutăţi  de  40—50
                                                                                                    Această  meserie  bănoasă  nu  e
        părţi  ce  ne  interesează  aci:  dinţii,  şi  kilograme!                          '
                                                                                               aproape  de  loc  îmbrăţişată  de  noi  Ro­
        muşchii  cari  mişcă  falca.  Despre  dinţi      Mistuirea mâncărilor,  e  cu  atât mai   mânii,  şi  cu  chipul  acesta  se  pricepe
       vom  scrie  odată  mai  pe  larg,  azi  ară­  uşoară  şi  bună,  cu  cât  am  măcinat  în   uşor,  cum  de  nu  putem  da  înainte.  In
       tăm  numai  că  ei  sunt  alcătuiţi  din  gură  mâncările  mai  bine.  Dar’  despre  timp  ce  noi  am  putea  susţinea  mii  de
       „email" (smalţ), o materie foarte tare  care  asta,  altă-dată.                         argăsitori,  cari  să  lucreze  pentru  noi,
        acopere coroana, apoi din „cement‘\ stratul                                            avem  numai  puţini  de tot  astfel  de me­
                                                                    D r.  Ş tefan  E rdelyi    seriaşi,  şi  aşa  banii  noştri  trec  în  mâni
       gălburiu  care  copere  rădăcina  lor,  din
                                                                                               străine,  ear’  noi  rămânem  şi  pe  mai
       „fildeş"  Care  formează  corpul  dintelui
                                                                M   e s e r i i                departe  săraci  şi  neajutoraţi.
       dela  rădăcină  până  la  coroana,  şi  din                                                  Mai  ceşti  ani  cetisem,  că  feciorul
       „pulpa dintelui",  adecă partea  simţitoare          C e  m eserii'se  înveţăm?         unui  Sas  din  Braşov  după-ce  a  ispră­
       a  lui,  în  care  e  aşezat  nervul  dintelui    Dintre multele-multele feluri de me­  vit  gimnasiul,  în  loc  de  a  întră la preo^
       Avem  dinţi  »incisivi»  (cei  mai  dinainte)   serii  ce  sunt,  iată  câteva,  cele  mai  de   ţie  sau  la  altfel  de  învăţătură  pentru  a
                                                                                               deveni  domn,  cum  noi  înţelegem  dom­
       cu  cari  tăiem  bucatele,  dinţi  »canini«   obşte  cunoscute,  cari  ar trebui să  le îm­  nia,  a  întrat  la  meseria  de  argăsitor.
       (căneşti)  cu  cari  rupem,  zişi  şi  »dinţii   brăţişăm  şi  noi  mai  cu  dinadins.       Ne  putem  închipui  deci  în  ce cin­
       ochiului«,  ca şi cum  ar fi  în  legătură  cu   Să  Se  facă  anume  copii  nostrii:   ste  se  află  meseriile  la  alte  neamuri, şi
       ochiul,  ceea-ce  e numai  poveste,  şi  apoi                                           cât  de  departe  poate  să  o  ducă  un ti-
                                                     Argăsitori           Cismari
       măselele.                                     Argintari            Cojocari             ner  cu  astfel  de  pregătiri.  E  timpul să
            Prin nervul (un  fir simţitor de carne)   Aurari              Compactori           ne  cugetăm  şi  noi  mai  înadins  la  me­
       aşezat  în  pulpa  dintelui,  simţim  tot  ce   Bărbieri           Coperitori  de  case'  serii,  şi  să  pregătim  cât  mai  bine  pe
                                                                                               tinerii,  ce  le  vor  îmbrăţişa.
       luăm  în  gură,  şi  el  ne  spune  să-  ne  fe­  Bărdaşi          Croitori
                                                     Blecheri             Cuptorari                                M eşter  M anole
       rim  de  ce  ne  poate  strica  dinţii.  De
                                                     Butnari              Curelari
       luăm  în  gură  mâncări  tare  fierbinţi  ori                                                In veţă eei  ro m a n i  la m eserii.  Ce­
                                                     Ciasornicari         Cuţitari             tim  în  »Bud.  Hiriap.*  dela  22  Febr.  n.:
       tare  reci,  smalţul  (emailul)  de  pe  dinţi
                                                     Ferari               Lăcătuşi                  «Numărul  învăţăceilor  de  meserii  ro­
       poate  crepa,  asemenea  cercând  să spar­    Funari               Măsari.              mâni,  au  fost  anul  trecut  în  Braşov  178,  în
       gem  obiecte  prea  tari  între  ei.  Prin    Glăjeri              Măcelari             Sibiu  21,  în  Orăştie  j8,  în  Bistriţa  44,  în
                                                                                               Elisabetopol  39,  Făgăraş  52.
       acele  crepături  apoi  întră  materii  felu­  Homari              Mănuşeri                  * Cri  39  ani  mai  nainte  abia  să  putea
       rite  şi  iritează  (supără)  nervul  dintelui   Morari           Rotari                auzi  ca  .vre-un  tinăr  român  se  păşească  pe
                                                     Olari              .  Şîtari             cariera  meseriilor.  In  «epoca  de  strălucire*
       şi  simţim  dureri,  şi  smalţul  şi  fildeşul
                                                     Pălârieri           Strugari             a  Ardealului  meseriile  erau  numai  în  manile
       încep  să  putrăzască  până la pulpă, când                                             Saşilor  si  Maghiarilor.  Dela  i8 6 j  încoace
                                                     Pantofari           Tapesieri
       apoi  durerile  ajung  a  fi  de  ne  mai pur­  Paraploieri       Ţesctori             inse,  Românii au.  păşit  tare  înainte  pe  acest
       tat.  Această  stricare  a  dinţilor  poate   Peptenari           Tipografi            teren,  ceea-ce  e  a  să  mulţumi  negreşit  acelei
                                                                                              încordări  naţionale,  care  s’a  introdus  în  viaţa
       fi  stăvilită (prin medic) cauterisând pulpa   Perieri            Turnători de clopote  Românilor  în  timpul  din  urmă,  şi  căreia  dis­
       şi  astupând  apoi  gaura,  prin  ce  se. pot   Petrari           Văpsitori de mobile  tinsa  lor  organisare  îi eluptă  aşa de.  frumoasă
                                                     Pilari              Văpsitori  de  case  isbândă.
       încă  păstra  dinţii  mulţi  ani.                                                            CDar’  nu  numai  în  Ardeal,  ci  şi  din­
                                                     Pitari              Văpsitori  de  tort
            Picând  dinţii,  e  lucru  neplăcut mai                                           coace  de  Peatra-Craiului  sunt  deja  mulţi  la
                                                     Zidari.              Litografi           număr  învăţăceii  de  meserii  români.  A?a  d.
       ales  la  bătrâni  la  cari  Ii-a  mai  rămas   Medanici:  (de scumpeturi,  de  instrumente  p.  în  Caransebeş  au  fost  anul  trecut  90  Ro­
       câte  unu  doi  prin  gură,  care  numai le           şi  aparate  medicale).          mâni,  4q  Nemţi  şi  numai  3  Unguri.  Ear’  la
   1   2   3   4   5   6   7   8