Page 4 - Bunul_Econom_1900_07
P. 4

Pag,  4                                             B U N U L - E C O N O M                                            Nr.  7


      neguţători  13  Români,  19  Nemţi  şi  numai    lntrebm-e»>**2.  Rog  scrie-ţi-'mi  ce  se*  j  Grumpene  ferd  20  »   »  .  .  42—44  cr.
      4  Unguri!»                                 înănţă  pot  căpăta  şi  cu  ce  preţ  dela  Ren-  1   Măzăroiu  ferdela  cu  .  .  .  .  90  cr.  —>  1  fl.
           Dee  D-zeu  se  putem  arăta  mereu  spor   niunea  economică r  •  Să  capătă  spergula   Peste  tot  preţurile  neschimbate.
      şi  în  privinţa  asta!
                                                  maxima  şi  lupinus  luteus,  şi  alte  soiuri ?
                                                                                                        P iaţa  d in   Deva.
                                                                    ...-  '   G.  T  în  K.   j
        întrebări  şi  răspunsuri.                                                                        la  17  Februarie  1900  —
                                                       Răspuns.  Cum  s’a  scris  deja  în  foaia
           Venindu-ne  din  mai  multe  părţi  dela   aceasta,  Reuniunea  dă  membrilor sei  sămenţă   Grâu  frumos  ferd.  de  30  lit.  cu  1  fl,  70  cr.
      cetitori,  întrebări  privitor  la  anumite  lucrări   de  trifoin  cu  preţ  scăzut,  această  plantă  fiin-   Ovăs  fardela  cu  . . . . . . . .   65—70  cr.
      economice,  şi  de  altă  natură,  deschidem  cu'   du-’i  scopul  a  îndupleca  mai  ales  pe  oameni  ■   Cucuruz  ferdela  cu  .  .   .  .  .1   fl.  20  cr.
      numărul  de  faţă  şi  noi  rubrica  „întrebări 'şi                                    Fasolea , ferd  cu  .  r  ..  i  .  1'  fl.  50—55  cr.
      r6spţlhsnri“  obicinuită  în  foile  economice,  si   s’o  cultive.  Şi  asta  o  dă  cu  50  cr.  kilogra­  Cartofi  (grumpene)  ferdela  cu  .  .4 0 —55  cr.
      toate  întrebările  primite  le  punem  aci,  dând  |  mul:  Membri  ordinari  (cari  au  plătit  1  fl.   Mere  frumoase ferd.  de,  20 1.  cu 75 —1'20 cr.
      sau  îndată  sau  în  numărul  viitor  răspunsul  j  taxă  la  Reuniune)  capătă  eu  acest  preţ  10
      dorit.  Stăm  însă  gata  a  da  răspunsuri  mai  i   kiley  cei  ajutători  (cari  au  plătit  50  cr.  Reu­  Slănină  proaspetă  1  kl.  cu  .   ...  .  .  64 cr.
      ales  din  treburi  econojnice de  tot felul, şi din  j                                Brânză  pouă  1  kl.  cu  .  .  .  .   .  48—50 cr.
      higienice  (pentru  păstrarea  bună  a  sănătăţii).   niunii  ca  taxă  de  membru),  capătă  5  kilo.   Ouă  6  de  . . .   .  .  .  .  .  .   .  .  .  10 cr.
                                                  Peste  asta  mai  pot  primi,  dar’  numai  cu pre- 1
                        * * *
           întrebarea  i.  Mă  rog  să-’mi  spuneţi de   ţul  ce  o  va  costa'  pe  Reuniune.  Seminţe  de
      e  bine sau  cum  e  mai  bine  a semăna  trifoiul,  luţernd  şi  napi  încă  procură,  dar’  cu  uşurări   Ş t i r i   d e   t o t   f e l u l
      deodată  cu  ovăsul  ori  nu?  că  unii  spun  că   mai  mici  pentru  membri.
      trebue  sămănat  ceva  mai târziu.  Atunci cum   Săfnînţă  de  trifoiu  însă,  să  poate  afla   A   treia prelegere  eeonomică  din
      şi  când?  Sunt  începător  şi  nu  prea  me   şi  Ia  dl  loan  I.  Vulcu, comerciant  în  Qrăştie,   cele  araiigiate  de  Reuniunea  economică,  din
      pricep.                      1.  S.  în  V.  a  cărui  sămînţă  de  trifoiu  şi  luţernă,  visitân-   Orăştie,  va  avea  loc  mâne,  Duminecă  în 25
                                                                                            ■ Febr.  n.,  în  Romoşel.
           Răspuns.  Trifoiul  nn-i  iertat  a  se  să-   dn-.se  la  staţiunea  de  controla  regească  din
      fnăna  deodată  cu  orzul  sau  ovăsul,  fără  nu­  Cluj  s’a  aflat  curată  şi  fără  mătasă.  1  kgr.   .   D ar’  a   pa tra   prelegere  econo­
      mai  după-ce  acestea  an  visării  şi  crescnt  ccl   trifoiu  cu  70  cr.,  1-  kgr.  luţernă  80  cr.  m ică  vi  avea  loc  Dumineca  viitoare  în  20
     puţin .  dela  5— 10  cm.  (un  lat  de  palmă).                               '  m . ' j  Febr.  v.  fj  Martie  11.)  în  comuna  tjfiboti
      Aceste  plante  crescute deja, ţin  atunci  pămân­
      tul  umed,  răcoros,  şi scutesc  fragedele  firicele   PR EŢU L  BUCATELOR                 Ministrul  de  agricultură  a  dat  prem'i
      none  ale  trifoiului.                            Preţurile  în   Budapesta,           de  câte  500  coroane  comunelor  Deliblata  şi
           Timpul  cel  mai  potrivit  pentru  ’sămăna-                                      Mramoiak  din  Ungaria,  pentru-că  ele,  din în­
                                                       De  o'  îmbunătăţire  a  preţurilor  prea
      tul  trifoiului  ar  fi  lunile  Aprilie  şi  Maiu.                                    demn  propriu,  au  sămănat  m  sădit  păduri
                                                 slabe  a  bucatelor,  încă  nu  poate  fi  vorbă.
           Crăpatul  locului  după  sămănare,  nu                                            întinse  pe  mari  părţi  năsipoase  ale  hotarelor
                                                 Deşi  în  oraşele  de  provincie,  şi  prin  comita­
      este  de  lipsă,  fără  se  recomandă  folosirea                                       lor,  cari  pân’aci  stăteau  deşerte  de  vremuri.
                                                 tul  nostru,  preţurile  se  îmbunătăţesc  cu  ceva,
      tăvălugului  pentru  apăsarea  săminţei  cătră
                                                 în  Pesta  merg  mai  cinând  în  jos  ca  în  sns.
      pămănt.  Treci  odată  cu tăvălugul  peste holdă,                                           Dl  Demetriu  Comşa:  a  ţinut  la  2/14
                                                      S’a  vândut  la  21  F ebr.  n.  pe  3  luni:
      prin  asta  culci  fireşte  ovăsul  său  orzul,  dar’                                  Febr.  a  treia  prelegere  economică  în  Silişte,
                                                 Grâu  de  Tisa,  (de 80 k.)  m. m.  cu  8 fi. 30 cr.
      asta  lor nu  le  stncă  nimica.  Dacă  prevezi  ca                                    despre  culesul  şi  păstratul  poamelor,  .având
                                                 Grâu  de  Ardeal  ţ/8.6' k.)  m.  m.  cu  802  cr.
      mâne-poimâne  o  ploaie,  poţi  şi  se  nu  tăvă-                                      acelaşi  .succes  strălucit  ca  si  la  întâiele  două
                                                 Grâu  Sârbesc (75  k.) m.  m. eu  .  .  . 6 80  cr.
      lugeşti,  căci  ploaia  va  astupa  ea  deajuns  să­                                   prelegeri.  Se  sperează  că  învăţăturile  temei­
                                                 Secară  m.  m.  cu  .  .   . .  . . .   6'22  cr.
      mânţa  trifoiului  în  ţerînă.                                                         nice  ale dlui  Comşa  vor  şi arăta  urmări  bune
                                                 Oves  m.  m.  cu  .  .  .   . .  .  .  . 5'40  cr. |
           Când  trifoiul  se  samenă  în  grânele  de                                       în  d.esvoltarea  pomăritului  în  Selişte.
      toamnă,  atunci  acestea trebue  mai  întâiugră-      P iaţa  în  Orăştie.   1
      pate  şi  numai  după  aceea  sămănat  trifoiul,                                            Lumina  electrică  iu  Orăştie  vom.  ve­
                                                 Grâu  ferdela  de  20  litre  cu  .  .  1 — 1 05  cr.  j
      în  Urmă  apoi  se  foloseşte  şi  aci  tăvălugul,   Cucuruz  ferd.  »  20  »   »  .  . . .   76  cr.  dea-o  totuşi  cât  de  curând  introdusă,  E,
      precum  am  arătat  mai  sus.              Oves     »    »■ 20  »   »  •  .  .  1  40  cr.  vorbă  că  chiar  azi  (Sâmbătă  24  Febr,  n.)
                  F  O T A                            Odată,  când  slugile  eară  îşi  lăudau stă­  seu  a  doua  zi.  El  era  păzitor  ţa .oi,  avea se
                         I
                                                 pânul,  Aleb  începu  a  le  grăi:          grijască  oile  cele  inai  scumpe  de  prăsilă.
                                                       »Inzadar  vă  făliţi  cu  lumeţele  domnului   De  dimineaţă  venind  stăpânul  cel  bun
             Sluga       dracului.               nostru.  Chiar  şi  dracul  s’ar  arăta  prietenos,   cu  nişte  oaspeţi,  ca  se-’şi: arete  dragile  oi,  şi
                                                 când  i-ai  face  toate  pe plaq!  Noi  slugim bine   intrând  în  îngrăditura  lor,  Aleb  face  semn
           In  vremile  vechi  trăia un  om  bogat, de                                       soţilor  să  fie  cu  luare  aminte.  Toate  slugile
      treabă  si  bun. .  Multe  slugi  avea  şi  toate  îl   stăpânului  nosţru  şi-l  mulţămim  întru  toate.   se  grămădiră  fa  uşe  şi  priviră  peste  gard.
      lăudau.                                    Indată-ce  doreşte  ceva,  noi  îi  şi  împlinim
                                                 pofta,  pentru-că-’i  nimerim  gândul.  Cum  se   Dracul  se. ..suise-  înfef’un  pom  şi  de-acolo  aş­
           »In  toată  lumea,  ziceau  ei,  nu  găseşti                                      tepta  să  vadă,  ce  ispravă, va  face  sluga.
                                                 nu  fie  bun  cu  noi!..  încetaţi  însă  a-’i  face
      stăpân  mai  bun  ca  al  nostru.  Ne  hrăneşte                                             Domnul  umblă  printre  oi  şi  miei,  are-
                                                 toate  pe  plac,  faceţi  rău,  atunci  se  ştiţi  că şi
      şi  ne  ’mbracă  bine,  împarte  lucrul  după  pu­                                     tându-le  oaspeţilor.
                                                 el,  ca  şi  toţi  ceialaiţi  va  răsplăti  tău  cu  rău,
     terile  fiecăruia,  cu  o  vorbă,  nu  necăjeşte  pe                                         Voia  să  le  arete  şi  berbecele  'cel - mai
                                                 ba  încă  mai  rău  de  cât  stăpânii  cei mai răi».
      nici  unul...  Nu  e  ca  alţi  stăpâni,  cari  umblă                                  frumos.                                -J
                                                      Celelalte  slugi  începură  a  se  certa  cu
      cu  slugile  mai  rău  ca  cu  vitele,  Ie.  bat  cu                                        «Ceialaiţi  încă  sunt frumoşi, zice  el, dar’
                                                 Aleb  pentru, asemeni  yorbe  şi  se  remăşiră cu
      vină  fără  vină  şi  nu  le-ar  zice  o vorbă. bună.                                  berbecele  de  colo  cu  coarnele  răsucite  este
                                                 el.  Alăb  se  învoeşte  ca  el  să  năcăjască  pe
      Domnuf nostru  ne  vrea  bine,  ne  face  bine şi                                      nepreţuit,  ’mi-e inai  scump ca lumina ochilor.»
                                                 stăpânul  lor.
      ne  zice  yorbe  bune.  Vieaţă  mai  plăcută  nici                                          Turma,  spăriată,- deodată  se  trage  în-
     că  putem  avea».                                «Dacă  nu-’l  voiu  necăji,  să  perd  haina   tr’o  parte,  încât  oaspeţii  nu  putură  vedea
           Aşa  se  lăudau  slugile  acestui  bogat de   mea  de  sărbătoare;  dacă  însă  voiu  reuşi se-’l   berbecele  cel  preţios;  în  minutul  însă,  când
                                                 super,  să-’mi  daţi  fiecare  dintre  voi  haina,
      treabă  şi  bun.                                                                       berbecele  stetea  singur la  o  parte,  sluga  dra­
                                                 care  o  aveţi  mai  bună*.
           Dracul  nu  putea  de  năcaz,  că  slugile                                        cului,  ca  din  greşeală,  alungă  eară  toate  oile
     trăesc  aşa  bine  cu  stăpânul  lor...  făcu  ce făcu   Pe  lângă  asta  toţi  au  trebuit  să*’i Tă­  grămadă...  oaspeţii  eară  nu  pot  deosebi  ber­
     şi  câştigă  pe  o  slugă  cu  numele  Aleb.  Aces­  găduiască,  că  dacă  îl  va  pune  în  fiară,  să-’l   becele  cel  scump.
     tuia'îi  porunci  să  scoată  din  minţi  pe  ce-   apere.                       .           Atunci  a  zis  domnul  cătră  Aleb:
      ialalţi.                                        Aleb,-li-a  promis  să  supere  de  domnul  Aleb,  dragă,  bagă de seamă,  umblă  fru-
   1   2   3   4   5   6   7   8