Page 5 - Bunul_Econom_1900_07
P. 5
Nr. 7 BUNUL E CONOM •___________" ______ Pag- 5
■să Sc 'de » drumul curentului electric, dar' j se rostesc că e »vnovat*, tribunalul îi cro- tând de-aproape modul cum organele biseri
de mi mâne, apoi în o zi oare-care apropiată, j eşte pedeapsa. Dar’ din cei 30 juraţi ai pătraru ceşti şi şcolare. îşi împlinesc datorinţele.
_ ’ I lui de ,an, se sortesc 12 şi numai aceia stau
V '
la pertractare şi dacă 6 din ei zic Winovat*
îndulcirea postului şFau pus’o de gând | Asentările îs comitatul Hunedoarei se
şi 6 »nevinovat*, votul celor iertători birue
•cârmuitorii ţ.rii: şi bisericii române din Ro- i ţin ăstan din 13 Martie până la 1 Maiu. Şi
pe al celor osânditori şi pîrîtul se scoate de anume:
■piânia. Având in .vedere că poporul prea j
sub urmările faptei sale. Numai în rari ca In 13 şi 14 Martie: Cercul Orăştiei, în
trăeşte rfin de tot în posturi, Metropolitul i
primat d n Bucureşti în înţelegere cu ceia- şuri se poate da apelată contra votului curţii 15 oraşul; în 16 şi 17 cercul Geoagiu; în
cu juraţi.
talţi Episcopi ai terii, vor da zilele astea o 19, 20, 21 cercul Deva, în 22 orşaul Deva;
pastorală câtră credincioşi, bineeuventându-i | Pe lângă tribunalul din Deva, al cărui în 24, 26 şi 27 cercul Ilia; în 30 şi 31 cer
cerc de competenţă se întinde pCste comita
şi dându-le slobozenie de a mânca peşte în cul Baia-de-Cfiş-
ţdt postul sfintelor Paşti, ca .şi în alte posturi. tul "nostru, încă s’au numit 240 juraţi ordi In 2, :3 şi 4 Aprilie: cercul Brad; în 6
nari şi 80 suplinitori, şi cum în comitatul oraşul Hunedoara; în 9 şi 10 cercul Hune
nostru 94 la sută din locuitori sunt Români, doara; in 17, 18 şi 19 cercul Haţeg, în 24
Banii vechi de 1 cr. să mai primesc
şi deci şi înaintea judecăţii mai ales Români oraşul Haţeg; în 25 cercul Pui; în 27, 28 şi
spre schimbare la perceptorate până la 30
vor cădea din când în când, ai crede (şi ar 30 cercul Petroşeni.
Iunie a. c. Dar’ numai cei cit pajură şi scri
fi cu- dreptate) că şi juraţii să fie mai mulţi Clasa a IV-a de vîrstă nu a fost che
soare ungurească pe ei, cei cu austriacă se
Români, ca aşa înţelegând mai bine pe acu- mată la asentare nici ăstan.
resping. In schimb să dau cruceru noi cu
Saţi, apărarea acelora să poată mai bine stră
numărul 2 pe ei (de doi fileri).
bate la inima lor înţelegătoare. Dar’, durere, Lui Vasile Alexandri e vorbă se i-se
şi aci ne vedem împinşi înapoi cu bruscheţe ridice o statuă în a doua capitală a Româ
C urtea ea ju r a ţi la Deva. Cu şi .şovinism, şi în loc de 280 scaune de ju niei, în Iaşi.
începutul anului nou, precum se ştie, s’â fă raţi .câte' ni-s'ar. cădea după percentul nostru
cut si în ţară In not o mare schimbare în ale în comitat, abia avem — ig ordinari şi i i Şcoale de stat goale. Ministrul ţerii se
judecăţii multor delicte şi crime. De aci în sapienţi. . plânge că şcoalele de stat din comunele
colo în judecarea celor mai mari fărădelegi Şoimuş, Peştiş, Băcia, Zam şi Orăştie, nu sunt
Au fost luaţi în listă ca juraţi ordinari:
(crime) nu mai au cuveni numai judeţii tri în de ajuns cercetate. Se vede că oamenii
din Haţeg dnii: Ioan Baciu, Ambrosiu Bâr
bunalelor, ci totodată şi aşa numitele „curţi au bunul simţ a-şi trimite copiii la şcoalele
san, St. Şelariu, Teod. Cesar, Gavr. Stoica; —
cu juniţi'\ c.ari până aci, aveau de lucru nu confesionale, puse sub îngrijire bisericei.
din Orăştie dnii G. Baciu, Sim. Corvin, Dr.
mai în delicte de , presă (la procese făcute Mihu, Dr. Moldovan, Dr. Muntean; — Ioan
foilor). Se numesc din, cetăţenii comitatului In România s’a votat o nouă lege pen
Moţiu (Deva), Aug. Gabor (Şoimuş), Vasile
320 de inşi, ca »juraţi«, anume 240 ordinari tru poşte şi telegraf, în puterea căreia tele-
Coloşi (Secăiemb), Rudolf Muteşan (Hune
şi 80 substituţi. Din aceştia se trag prin , gramele trimise foilor de cătră corespondenţii
doara).
' soarte în un pătrar de an. 30 de inşi ca or lor, dela 2 ore d. a. până la 6 dim. se plă
dinari .şi 10. sapienţi, şi aceştia sunt datori a Ear’ ca suplenţi dnii: Nic. Bogdan, tesc numai cu % preţul obicinuit.
Romul Cutean, George Gliila, Iosif Ghila,
se aduna de câte-ori va fi la tribunal per
Fr. Hosszu-Longin, Dr. Alex. Hosszu, Ioan Starea sanitară în comitat. Din rapor
tractarea unei crime cc după noua lege cade
Lazarici, August A. Nicoară, Iosif Oreghian, tul proto-medicului comitatens vedem, că în
în judecarea curţii cu juraţi, şi ascultând pet-
Ioan Simionaş şi Dr. G. Vilt. luna trecută au bântuit bubatul mic şi mare
tractarea, acusa şi apărarea, ei spun, fără pri— i
vire la para grafii, legii, că după simţământul Mulţam de consideraţiune! în 6 comune, ear’ difteria în mai multe
comune. ,
inimii lor, omul acesta e „vinovat' oii „nevi
novat"'. De spun că e nevinovat, tribunalul I , Consistorial archidiecesan din Sibiiu a
Banca naţională a Germaniei plăteşte
nu are putere -a-’i da nici o pedeapsă, ori-ce I numit 9 comisari speciali cari în curând vor
14% dividendă după capitalul de acţii. * 11
faptă ar fi sevîrşit pîrîtul, şi numai dacă ei începe a visita comunele bisericeşti, cerce
moş, prinde si ţine în loc berbecele cel cii mai puternic de cât: al ten... tu nu m'ai ne- i tunece bine, de abia mai zăreai asa ca prin
coarnele răsucite«. câjit, cu.înse îl yoiii nâcâji pe domnul teu. sită, nifrieresc şi ei calea.
Abia scă; â domnul vorba din gură şi Se ştii, Aleb, că eu nu ţe voiu pedepsi; ai Mergând ei obosiţi ca vai de ei spre
Aleb se aruncă în turmă ca un lup, apţicâ vrut se scapi... eată îţi dau libertatea*) aici casă, iacă îi soseşte de pe urmă un om
berbecele'de lână, îl prinse de piciorul stâng înaintea-oaspeţilor, la-ţi haina de să.bătoare c’un car,
•de dinainte, îl ridică în sus, de-i pocneşte pi şi du-te in pace. 11 opresc şi-’l roagă se-’i ia în car, că
ciorul Berbecele sbiară şi apoi c.ade pe pi Stăpânul cel bun se întoarse cu oas sunt obosiţi de cad şi îi vor da ce le va
cioarele dinainte. A'eb îl prinde acum de peţii acasă. cere, că nu zic sS-’i d.ică de geaba.
piciorul cel drept, dar’ cum îi ridică, piciorul • — Bine, zise Românul, urcaţi-vă şi când
Dracul scrîşni din dinţi, sări din pom
drept se îndoaie ca tm biciu... era rupt sub o® ajunge la sat să-mi daţi câte o băncuţă
şi se scufundă în iad.
genunche. . de Român, că e satul departe.
, ' " (După Tolstoi, de /’. P.:
Oaspeţii şi slugile deodată strigară de Când ajunseră la sat se dădură oamenii
spaimă. Sus, dracul rîdea de bucurie. Era jos din car şi puseră în mâna cărăuşului
mulţumit de purtai-ea lui Aleb. S N O A V E două băncuţe.
Faţa domnului se înorâ. El îşi pleca —r- Apoi trei să-’mi daţi, nu-două, zise
E NEAMŢ
capul, dar’ nu zise nimic. Tăceau şi oaspeţii cărăuşul.
Pleacă trei inşi: doi Români şi un Neamţ
şi slugile... aştepţau se vadă ce se va în —- La ce trei ? întreabă un Român.
la vînătoare la ţară, şi umblă ei, şi umblă, şi
tâmpla. ■ —- La ce?.,. Că sunteţi trei!
îi momeşte vînatul când ici, când colo, când
Stăpânul tot: tăcea. Deodată inse ca şi i -— Apoi n’ai zis dumneata .să-'ţi dării
mai încolo, până se depărtează de drum şi
când ar fi voit se scape de o sarcină, tre o băncuţă de Român ? !
sare, ridică capul şi priveşte spre cer. se rătăcesc cum e mai bine. — Ba da, dar’ sunteţi trei, nu doi.
Caută ei, săracii, se găsasccă drumul,
Creţele de pe frunte i-se întinseră şi —- Aş!.. Numai noi doi suntem Români...
caută, caută... pace, nu*’l găseau de fel. Au
zimbind cătră Aleb cu blândăţe, zise: Ăsta e Neamţ! I). S.
câutat până înserat şi taman când să se în-
»0, Aleb, Aleb! domnul teu ţi-a po
runcit s'ă mâ superi, al meii domn inse este . *) Slugile erau iobagi. I- . .
