Page 6 - Bunul_Econom_1900_07
P. 6
Pag. 6 B U R UL ECONOM Nr. 7
Şcoală de altoi în Deva. Reuniunea sfinţilor Trei-Ieracrhi. Va intra curend în fost cuprins în exposiţie, Intr’o lectică (pat
economică a comitatului doreşte a înfiinţa in funcţie, mişcător) se poate face călătoria până la vîr-
Deva o mare plantaţiune de pomi, pentru .a —• Dl Ştefan Fărcaş, cleric absolut, ful turnului Iui Eiffel şi de-acolo se poate
da avent pomăritului în comitat. Spre acest din Gertej, acum înv. în Livezeni, a fost- Ia privi: exposiţiunea întreagă.
scop cere un nou arunc de 20 fileri după 18 Febr. n. ales preot în Veneţia-inferioară. Se va mai vedea şi o Casă întoarsă„
casele, din acelea comune, cari se potrivesc Fiecare va crede, că umblă pe tavan cu car
D-zeu să le ajute să poarte cu bine în-
pentru cultivarea pomilor. Avem deci a ne pul în jos. Dacă te uiţi pe fereastră, vezi
sămnata slujbă la care sunt chemaţi.
aştepta la un nou arunc, care fiind însă bine lumea din afară tot cu capul în jos. Taina,
întrebuinţat, va fi de folos şi petitru eco' acestei amăgiri ameţitoare este a se căuta în,
Lin fundul mărilor.' Câţiva Greci în-
nomii noştri. i aplicarea de sute de oglinzi,
drăsneţi s’au apucat de-un lucru cutezat: să
i O statistică a celor ajunşi în temniţi în se scufunde ei, scutiţi de un clopot de Hm- j Şi alte multe.
blat sub ape, pe fundul mării şi să caute _
România, arată că făcătorii de rele se împu Piesele de »50 bani» din România vor-
după corăbii scufundate şi să scoată scum
ţinează, an de an, în chip îmbucurător în Ţară. fi scoase din circulaţie şi înlocuite cu bani
peturile ce le vor putea, afla intr-însele. întâia
de nickel de 5, 10 şi 20 bani (1 ban == li
Drumul Cugir—Şibot, foarte umblat de încercare au .trecut’o cu noroc. S’au cufundat filer de-ai noştri).
cătră cărăuşii, cari duc bădicul dela calea fe în upropiere de Cesme, unde nainte cu câţiva
rată la fabrica din Cugir şi ferul lucrat dela' ani ştiau că s’a înecat o corabie rusască de Serată literară musicală împreunată cu
Cugir la Calea ferată, este de ani de zile în războiu, cu multe de ţoate pe ea. Şi au dans, arangiază tinerimea univ. rom. din.
stare rea. Aceasta o recunoaşte şi inginerul scos, mă rog, 12.000 de taleri de aur, aflaţi Cluj în 27 ,Februarie n. 1900, în sala •Ho
comitatului, care în zilele trecute a cerut pu printre ruinele corăbiei, şi felurite seumpeturi. telului Centra!» din Cluj. Venitul este desti-
nerea în stare bună a acestui drum, cu con Indrăşneţii scufundători au căpătat două sute nat pentru ajutorarea stud. univ.. .lipsiţi de,-
lucrarea tuturor celor interesaţi. Ne bucurăm de mii de franci dela guvernul rusesc pentru mijloace
de acest lucru, pefttru-câ el va fi de folos şi aceasta, ear’ consulul rusesc din Grecia, a
pentru harnicii noştri ţerani din comunele primit în samă ,talerii şi scumpeturile scoase Cărbuni măestriţi. In oraşul Mannheim-
fruntaşe Cugir şi Vinerea. din fundul apelor mari. Acum ei încearcă s’a făcut o descoperire însemnată, anume de
în alte locuri, a face cărbuni de peatră pe cale tnăestrită,.
Dl Vasile Basarab, comerciant în Ro- fără a trebui să mai sfredeleşti cei munţi ca,
mOs, şi d-şoara Maria Bratu îşi serbează cu O sară plăcută au avut- Luni sara mem
să-’i scoţi afară. Se mestecă anumite materii,,
nunia Duminecă îţi 13/25 Febr. în biserica brii »Vecinătăţii» meseriaşilor şi inteligenţilor
cu păment şi să frământă până ajunge în
gr.-or. din Romos. Dorim noroc! din loc, (societate întemeiată cu obligămăn-
starea trebuincioasă, \ ca să ardă ca cărbu
Dl Traian V. Motor a, cleric absolut, tul de a participa în corpore la înmormântă nele de peatră.: Suta de chilograme din ma
ales paroch la Ternesig şi d-şora Maria To- rile membrilor, sau şi la nemembri cari, con teria aceea arzătoare, e cu 5 flortnk şi la o».,
muş, îşi serbează cununia în 13/25 Febr. în tribuind o sumă oare-care pentru fondul ve majă metrică de cărbune măestrit trebuesc-
biserica gr.-or. din Abrud. cinătăţii, o poftesc să iasă). Luni a dat cina numai 15 din suta de părţi materie de aceea..
anuală obicinuită,, pat ticipâ'nd vre-o 40 de
Că anume ce materie e aceea, descoperitorul,!
Ţeară fericită. Precum cetim în statis membri, meseriaşi., comercianţi, inteligenţi şi ţine în secret. Destul că maja de atari căr
tica mai nouă, în ţerişoara Dania nu se află economi, petrecendu-se cu multă animaţie
buni, cari fac tocmai pe tocmai slujba căr
bărbat sau femee maioreană, care se nu ştie până după miezul nopţii.
bunilor de peatră, ar costa numai' 18—20’
ceti şi scrie. Când va ajunge şi poporul nos cruceri. Arde cu flacără mare şi dă căldură’,
tru la asemenea grad de înaintare? M area exposiţie dela P aris, ex- puternică.
posiţie universală (a toată lumea), chemată
Examenele semestrale la şcoala noastră Se arete înălţimile la care au ajuns popoarele Intre România şi Grecia s’a încheiat o.
poporală din Orăştie s’au ţinut Marţi în 8/20 lumii la sfîrşitul veacului al 20-!ea după învoeală comercială foarte bună pentru amen- .
Febr. sub conducerea dlui protopresbiter V. Christos, veac încheiat cu acest an, şi că pe doue ţerile. România va scuti de vămi vi
Domşa, presintând resultate foarte îmbucură ce treaptă se află ele acum când păşesc în nurile, spirtuoasele, stafidele şi untdelemnul*
toare în învăţarea copiilor, spre lauda corpu veacul al 21-lea, — se deschide în 15 April grecesc, ear’ Grecia va scuti de vamă buca
lui învăţătoresc a şcoalei noastre. şi se va închide în 5 Noemvrie. Multe, mari tele ce se vor trimite din România în Grecia.
şi frumoase lucruri vor fi de văzut acolo.
Vite importate din Tirol. Proprietarii Fiecare ţară îşi va avea locul seu pe marele Prin cât amar prin tot, dar’ sporim şi.
din Orăştie Schulleri şi Amlacher au fost adus
câmp al exposiţiei, arătându-’şi în case pro- noi Românii în această ţeară în chip îmbu
în toamna anului trecut un transport mai
visorii (un fel de şetre strălucite, pompoase), curător. Din o socoteală a unui statistic un
mare de vite de prăsilă din Tirol, unde au
ce are mai de samă în lăuntrul seu. Numai gur reese, că de unde pe la sfîrşitul veacu
fost mers anume pentru a face cumpărările. trei dintre clădiri vor fi zidite să rămână: lui 17, în Ardeal erau abia 250.000 de Ro
Precum auzim unele din aceste vite, mai
cele două palaturi ale artei şi marele ,,Pod mâni, azi sunt aproape 3,000,000 (trei milioane)..
ales însă viţeii fătaţi, au perit. Se vede, că
Alexandru lll.11, una dintre minunile exposi In oraşe eată cum stăteam şi cum stăm: îa
sau a lipsit îngrijirea recerutâ, sau aclima-
ţiei, Acest pod constă dintr’un singur cerc Cluj erau la 17331 50 de Români, azi 3226;.
tisarea vitelor cu aerul şi nutreţul nou, întim-
eliptic format din oţel şi străluce în soare ca în Sibiiu atunci 900, azi 4581; în Alba-Iulia
pină greutăţi. |
şi argintul poleit. 840, azi 3426; "în Turda 350, azi 2297; în,
Porţile de intrare în exposiţie sunt re- Sebeş 1310, azi 4178; în Blaj 115 azi 1661
Un telefon uriaş de lung e vorbă să se I
producţiuni ale celor mai renumite porţi (ba cu mult mai mulţi! Red. »B. E.«); în
aşeze de nou, şi anunieîntie Europa şi Ante- I
rica. Să vorbeşti în Paris şi se te audă, în j ale lumii. Bistriţa 350, azi 2274.
Unul din cele mai frumoase obiecte de Aşa că în 300 de ani, am ajuns a fi
clipa următoare, în New-York, până unde |
văzut ale exposiţiei va fi Palatul apei, cu un de 11. ori mai mulţi decâţi eram-1 Şi bine e
altfel ai merge cu cele mai repezi vapoare |
front de 200 urme de lat şi cu nenumărate aşa, căci Ia timpuri anume, cumpăneşte mult
câte 2 săptămâni! Şi se încearcă şi această j
minune. Se crede că în 4—5 săptămâni să cascade (căderi de ape). şi numărul, pe lângă ştiinţă şi avere, Să ne
Dintre palatele speciale, palatul electri silim însă a înainta şi în ştiinţă şi avere cât
fie chiar gata. '
cităţii va fi cel mai mare. de tare, şi atunci mai de aur ne va fi viitorul.
Preoţi noi'. Dl Petru Lula, cleric abs. Rămăşiţa mândră a ultimei exposiţiuni,
din Turdaş, ales preot la Bobâlna (tr. Oraş- | Turnul hu Ei fel, a fost adus în .legătură CU Rusia, cea .cu 94 milioane locuitori, are
tiei), a fost chirotonit întru preot în ziua I Trocadero printr’un pod funicular şi astfel a în timpul de faţă ca datorie a ţerii 16 miliarde
