Page 7 - Bunul_Econom_1900_07
P. 7
Nr. 7 BUNUL E C ONOM Pag. 7
coroane, ceea-ce arată o bunăstare faţă de folositoare ori-cărui cetăţean, dar’ neapărat întru mărirea zeilor lor. Obiceiul a trecut cu,
alte ţeri, ca d. p. Francia, cu 40 milioane trebuincioasă unui jurat. vremea a închina şi pentru împăraţii şi Dora-
locuitori , şi 27 miliarde'datorie. Costă 40 cr, şi să află depuse exem torii popoarelor, şi numai târziu de tot s’a
' ■ '' * plare şi la redacăţia noastiă. Doritorii le pot închinat şi pentru alţi muritori mai de rând.
Coruri bisericeşti din soldaţi au început primi îndată. In istoria închinărilor de pe vremea când să
să se înfiinţeze în România. In Câmpulung închina numai pentru capetele încoronate, a
un locotenent a început acuşi de-un an, să SPICUIRI PRIN FOI
cânte cu corul seu de soldaţi in biserică, mă rămas de veste şi poveste «toastul» ce Tau
rind atât atragerea credincioşilor spre sfân „ F oaia P edagogică" din Sibiiu, re ţinut nobilii Englezi odată în onoarea Anei
tul locaş, cât şi a soldaţilor înşişi şi servind dactată dn profesorii seminariali Dr.« D. P. de Boleyn, iubita regelui Henrich al Vili.
astfel la cultivarea în inimile lor a preţioase Bârcianu, Demetriu Comşa si Dr. I. Stroia, Ana de Boleyn era o frumseţă fără păreche,
lor simţăminte, cari formează temeiul a tot scrie în numărul seu dela 1 Februarie urmă şi ea să scălda în toată ziua în apă proaspătă,,
binele în lume: iubirea de D-zeu, de lucru toarele vestind apariţia foii noastre:
rile Iui, de biserică. vBunul Econom“ este numele noului or ear’ într’o zi nemeşii veniţi la prânzul de
gan de publicitate. Ca organ al «Reuniunii curte, in aprinderea însufleţirii lor pentru
Sesboiul în tre B u ri fiE n g le z i economice», înfiinţate de Românii cu tragere mândra iubită a Regelui, şi-au umplut toţi
păha'iele din apa în care s’a scăldat frumoasa,
pare a fi intrat în iasă nouă Veştile zilelor de inimă din Orăştie şi jur, şi-a pus de pro
şi ţinend unul o vorbire în onoarea ei, au
din urmă spuneau, că Burii au de gând să blemă a cultiva interesele economice ale po
golit toţi până în fund păhărele cu «dulcea
se retragă de tot din Natal, de pe pământul porului nostru, şi lipsindu-ne până-acum un
englez. Ei au despresurat oraşul Kimberley organ, care se fie mai ales la îndemână ţe- beutură», cum i-a zis vorbitorul..,
în care 33.000 locuitori ajunseră în cea mai ranului agricultor şi să cultive ramiip cari
LICURICIUL ŞI BROASCA
mare lipsă, acuşi se poară de foame. înainte de toate pe acesta-’l interesează, spe
— Poveste arabă —
Deşi n’au suferit înfrângeri nicăiri, ci răm şi dorim, ca se aibă cel mai deslvîtşit
Intr’o noapte frumoasă de vară, un li
mai tot ei biruesc, au început o retarâgere succes. Foaia va stărui, ca oamenii noştri să
curici se juca prin earbă. O broască îl scuipă
spre hotarele ţerii lor, Transwaal si Orange, se facă nu numai plugari deştepţi, ci şi me
cu venin.■
să pare-că de teamă că Englezii vor întră ei seriaşi, negustori buni, să. fie emiţători şi iu
— Ge rău ţi-arn făcut de te porţi cu'
pe alte laturi în ţerile lor, azi pustii de băr bitori de muncă, îi va povăţui cum să-lşi păs mine aşa? îi zise licuriciul murind.
baţi, şi le vor face stricăciuni. treze sănătatea şi le va aduce la cunoştinţă — La ce străluceşti? răspunse broasca.
Răsboiul e altfel încă în plină putere şi tot felul de ştiri despre întâmplări biseri
şi sfîrşitul lui e departe de-a să prevedea. ceşti, şcolare, culturale dela noi şi dela alţii, Un tinăr se trezeşte _ într’o zi că un
Toată lumea să bucură de frumoasele menite a îmbărbăta la lucrare spre înaintarea domn vine şi-i vorbe-te de însurătoarea la
biruinţe a micii naţiuni ce aşa bărbăteşte s’a binelui Comun. Ca colaboratori şi-a câştigat care se gândea tinărul.
prins dă piept cu ud uriaş al lumii ca An pe cei mai cu bilti nume Scriitori dintre noi — Dar’ bine cum a ajuns domnul Nae
glia, şi a isbutit a-1 înfrâdge de atâtea ori. pe terenul economic. Redacţia e pusă sub în să te trimită pe D.-Ta la mine? întreabă el.
Zilele astea să aşteaptă încăerări crâncene. grijirea unui comitet, compus din dnii Dr. I. Mijlocitorul: Aşa, bine; eu îi sunt om
Norocul. însă pare a să fi întors pe Mihu, ca president şi Dr. St. Erdelyi, Ioan de încredere. Cum e măcelar, precum ştii,
partea Englezilor. Şi Ladismith-ul e ca des Mihaiu, Daniil David şi Const. Baicu, ca mem apoi tot pe mine mă mână de-i cumpăr boi,
presurat. In noaptea de 18 Febr. mulţi En bri. Redactor responsabil e dl loan Moţa, a fiind-că ştie că mă pricep la aceasta meserie,
glezi au durmit în şatre de-ale Burilor res cărui hărnicie în ale penei o cunoaşte publi şi într’o zi numai ce mă irezii că-mi zice:
pinşi de lângă Ladismith. cul mâr ales din «Revista Orăştiei», dară şi Dute de vezi odată pe tinărul cu pricina,
din alte publicaţiuni. Foaia apare în Nri de adecă pe d-ta...
Cea mai mare grădină de animale în câte o coală tipar, 4°, în fiecare Sâmbătă. îi
Europa e grădina zoologică din Berlin. Trăesc dorini deplină isbâudă". Marele cugetător Milton fiind întrebat
în ea 2500 de animale 1200 soiuri, toate soiu de ce în unele ţeri prinţii moştenitori de
rile mai însemnate din lume, şi blânde şi m m m t . tron sunt declaraţi harnici de a domni la 14
sălbatece şi teribile. Singură brănirea lor costă ani, pe când nu li-se dă voie se se însoare
Ploaia.
pe an 85.000 maree. Anul trecut grădina a ee cât la 18?
Un neguţător se întorcea dela tîrg; era — Fiind-că, răspunse Milton, e mai
fost cercetată de 485.000 de privitori cari
călare şi la spatele lui se afla o lădiţă plină greu â domina o femeie de cât lin popor!...
au plat t taxe de intrare şi 121.000 de cei
abonaţi pe an. Unul dintre animalele mai in cu bani. Ploua tare şi bietul om era muiat
teresante este »Calul-de-Nil«, care a fost până la piele; de aceea era supărat şi tot Comitetul de redacţie :
cumpărat cu 10.000 de maree şi e greu de ocăra vremea urîtă ce se întâmpla a fi pe Preşedinte : Dr. lo a n ■M ihu,
35—40 măji metrice. Grădina e cercetată de când călătorea el.
Drumui îi era printr o pădure deasă şi Membrii : D r. St E rdelyi, lo a n M ihaiu
lume mai ales când să dă fiarelor de mân D a n iil D avid şi Constantin B aicu.
care. Leului i-să dă pe zi 10 kiîe de carne, crezu că moare de frică , când se pomeni cu
un hoţ în cale. Acesta nici una nici două îl
tigrului 14 kl. Proprietar - editor: Io an M ihaiu
luă la ochi cu puşca şi trase asupră-’i, dar’
pulberea de puşcă fiind udă, glonţul nu porni, Redactor respons.: I oan M oţa
P e n tru J u r a ţi! Del a Annl-Nou sau
şi neguţătorul dând pinteni calului scăpă.
introdus judecătoriile cu juraţi şi la noi. Sunt
Gând se vezu scăpat zise în sineşi:
numiţi juraţi şi cetăţeni cari poate foarte pu Moartea cloţanilor!
—- Ce rău am făcut de n’am suferit cu
ţină vreme au avut a se ocupa cu treburi
răbdare ploaia ca pe una din binefacerile
judecătoreşti. Acum de-odată să trezesc şi ei
ProvedinţiiI Dacă ar fi fost vremea frumoasă,
judecători, avend drepturi dar’ avend şi da-
acum aş fi mori şi copiii m’ar aştepta înza- (Felix Immisch, Delitzsch)
tarinţe. De nu şi-le vor cunoaşte, uşor vor
dar. Ploaia împotriva căreia murmuram mi-a este materia cea mai b u n ă pentru a
greşi, şi ei înşişi în necaz vor veni.
scăpat viaţa şi mi-a păstrat şi avutu1. otrăvi repede şi sigur cloţani şi şoareci.
Pentru aceştia cea mai bună lămuri . . * - -
Nu e vătămător oamenilor şi ani
toare e cartea dini Ţ. V. Păcăţeanu:. Ju Istoria închinării păharelor. Tinerea de
decătoriile CU ju ra ţi" apărută de curând vorbiri închinând uir pahar pentru cineva, malelor de casă.
la Sibiiu, şi care dă toate explicările mai de este obiceiu, a cărui poveste îşi are începutul Se capătă în pachete cu câte
ipsă juraţilor, că ce _e chemarea lor, ce e în vremile vechilor păgâni. Popoarele păgâne 30 cr. la farmacia: N. V I a d din
dreptul şi ce e datarinţa lor. O carte foarte la sărbătorile lor închinau cu păhare de apă O r ă ş t i e . .(34) i—5
