Page 2 - Bunul_Econom_1900_08
P. 2
Pag. 2 B U N U L ECONOM Nr. 8
Dl C. Baicu şi-a ilustrat obiectul dela-ea toţi cu plăcută impresiune şi | şi rămâne cu — datoria în cârcă. Dar’
vorbirii, arătând ce impresie i-au făcut cu simţământul că prin atari prelegeri, j şi aşa de i-ar căpăta la vreme, îi ca
d-sale cei mai mulţi pomi văzuţi în co legătura bună între popor şi inteliginţă pătă însă cu 2—-3 săptămâni mai târ
mună: »Sunt tocmai ca omul nepeptă- se întăreşte în chip îmbucurător, spre
ziu, ceea-ce în lucrul câmpului însamnă
nat, nespălat, negrijit de când e el, ci binele şi a unei şi a altei părţi.
lăsat aşa sălbatec. E voinic dar’ e urît, > j •• mult: el .a cerut bani când îi era grâul
şi ar putea fi şi mii voinic; şi mai fru M em bri la Iteu n iu n e. copt şi voia să secere, şi i-a căpătat
mos, şi mai de folos! Şi pomii, ca şi după-ce grâul s’a răscopt şi s’a acuşi
oamenii, de-i - lăsăm în voia lor, cresc Dela publicaţiunea- noastră din urmă scutufât, sau s’a stricat vremea de nu-’l
crengile încâlcite, coroana neregulată, (nr. 5) s’au mai înscris următorii:
mai poate recolta!
coaja veche pe trunchiul lor adăpos Din T u r ( la s ; membri ordinari (cu 2
Are omul lipsă de îmbunătăţiri în
teşte mii de insecte st ri căci oase, cari cor. pe an) Ioan Roşu, notar, Adam Lupşor,'
scad puterea de rodire şi de vieaţă a preot gr.-cat., Todpr Adam, preot gr.-or., economia sa, să-’şi cumpere unelte ori
pomului!« Şi le arată ce se recere la o Demetriu Ianc, Ioan Răduţ, Iacob Lula, j maşini bune, acum când e vremea, —-
grădină, la o pomărie, ca să lie vred Alexâ Viad, Nicolae, Lazâr, Io.m Todor, ! banii dela oraş îi 'vin prea târziu şi
nică de laudă: pomii răriţi pe depăr Dionisie Lupşor, Petru Lula, preot. i omul perde mult şi cu alergarea după ei.
tarea cuvenită, ca să poată creşte li Din D o b r a : membri ordinari: Tonta Năcazurile acestea pot fi de mi
beri, neîmbulziţi unii de alţii, frumoşi; Neamţu, înv., Nicolau Herbai, Toma Nemeş,
cum trebue îngrijită coroana lor, cum Sirnion Pasc, Ioan Comloşi, Aron Muntean, nune vindecate poporului plugar prin
rărite şi retezate crengile, cum rasă George Herbay, Aurel Oprean, Ioan Neamţu, r băncile mici săteşti, ce se fac după sis
coaja cea uscată şi rea, cuibar de goange Ioan Cristea şi Ioan Oprean. temul aşa zis ,J\atffeiseu“. Ele sunt în
rele, de pe trunchiuri, etc. Predându-o soţiri în care mai mulţi părtaşi pun
Din J i a t i x membru pe vieaţă (cu 25
în chip convingător şi presărând ici-colea anumite sume, şi dau împrumuturi mici,
coroane) Petru Ştnca, paroch. '
asămănări glumeţe, prelegerea , a plăcut cam sub 20 fl. economilor din comună,
Din Orăştie: Iacob Plugar, membru
mult, şi prelegetorul a fost aplaudat.
ordinar. sau măiestrilor sau altor împinşi de
După acestea secretarul Reuniunii
' Din Romoşel: (afară de cei 12 publicaţi lipsă la împrumutare. Omul fiind cu
noastre, dl 1. Moţa, a arătat poporului
■deja) Ioan Nasta 1. Petru, ţi Nicolae Ianăş, noscut conducătorilor băncii, poate că
de faţă, că Reuniunea economică nu
membri ordinari, ear’ Ntcolae Marian, membru,
vine să le fie oamenilor de ajutor nu păta îndată banii şi numai atâţia de
ajutător.
mai cu sfaturi, cu învăţături în cuvinte, câţi .'are lipsă, şi se ajutură foarte bine.
Din Binţinţi: Ioan Mai tiu, membru
ci vrea să le dee sprigin şi simţit, ma Cine are lipsă de sume mai mari, cum
ordinar.
terial, în feluriţii râmi ai economiei, în dau băncile dela oraşe, rămâne să se
Din Demşus: Petru Cheţian, membru
care scop, pentru încuragiarea celor-ce ordinar. 1 adreseze acestor bănci, ca şi până acum.
se vor dovedi mai harnici în pornirea
■ Din Balom ir: în ă Pa vel’ Pleşa, membru O bancă de acestea într’un sat, e
pe calea avântului; a pus prem ii în bani,
ajutător. ... ' , . : o adevărată făcătoare de minuni, un
pentru cei-ce vor dovedi că în pom ărit
şi-au îmbogăţit grădina cu 'mai multe l trezitor al simţământului de cruţare m
altoi in primăvara asta; pentru şcolile ; Bănci prin sate. oameni, şi un aşezământ prin care banii
de pomi în cari se va lucra, mai cu i vărsaţi drept carnete de datoraşii din
spor în primăvară;, a pus premii pen Preşedintele Reuniunii noastre eco sat, rim ân tot în ...sat, şi se' folosesc apoi
tru cei-ce în străduinţă de a-’şi nobilita după bunul plac al întemeietorilor, în
(îmbunătăţi) soiul de vile, şi-au adus nomice, dl- Dr. Ioan \Mihu, a dat' fra
eâte o viţeluşe de soiu ales, Bern sau ţilor ; noştri din Romoşel, Duminecă ce parte pentru a da carnete după banii
Pinzgau curat; dă seminţe de trifoiu, trecu, o vorbă asupra căreia să se gân vărsaţi aci de datoraşi, în parte pentru
lucerna şi napi, cu preturi mai uşoare; dească, căci ar fi de binele lor: se-’şi ajutorarea bisericii, şcoalei, cutărei gră
ajută la procurarea de m aşini agricgle, înfiinţeze aci în sat o bancă mică, din dini de pomi, a înfrumseţârii comunei,
şi slugăreşte cu toţ felul de poveţe prin
care jn micile lor trebuinţe, să se îm ba cunoaştem un sat (e drept că nu
foaia ce a întemeiat, prin »Bunul Eco-
prumute. românesc, ci săsesc!) în care din ca
. nom«, etc. Şi ie pune oamenilor
la inimă alipirea la această Reuniune Vom spune în câteva cuvinte des rnetele unei atari bănci săteşti înfiinţate
şi urmarea poveţelor ei, spre binele bine pre ce e vorba, şi asupra lucrului se nainte cu vre-o 30 de ani, şi ajunsă la
înţeles al lor propriu! va scrie încă pe larg în această foaie. mare înflorire, azi se plăteşte darea în
In sfîrsit dl Dr. I. Miku a atras Omul în purtarea economiei, are treagă a tuturor locuitorilor comunei,,
luarea aminte a oamenilor asupra unui prea adeseori lipsă de bani, şi anume, cu Saşi cu Români cu tot, aşa că acolo
lucru bun ce ar trebui se-’l facă: înfiin fiind modestă moşioara lui, are lipsă de oamenii nu mai ştiu ce e «porţia» şi
ţarea unei însoţiri de credit, o mică
sume mici, 5— 20 fl , şi în grabă cape merg înflorind de minune! Cu oameni
bancă săteasca, din care în lipşele lor.
late, ca să poată isprăvi cu ele cutare vrednici până Ia astfel de minuni poţi
mărunte, oamenii să se poată ajutura
fără; să trebuiască să alerge atâta pe t lucru până-ce nu-’i trece vremea.. Şi oa ajunge cu băncile săteşti Raifteisen. Noi
la oraş, pe la băncile mari. Aruncă în menii s’au dedat acum a alerga la băn de-am-ajunge barem să ne ajutăm la
tre oameni ideea, îi roagă să se gân cile dela oraşe după bani, că-’i capătă plata . învăţătorului, la provederea ' co
dească asupra ei, şi poate vom avea în ' mai ieftini ca dela cămătarii cutări din piilor cu cărţile de şcoală şi a " celor
curând prilcgiu a ne revedea şi a în
sat. Dar’ băncile nu-’ţi dau decât sume săraci cu haine, şi tot ar fi mult!
cerca întruparea acestui gând; care ar
fi de nepreţuit folos propăşirii econo mai mari, dela 4 0 —50 fl. în sus. Eată, în linii „repezi, ce lucru bun
mice a comunelor noastre. i 5— 10 fl. n’ai la ce cere, că nu-’şi face Voesc conducătorii Reuniunii noastre,
lucru;- Şi omul ia dară mai mult de când între altele. stârue şi pentru înfi
Adunarea a primit cu urale şi
aceste poveţe) după cari prelegerea a cât îi trebue, şi-a pot îi risipeşte pe ne inţarea de atari însoţiri, cum li-s’a zis,.,
fost declarată închisă, depărtându-ne simţite şi pe aceia cari nu-’i trebuiau Romoşelenilor se se gândească să-’şi
