Page 4 - Bunul_Econom_1900_08
P. 4
_____________ 13 U N t; L 1-: C O N O Al Nr..«
tunzit şi nu prea larg.,, nici atârnând în | cum s’a mai zis, până la 10 şi mai căpiţe.. Pentru a se încungiura ori-ce
jos. Picioarele lungi şi subţirele presu mulţi ani. teamă de stricare, e bine se se uşte
• *
pun slăbiciunea,- car’ cele tocmai scurte Pregătirea pământului pentru să- lucerna pe aşa numite capre, cari să;
şi groase . jignesc mersul şi supără | menatul lucernei se face întocmai ca şi fac din câte 3 lemne în lungime de
vederea. | pentru trifoiu.' Se samenă de regulă câte 3 metri, împreunate la vîrf, în
Ca fiind lăptoase se privesc mai | după plante de săpat s. p. după cu cari sunt bătute mai multe cuie lungi
cu seamă vacile cu înfăţişare oare-cum I curuz, napi, ş. a. Pământul e bine se de lemn,. în cari trifoiul se se spri-
femeească şi având piele bumbăcoasă, se are afund încă de cu toamnă. Pri gincască.
per sclipicios, moale şi scurt şi pe sub măvara se -samenă locul mai întâi cu Unde oamenii n’au lemne pentru
foaie şerpuind Vine cât mai groase, ovăs sau orz, se grapă şi apoi se sa capre, poloagele se împrăştie îndată
cari ele duc înspre uger sângele, isvo- menă lucerna. Să mănătorii îndemânatici după cosit, ca uscarea se se poată se-
rul laptelui. Ugerul se nu fie cărnos, săvîrşesc deştul de bine acest lucru şi vîr.şi mai îngrabă, apoi după-ee s’au us-,
cât mai mare şi înzestrat până departe numai cu mâna. Unde se află maşini cat binişor, se fac căpiţe, punendu-se
în sus şi în laturi cu per moale, foarte de sămenat,. semînţă se samenă prin mai întâiu un aşternut de paie gros.
scurt şi întors înspre coadă. împrăştiere.'La un hectar ( l :,/i jugăre) de 20 cm., apoi un rînd de tot subţire
sunt de lipsă 30— 32 kilogrami. După- de lucernă, şi aşa mai departe până
D e m . C om şa.
ce s’a aruncat sernînţa. de lucerna, tre- s’a sfîrşit căpiţa.. Cu chipul acesta încă
bue îngropată trecând peste ea cu tă se înlătură ori-ce primejdie de a se
A g r i c u l t u r ă
vălugul sau cu grapa de mărăcini. Dacă strica nutreţul. '
'■ , \ ■■ . ■ ■ ' •
Lucerna. ovesul sau orzul se samenă în rend cu De pe un hectar, cosindu-se de
maşina, trebue sămenată mai întâiu lu
Lucerna este un neam de trifoiu trei ori, se recoltează (adună) 8— 12
cerna şi după aceea spicoaselc
cu floarea vânătă, prin care se deose mii kilogrami fân de lucernă.
. Sămenându-se lucerna în holde de
beşte de trifoiul cu floarea roşie. Ea Dacă voim sâ producem semînţă,
toamnă, această lucrare se face cât mai
are cotoară mai groase şi rădăcini mai lucerna o folosim spre acest sfârşit nu
de timpuriu, dar’ îngrijind ca se nu mai
lungi şi mai puternice, decât trifoiul mai în anul din urmă, pentru-că după
urmeze geruri, cari lucernei în stare
roşu, despre care am scris în alt nu ,producerea de semînţă, lucerna nu mai
fragedă îi pot face stricăciune, nu înse
măr a „Bunului Econom trăeste si locul trebue arat. Chiar si în
şi trifoiului. După sămenat se trece cu > i ■ ■ ) .
Lucerna isbuteşte cu deosebire în | anul din urmă înse lucerna se poate
tăvălugul peste loc.
locurile argiloase sau lutoase şi sbicite; odată cosi pentru fen şi apoi trebue lă
Cine samenă pentru întâiaşi dată
-dar’ reuşeşte în ori-ce păment bun, în sată, ca se facă semînţă, Aceasta trebue
lucernă sau trifoiu face bine dacă se--
care se află şi puţin var. Cerinţa de -se se întâmple numai dela 5 — 10 ani,
tnînţa o amestecă cu 5 părţi de pă
căpetenie este ca locul să fie uscat. când ea s’a rărit. şi astfel nu mai aduce
ment uscat şi cernut cu un ciur. Si
In cele apătoase nu-i umblă bine. Pri- mult folos ca plantă de nutreţ.
mai bine e, dacă se cheamă un om
măverile şi verile secetoase nu-i strică
îndemânatec, fie chiar şi din altă co Lucerna de sâmînţă se coseşte
ca trifoiului. Ea nu se răreşte şi nu
mună. Cu alt prilej nu se mai întimpină când florile ei au devenit brunete
piere aşa îngrabâ ca trifoiul şi rămâne
greutăţi de asemenea natură. şi semînţă are coloare roşie-violetă.
pe acelaşi loc până la 10 şi mai mulţi
Această lucernă încă se uscă mai bine
ani. De aceea se şi samenă de obiceiu Pe cât timp lucerna este împreună
pe capre.
acolo unde poate rămânea timp mai cu ovesul, orzul sau grâul de toamnă,
îndelungat, s. p. in grădini sau alte lo în umbra lor nu se poate desvolta în Imblătitul se face de obiceiu iarna
curi din apropierea comunei. Unde ho deajuns. După ce înse aceste s'au cosit în timp de ger. Atunci semînţă se
tarul e cornassat nu se întimpină greu ori secerat, lucerna creşte îngrabă şi alege mâi bine. Spre acest sfîrşit se în
tăţi în privinţa alegerii locului. până toamna sâ poate cosi odată. Această trebuinţează maşina de îmblătit: La
Nici o plantă nu dă mai mult nu cositură e bine se nu se prea amâne, trecerea întâia prin maşină se desface
treţ verde şi nu se împotriveşte mai pentru-ca lucerna de nou odrăslită se floarea de pe cotoară, apoi se trec mai
bine- secetei ca lucerna. Si aceasta vine poată prinde putere până în ajunul de multe ori florile singure, dar’ se
)
'
de acolo, că rădăcina ei, pătrunzând iernei. poate îmblăti şi cu îmblăcii, cernându-
foarte adânc în păment, îşi trage hrana Lucerniştile se grapă primăvara, se de repeţite ori. De pe un hectar
şi umezeala nu numai din pătura ro îndată ce pământul s’a uscat. căpătăm 4— 600 kilogrami de semînţă.
ditoare, ci şi din adâncime. Cu chi Alte lucrări nu se cer până la co ; Cotoarele lucernei îmblătite nu se
pul acesta ea creşte repede şi pustieşte sit şi uscat. Lucerna din urmă este cea mai pot folosi pentru nutri rea anima
toate buruenile, până şi afurisita de pă- mai grea, cu deosebire în anii ploioşi. lelor. Fânul de lucernă e mai potrivit
lămidă. Lucerna dă primăvara cel mai Atâta numai, că lucerna de obiceiu se pentru cai şi oi, ear’ în stare verde
de timpuriu nutret verde. De ea nu se dă animalelor ca nutreţ verde, şi ast lucerna este un nutreţ minunat pentru
umflă nici vitele în aceeaşi măsură ca fel numai în rari întâmplări trebue vacile cu lapte şi peste tot pentru vi
de trifoiu. uscată. tele de jug.
E mai potrivită a se folosi în stare Mai întâiu ca se uscă în poloage JB. S.
verde. Se poate cosi de 3— 4 ori subţiri, până şi-a perdut parte mare
într’o vară şi odată sămenată, ţine din părţile apatoase. Apoi se adună in
