Page 5 - Bunul_Econom_1900_08
P. 5
Nr. 8 BUNUL ECONOM Pag. 5
multă uşurinţă isprăvesc mai mulţi îm poată câştiga cele ale traiului, mai în
însoţirea de credit din Cut.
i preună. A stfel e i demult temem aiip tis: urmă a întemeiat un aşezământ cu che
(Dare de scamă pentru „Bumil Econom1''), ' ■ - . la f e l şi fel de însoţiri, - care ; de care marea să cumpere vite, păm ânturi şi
cu chemarea m ai înaltă. altele. • .. . (Va. urma./
C ut. in Fehr. !9 0 0 .
Trecând peste altele multe, da
Aflând cu deosebi!â bucurie, des ţi-’mi voe să Vă vorbesc astăzi- despre
pre întemeierea foii „Bunul , Econom“, o însoţire, care alcătuită întrun sat,
Ş t i r i d e t o t f e l u l
a cărei , chemare este â ne sta noue,. binecuvântare revarsă asupra tuturor
■ţeranildr îromâni, în ajutor, înveţându- ne treburilor noastre, deoare-ce chemarea Semănăturile de toamnă stau, in ţara
cum pnlcm cu mai puţină chdtncală ei este a aduce: îmbunătăţire în starea noastră; destul de bine, cu mult mai bine,
de puteri ale braţului şi ale ’şerpaţ idm noastră şi morală şi materială. Acest spun rapoartele oficiale, ca în anul trecut pe
nostru, se isprăvim greaua noastră, fel de însoţiri, plăsmuite in mintea unui acest timp.
muncă, — daţi-’mi voe, ca, deşi cam 6m, ce sta şi şi astăzi stă) în nemijlo
târziu, sâ Ve scriu despre - frumosul şi cită apropiere de. ţeranul muncitor, cu Azi, fiin d prim a Sâmbătă din M ar
folosii-irul lucru, pus, la cale în comuna prind în sine /clini de gândire şi sim tie n., comitetul Reuniunii noastre îşi
noastră Cut (corn. Albei-inferioare). ţire a l t 'lanului Omul' de care făcui tine şedinţa lunară ordinară.
amintire trăeşte şi astăzi şi; a fost şi
Cum comuna noastră Cut, e locuită
este şi azi primar în un sat din Ţara ■ C u r» d e p o m ă r i t f i s t u p â r i t î n
•-de un mare popor de una şi aceeaşi C u g ir ,ava deschide din 15 Iulie până la
Xemţascâ şi se numeşte TU /•'. R aif
naţie şi lege, şi cu toate acestea nici feisen. Acum, sunt 50 de ani împliniţi, 15 August di înv. ioan Munteânu. Cursul
un aşezământ penfrit folosiţi obştei nu, de când în ţinutul, în care. Raiffeisen. va ti cercetat mai ales de învăţători. A fi im
avem în cay iubitul domn T. L.-Albini, ,
era primar, a fost mare foamete. Oa că consistorul din Blaj şi Lugoj vor recerca
când. de adv., petrecând a;ci a început
menii, altfel cu destulă prindere, de pe învăţătorii din eparchiile lor; se participe
a chibzui cu noi asupra lucrurilor ce ar oare-ce aveau case, pământuri ş. a. m. cel puţin câte doi din fiecare trac! protopres-
fi se intreprindem în folosul nostru pro d., din lipsa de bucate erau muritori biteral. Bine ar face. Ne vom bucura şi vom
priu. stăruind mai ales se întemeiem de toarne. Bunul primar Raiffeisen, care lăuda Ori-ce avânt ce. vom observa în preţi
noi între noi o însoţire (Tovărăşie) de
binele turmei de el povăţuite îl avea oasele ramuri economice, pom ărit şi stupănt.
credit sătească după felul cum Reuniu
în vedere, ştiind că dela bunăstarea
nea română de agricultură din comita satului atârnă şi a lui bunăstare, ajuns’a A patra prelegere economică a
tul S.biîului le alcătueşte prin satele din Reuniunii noastre are loc mâne la Şi-
la bunul gând se se însoţească cu uni
jurul Sibiiului. Ţinând dl Albi nicu noi bot, înainte de prânz.
număr de fruntaşi, cari împreună buni
mai multe sfaturi în această treabă, în să stea la vr’o fabrică, de unde în lipsa i In aceeaşi zi, după firânz, trim işii
urmă neam înţeles se chemăm pe dl i Reuniunii vor plecă dela Ş ’bol la Ha
banilor, de ale gurei se câştige pe
Victor Tordăşianu, secretarul Reuniunii lo mir, unde vor pune . temeiu unei în
teptare pentru fraţii lipsiţi din comunnă.
agricole din Sibiiu, la sfatul obştei în Cum ei legătuitu-s’au cu toate averile j soţiri de credit săteşti.
această afacere, când dorinţa noastră
lor pentru bucatele ce le-ar căpăta pe '
întrupare se afle, şi Doamne Tie-’Ţi aşteptare până la anul viitor, când dela Planuri mari au făurit conducetorii co
mulţumim, întrupare a şi aflat! misiei economice a comitatului nostru (al
D-zeu belşug în roadă nădăjduiau, cea Hunedoarei). Au înaintat o cerere ia minis
Ziua „Botezului Domnului“ (6/18 dintâin fabrică, la care s’au întors, cu j
trul de agricultură, stăruind se pornească- o
Ianuarie a. c ), zi de bucurie a fost pen multă bucurie le-a dat făind de lipsă
luptă în favorul grâului şi făinei din Ungaria»
tru noi In această zi, după sf. slujbă pentru întregul sat. Mare faptă au să-
contra fainei şi grâului american, din pricina
d-zeeascâ, dl Albirii- ne aduse la cunoş vîrşit aceşti fruntaşi împreună cu înţe
căruia drumul bucatelor noastre spre Anglia,
tinţă, că dl Tordăşianu a venit şi după leptul primar Raiffeisen, când pentru e aproape închis şi nimicit. Tot ce vine din
amiazi se ne întrunim cu toţii în şcoală, mântuirea deaproapelui lor buni au stat
spre America, se fie încărcat cu o taxă în-
unde se va vorbi despre Însoţirea ce cu averile lor. Răsplata iubiţilor e co -i
greunătoare pe căile ferate, ear’ cu ce s’a
voim s’o alcătuim. j nomi, nu le a fost însă mai mică, când j
dobândit, prin aceasta, se se ajute trimi-
La orele 1 \/2 ne-am adunat aproape mulţimea cu lacremi în ochi ferbinti j
>
’ I ţetorilor de bucate dela noi spre Fiume şi
rugăciuni au ridicat la Altotputernicul |
întreg satul în şcoală. Dl Tordăşianu dela Fiume pe mări spre Anglia, ca aşa se
D-zeu pentru viaţa îndelungată a pri- j
a mulţumit dlui Albini şi fruntaşilor din poată ţinea piept cu — Americanii. Aseme
mărului, care i-a scăpat de gura morţii, i
comună, că i-au dat prilegiu se vină şi, nea s i oprească intrarea în ţară a ori-ce bu
ce mereu mereu sta să-i înghită. Nu
după putinţă, se ne slujască cu ale sale cate dinspre Peninsula-Balcanică (înţelege Ro
sfaturi. Ne spune cum d-sa cunoaşte ! mai ce-i drept, această fap tă întrece în mânia!..) Şi cererea au trimis-o tuturor co
pentru omenime peste tot, şi pentru ţe- ţelesul care se dă cuvintelor sfinte: mitatelor ca se se alăture cu cereri asemenea,
„Iubeşte pe. deaproapele Tău, ca pe
ranul român îndeosebi, mai ales două spriginind pe asta, la guvern...
Tine însuşi”f Nădejdea în D-zeu a j
aşezăminte folositoare, chiar mântuitoare 1
bieţilor ţerani mântuire le-a adus, de- i „Corvineana", institut de credit şi eco
Una din acestea este sf. biserică, care
îndreaptă pe oameni la mântuirea vecî- oare-ce anul, ce a urmat celui de foa- | nomii in : Hunedoara, a decretat in adunarea
nică, şi alta însoţirile (tovărăşiile) de tot mete, bogat a fost în roade, şi Raiffei sa generală dela i t Februarie a. c. de fo i
soiul, cari au în vedere bunăstarea pe sen cu ai sei plătitu-s’au omeneşte de oficioase pentru publicaţiunile institutului: „ Te
datoria avută. Văzând bunul primar legraful Român"'' şi „Bunul Econom".
păment şi cu ea mântuirea vremelnică
a omului. Raiffeisen de câtă trecere se bucură la
oamenii dela oraş, dacă în ori-ce treabă Foiţa noastră. Compatriotul nostru dl
Eu, zice dl Tordăşianu, o se Ve Ilarie Chendi, ne scrie, că sub titula „Hrana
vorbesc azi despre folosul însoţirilor, mai mulţi din sat, ca un singur om, se noastră sufletească“ va începe în »Bunul Eco
presintă, deşi anul acum bogat în roade, nom* un şir de articli poporali, în cari va
Popoare mai înaintate în învăţă nu a lăsat lucrul baltă, ci s’a gândit căuta a cultiva gustul poporului pentru ceti
tură de cât noi, demult au ştiut se cum la punerea la cale a unei trebi, ce pen rea de cărţi aievea folositoare şi pentru cul
pănească greutatea, însemnătatea unirii tru toate împrejurările de folos să le tură peste tot.
Chiar în numărul viitor vom publica
(împreunării) puterilor, a punerii umă fie. Astfel el temeiu a pus la o Inso- j
întâiul articol, tractând despre folosul cetirii
rului la umăr, deoare-ce ştiut este, că ţire de consum, de unde ţeranii cu uşu
cărţii căiţilor, a „Bibliei".
■ceea-ce singuraticul nu poate isprăvi, cu rinţă, îndată, şi pe puţini bani, să-’şi
