Page 7 - Bunul_Econom_1900_08

Nr. 8 ' B U N U L ECONOM l ' 1 4: ' Pag. 7

Cartofi (grumpene) ferd. de 30 litre 40— 50 cr. nu, mai ieftin, ba nici în ăcelaş preţ ca pe peatră. El răspunse limpede: »Apa isvo­
Vin nou, feria cu . . . . . . . . . 2'5Q cr. alte firme, nu prea dă. Ea nu ne lasă rului nu e bună de nimic dacă nu e curată.
Mere ferdela cu . . ;. . . . 50 cr. — 1 fi. nici o scădere la preţiiL însemnat în Cum să murdăreşte, şi omul şi chiar dobi­
Carne de vită, 1 klgram cu . . . . 40 cr.
» » porc, » » cu . . . . ; 48 cr. catalog. toacele sirnt disgust ,de ea şi nu o beau. Câ
Slăină proaspetă 1 kl. cu . . . . . . . 65 cr. „Rubrica de maşini de tren a sta­ se fim plăcuţi şi stimaţi, trebue se fim cutaţi.
» Sventată » » cu . . . . . . . . 70 cr. tului- (M. k. Allamvasutak gepgyâra),
Brânza, nouă 1 kl. cu . . . . . . .5 0 cr. în Budapesta lasă 12'4 la sută din preţ Proprietatea.
Brânză în burduf cu . . . . . . . . 55 cr. la ce vom cumpăra, noi sau prin noi, «Proprietatea mea« zic despre un Iticru
Oue, 7 cu . . . . . . . . . . . . 10 cr. ce e a l m eu; proprietatea ta despre un lucru
Semîn-ţă de curcubete’ cu . . . 1'50^ 60 cr. ca Reuniune, cu aşteptare, iar cu plată ce c al - teu, arătând prin acest cuvânt a cui
indată, lasă 15 V2 la sută din preţ.
e stăpânirea a-iupra unui lucru.
„Umrath <2f Comp" în Budapesta ne
Dacă n’ar fi dreptul de proprietate, ni­
î n t r e b ă r i lasă la maşinile agricole, aşadar la ace­ meni n’ar sădi un pom ale cănii poame ar
şi lea de cari are poporul mai curând veni altul să le mănânce, nimeni n’ar clădi o
Răspunsuri lipsă, 20 la sută, ear’ la maşini mari casă în care altul ar zice că are drt pt se lo-
(ca de îmblătit e tc) 10 la sută. cuească, nimeni n’ar creşte un cal, dacă ve­
cinul i-l’ar putea lua, nimeni n’ar semăna in
Ştiindu-le acestea, rămâne să-ţi alegi
întrebarea j . Rog înveţaţi-me de unde pentru-ca să facă pânză, când ar şti că altui
de unde pofteşti, noi îţi arătăm preţu­ ar putea veni şi. lua-o să-’şt facă pentru si-
aş putea se-’mi procur o viţă de viie mai
rile: / maşină de cosit costă la Clayton neşi rufe din el...
nobilă, doară chiar altoită gata. Voesc a-’mi ;*■
& Schuttleworth 47Q coroane. «Fabrica
face vie de nou. VI. P. în R. Mama câtră Ionel: Copiii lui Vasilache
de maşini de tren a statului nu are
Respuns. Până acum nu suntem această maşină. La «Umrath şi Comp.» sunt copii răi, nu-’ţi mai dau voe să te joci
în starea plăcută a ve putea îndruma cu ei 1
costă tot 470 cor., ear’ prin scăderea
la o firmă românească, deci ve îndem­ alor 20% ce ne lasă, o capeţi cu 90 cor. Ionel: Dar’ se dau in, ei, asta îmi va fi
năm a ve adresa lui W tllinger Mdrton mai iefiină, deci cu 380 cor.- Greble iertat ?..
în Tolna, dela. care şi-a adus viţă în de strîns fenwl, dusă de un cal) sunt i . ■ . - - *
această primăvară şi membrul Reuniunii după 'mărime, mulţimea dinţilor şi;greu­ Grădină întreagă dusă din Berlin în
noastre Avram Opincariu din Vinerea, tate, dă preţuri diferite. La «CI. 61 Schutt­ Paris. Germanii berlirfezi au o idee origi­
cu preţ destul de moderat, 5 fi. miia, leworth» cu 164 cor., 174, 204, 250, nală pentru exposiţia „cea mare din Paris. Ei
nealtoite. 280 şi 352 cor. La «Umrath şi Comp.» arangiază în Berlin o grădină întreigă cu
Se afiă la numita firmă şi viţe cu cu 180 cor. şi cu 266 cor, din cari toate-toate cele trebuincioase pe ea, strălucit
rădăcini şi şi viţe altoite, precum do­ scăzând cele 20% ce lasă Reuniunii ! arangiată şi .împodobită, şi aşa întreagă să o
reşti. Cele altoite 'vor fi, natural, mai noastre, le capeţi pe cea dintâiu cu ducă la Paris să o pună pe locul Germaniei
scumpe. 150 cor., pe a două cu 220 cor. - în exposiţi". Grădina va fi una dintre vede­
întrebarea 4. - Ve rog să-’mi faceţi cu­ Hotăreşte-te pentru care vrei. Dar’ | niile cele mai plăcute, şi ca istorie, Piiginalâ.
noscut, că în pământ petros ee ar fi rentabil ca să ţi-se plătească se-’ţi iei maşină de Şi când mândri Germani vor sta pe. cărările
{ce sar plăti) a semăna? Aş face o probă cosit fânul, trebuc să ai mult loc,, ori gradinei, deşi aflându-se în Paris, vor putea
cu măzăriche' sălbatecă, care aud că ar reuşi, apoi.s’o mai dai şi la alţii în folosinţă. spune cu mândrie: noi,s:ăm pe aici pe pă­
mânt german! S int angajaţi mulţi grădinari
sau altă planta oare-care. Că e cu spor, şi un om prin comunele
Ii. 'M. în Scărişoara. noastre nu'prea are ce lucra singur cu ea. cari merg cu grădina din. Berlin la Paris şi o
îngrijesc în tot drumul şi în tot timpul. Un
Respuns. Necunoscend locul, mai
Îndreptare, In numerul trecut al foii noas­ atare grădinar pleacă în acest scop şi din
deaproape, îţi recomandăm se sameni tre s'a ■ strecurat în-articolul despre „Kigblare,ă gră- Orăştie la Berlin.
iarba franceză (aşa zisă «Raygrass»), tUneft. o* * greşeală de tipar" ce treime s’o îndreptăm:
. unde se vorbeşte des, re.Şanţul ;eu care începem ri-
care reuşeşte foarte bine în ori;ce fel golarea-,. p a se şti că el se face de i.—2 nu de 1—4 Graţioasa doamnă V. întâlnind într’o
de păment, deci şi în cel petros) Nu­ m. tri,. cum din greşa'ă ş'a-, s-r':s. La -„Meserii"'; la casă pe tinerul P., îl întreabă pentru-ce'nu-’l
înşirarea meseriilor, e a se. ceti .-„m echanici'• în loc de,
mai locul apătos nu-’i priieşte. E o iarbă „medanici:'. mai vede nicăiri?
ce creşte foarte repede, - şi înaltă cât — Nu-cumva, a adăugat ea, din pricina
ovesul, ori şi mai înaltă. O coseşti de micei sume ce-’m'i datoraţi din sara , aceea
din cărţi ? . ,
2 ori şi îţi dă un! nutreţ foarte bun.
— Nu, doamnă, răspunse ■■ ti nărui, nu
Costă în mic luată 1 kilo 60 cr., ear’ Isvorul. m’a împedecat aceasta spre a vă vedea, fiindcă
mai multă, câte 50 kile deodată/ numai
Trei călători se întâlnesc într’o dimi­ dacă până aăum nu mi-airi plătit-o încă, tot
câte 48 cr. kilo. Fiind în munţii D-V. d-vonstră sunteţi de vină.
neaţă lângă un isvor. Unul era -muncitor,
poate multe locuri potrivite a le sernena —• Şi pentru-ce? " ’
altul ut) bătrân şi al treilea tih copilandru
cu atare iarbă, întovereşi-ţi-ve şi luaţi — - Pentru-că atunci când vă văd... uit
care căuta o oaie rătăcită. ;
mai multă, d. e. macar 50 kilo, atunci totul! \
Deasup a isvorului, pe o peatră, se aflau |
vi-o procură Reuniunea noastră şi o că­
srrise. aceste cuvinte\< F ti ca mine. |
pătaţi mai ieftină, cu 44—:45 cr. kila. Posta Redacţiei.
Dună-ce bcură de-’şi potoliră setea, cei
Pe un juger se samenă 45 kilograme.
trei călători rcăutară să priceapă înţelesul cu­ M ai multor abimenti noi. Ve rugăm se iertaţi
Întrebarea 5 .. Voesc se-’mi cumpăr o vintelor de pe peatră. ' că întâii 4 numeri din foaie nu vi-’i mai putem trimite.
maşină pentru cositul alta pentru siriusul fâ­ / D ui A. M. în D-obra, Dacă trimiteţi banii.înâ-
Muncitorul zise,: «Isvorul îşi plimbă apa I inte ve vine porto mai ieftin decât cu rambursa.
nului şi aî trifoiului.. Pe care mi-le recoman­ printr’un ţinut întins, ’şi-o amestecă, cu; părae, Deci cum:, doi iţi.
daţi şi dela cine? . Abonşnt :p j . cu rîuri şi ajunge fluviu mare. Scrisul de
Respuns. Noi avem înţeles cu fir­ pe peatră va să zică dar’, că trebue se mun­
Comitetul de redacţie;
mele „Clayton â f Schuttleworth" (en­ cim neîncetat spre a ne îmbogăţi. *
gleză din Lincoln) representată în Ardeal Bătrânul zise: «Eu cred că e altceva. Preşedinte: Jir. lo a n M ihu.
prin C. F. Jickeli în Sibiiu. Firma asta Isvorul alină iară plată setea celor cari beau Membrii: I)r. St. JErdelt/i, lo a n M ihaia
este foarte solidă dar’ aproape, toate ce- din el. Pilda lui ne învaţă se■ fim folositori j D aniil David şi Constantin lîaicu.
lea sunt la ea mai scumpe ca-aiurea. în­ aproapelui nostru. , I
crezută în bunătatea lucrurilor sale, -Copilandrul-.ascultă în tăcere. Ceiaialţ' Proprietar - editor: Io an M ihaiu
dispreţueşte concurenţa şi ori vinde ori îl întrebară şi pe el ce crede de scrisul de Redactor respons.: I oan M oţa